ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2750/2012

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Reclamantul P.D. a solicitat în contradictoriu

cu pârâții Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie

1989 și Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989, ca prin hotărârea

judecătorească ce se va pronunța să se dispună următoarele:

- să se constate că a

depus în termenul legal toate actele necesare cerute de lege, organelor abilitate,

din care rezultă că îndeplinește cerințele pentru obținerea Titlului de Luptător

pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989;

- să fie obligați pârâții

la eliberarea certificatului doveditor al calității de revoluționar, preschimbat

conform Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare și care,

în mod nejustificat a fost tergiversat prin nesoluționarea dosarului său;

- repararea pagubei ce

i-a fost cauzată, respectiv obligarea pârâților la plata daunelor interese în valoare

de 40.000 RON;

- obligarea la plata cheltuielilor

de judecată.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că este membru al Asociației 16-21 decembrie 1989, că deține

Certificatul de Revoluționar din 5 octombrie 1991 având calitatea de luptător pentru

victoria revoluției din decembrie 1989 remarcat prin fapte deosebite, precum și

Brevet acordat prin Decretul din 1999 și, că după intrarea în vigoare a Legii

nr. 341/2004 a făcut demersurile necesare depunând toate documentele la Secretariatul

de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, însă nici până în

prezent certificatul său nu a fost preschimbat.

Prin întâmpinarea formulată,

pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989

a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, excepția tardivității introducerii

acțiunii, excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția prescripției dreptului

la acțiune.

Comisia Parlamentară a

Revoluționarilor din Decembrie 1989,

a formulat la rândul său întâmpinare, prin care

a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, excepția lipsei de obiect,

și excepția inadmisibilității acțiunii.

După dezbateri, prin concluziile

scrise formulate, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie

1989 a solicitat repunerea cauzei pe rol întrucât înscrisurile depuse de reclamant

la termenul din 30 mai 2011 nu ar fi fost puse în discuția părților.

Curtea de Apel București,

secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr.

4449 din 27 iunie 2011 a respins cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de

pârât, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Parlamentare

a Revoluționarilor din Decembrie 1989 și a admis excepția inadmisibilității acțiunii,

respingând-o ca atare.

Pentru a pronunța această

sentință instanța a reținut următoarele:

- Referitor la cererea

de repunere pe rol a cauzei s-a reținut că motivele invocate de pârât nu se încadrează

în dispozițiile art. 151 C. proc. civ.

- Privitor la excepția

lipsei calității procesuale pasive a Comisiei pentru Problemele Revoluționarilor

s-a reținut că este neîntemeiată, deoarece eliberarea certificatului preschimbat

se poate face doar cu avizul Comisiei Parlamentare, structură cu atribuții proprii

în raportul juridic dedus judecății.

Cât privește excepția

inadmisibilității acțiunii, s-a reținut că aceasta este întemeiată, întrucât reclamantul

nu s-a adresat Comisiei Parlamentare din Decembrie 1989, așa cum prevăd dispozițiile

art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) din Legea nr. 341/2004.

Împotriva sentinței

nr. 4449 din 27 iunie 2011 a formulat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate

și netemeinicie.

Recurentul a susținut,

în esență, că în mod greșit instanța de fond a admis excepția inadmisibilității

pe considerentul că nu s-ar fi adresat Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor

din Decembrie 1989, întrucât din actele de la dosar rezultă că el s-a adresat în

termen legal atât pârâtului Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor,

cât și Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989.

Recursul este nefondat.

Cu privire la excepția

lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Comisia pentru Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989, în mod corect instanța a reținut că este neîntemeiată,

întrucât conform dispozițiilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 341/2004, eliberarea

certificatului preschimbat se face doar cu avizul autorității pârâte, așa încât,

în temeiul legii contenciosului administrativ, reclamantul poate cere obligarea

acesteia la emiterea avizului.

Cât privește cererea de

repunere pe rol a cauzei, respingerea ei de către instanța de fond este legală,

deoarece așa cum a reținut și instanța de fond înscrisurile depuse de pârâtul Secretariatul

de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 nu sunt înscrisuri

noi, acestea fiind depuse în cauză odată cu cererea de chemare în judecată.

Nici solicitarea de repunere

în discuție a cererii de înscriere în fals nu este întemeiată, de vreme ce la termenul

din 30 mai 2011 reprezentantul pârâtului Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989 a renunțat la aceste cereri, „urmând ca, în

ceea ce privește înscrisurile de care face vorbire, să facă plângere penală separată”.

Referitor la excepția

inadmisibilității acțiunii, urmează să se constate că trebuie admisă și, pe cale

de consecință, acțiunea reclamantului să fie respinsă ca inadmisibilă.

Într-adevăr, potrivit

art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, reclamantul, înainte de a se adresa instanței

de judecată, trebuie să se adrese mai întâi Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor

din Decembrie 1989.

Conform acelorași dispoziții

legale, contestațiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor,

se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză și se vor adresa Comisiei Parlamentare

a Revoluționarilor din Decembrie 1989, care le soluționează potrivit normelor metodologice

stabilite în acest sens.

De asemenea, art. 19 și

20 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G.

1412/2004 cu modificările și completările ulterioare, prevăd că

la finalizarea lucrărilor

Comisiei Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, respectiv 30

aprilie 2010, potrivit prevederilor Legii nr. 391/2009 pentru aprobarea O.U.G.

nr. 84/2009 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 9 alin. (1) din Legea

nr. 341/2004, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor a publicat

lista finală cuprinzând persoanele cărora li s-au eliberat noile tipuri de certificate

care s-a publicat în M. Of. al României, Partea I, Nr. 467 bis din 07 iulie 2010.

În cauză însă, în lista finală publicată apare o altă persoană decât reclamantul,

respectiv P.D. născut la data de 24 iunie 1936, date ce nu corespund acelora ale

reclamantului care este născut la 12 aprilie 1954.

Persoanele nemulțumite

de nepreschimbarea certificatului doveditor puteau face contestație la Comisia Parlamentară,

în termen de maximum 6 luni de la data publicării în M. Of. al României, a listei

finale prevăzute la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 341/2004.

În cuprinsul contestației

erau prezentate expres și lipsit de orice echivoc datele de identificare a contestatarului,

actele sau faptele contestate și, totodată, erau anexate documente doveditoare în

susținerea contestației.

În vederea soluționării

contestațiilor, Comisia Parlamentară putea solicita instituțiilor publice punerea

la dispoziție a documentelor necesare, acestea având obligația de a le transmite,

în copie, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data solicitării, precum și punctul

de vedere al Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor cu privire

la contestația formulată.

În termen de 30 de zile

de la data depunerii contestației, Comisia Parlamentară comunica contestatarului

și la Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor modul de soluționare

a contestației.

Pe baza propunerilor formulate

de Comisia Parlamentară, Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor reanaliza documentația pe baza căreia a fost luată decizia ce formează

obiectul contestației și, în raport de decizia adoptată, proceda conform reglementărilor

în vigoare.

Abia după parcurgerea

acestei etape a procedurii prealabile speciale privind formularea contestației,

solicitanții cărora nu le-au fost preschimbate certificatele doveditoare, sunt îndreptățiți

a se adresa instanței de judecată pentru valorificarea dreptului la preschimbare

pe calea unei hotărâri judecătorești.

Înalta Curte, în acord

cu cele reținute de curtea de apel, apreciază că neparcurgând procedura prealabilă

specială și obligatorie prevăzută de dispozițiile art. 20 alin. (1) din H.G. nr.

1412/2004, recurentul-reclamant nu se poate adresa direct instanței de judecată

pentru recunoașterea dreptului pretins și repararea eventualului prejudiciu suferit.

Astfel fiind, Înalta Curte

constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi

primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, pe care

o va menține.

În consecință, pentru

considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C.

proc. civ., recursul va fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de P.D. împotriva sentinței civile nr. 4449 din 27 iunie 2011 a Curții de Apel București,

secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 1 iunie 2012.