ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2730/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1.Obiectul acțiunii și procedura derulată în primă instanță Reclamantul B.G.

a chemat în judecată pe pârâții Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: 1. Să se constate că are toate actele necesare cerute de lege pentru preschimbarea certificatului de revoluționar, obținut în baza Legii nr. 42/1990 și în prezent îndeplinește cerințele pentru obținerea Titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989, preschimbat conform Legii nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare: 2. Să fie obligați pârâții la eliberarea certificatului doveditor al calității de revoluționar, preschimbat conform Legii nr. 341/2004, și care în mod nejustificat a fost tergiversată prin nesoluționarea dosarului său.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este membru al Asociației de Revoluționari „Asociația Brașov Decembrie 1989”, fiind posesorul certificatului de revoluționar nr. FD nr. 15584 din 15 iulie 2002, ”Remarcat prin fapte deosebite” obținut în temeiul Legii nr. 42/1990 și posesor al Brevetului de revoluționar acordat prin Decretul nr. 37/2000 de Președintele României. Datorită faptului că în perioada 2004 - 2010 a fost plecat din țară, lucrând în străinătate, certificatul său de revoluționar nu a fost preschimbat conform legislației în vigoare. Reclamantul a arătat că dosarul său conține toate documentele prevăzute de lege, în vederea preschimbării certificatului de revoluționar, conform Legii nr. 341/2001, însă cele două instituții abilitate, pârâte în cauză, nu au soluționat dosarul.

Cu privire la procedura administrativă reglementată de lege prin adresarea unei cereri Comisiei Parlamentare, reclamantul a invocat Decizia nr. 176 din 11 februarie 2009 a Curții Constituționale și a susținut că procedura este una de control parlamentar și nu una administrativă. De asemenea, conform art. 21 alin. (4) din Constituția României rezultă că este o procedură facultativă care permite celui vătămat să se adreseze fie acestei comisii, fie direct instanței de judecată. Pârâta Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a invocat excepția lipsei procedurii prealabile, potrivit prevederilor art. 109 alin. (2) C. proc.

civ., raportat la prevederile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, excepția tardivității introducerii cererii de preschimbare a certificatului de revoluționar și excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. 2. Hotărârea Curții de apel Prin Sentința nr. 4102 din 8 iunie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiate atât excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Comisia Parlamentară, a lipsei procedurii prealabile, tardivității și inadmisibilității, invocate de pârâtul SSPR, cât și acțiunea formulată de reclamant. Curtea, examinând cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc.

civ., excepțiile invocate de pârâți, în raport de actele depuse la dosarul cauzei, a reținut următoarele: Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989, pe motiv că nu există un refuz nejustificat de preschimbare a certificatului de revoluționar este neîntemeiată, întrucât la dosarul cauzei există o cerere de răspuns din partea pârâtei, adresată reclamantului cu referire la Memoriul acestuia înregistrat sub nr. 42/322 din 21 octombrie 2010. Aspectele învederate de pârâtă cu privire la procedura de avizare din fața acestei comisii, ori împrejurarea că această comisie nu are personalitate juridică nu conduc la constatarea lipsei calității procesuale a comisiei în cauză, în contencios administrativ putând avea calitate de pârâte și entitățile fără personalitate juridică dacă legea le atribuie competențe în acordarea de avize producătoare de efecte juridice.

Excepția lipsei procedurii prealabile, este, de asemenea neîntemeiată, în condițiile în care, Comisia Parlamentară a răspuns cererii reclamantului, cu Adresa nr. 42/0322 din 28 octombrie 2010. În privința excepției tardivității introducerii cererii de preschimbare a certificatului de revoluționar, se observă că, în raport de data înregistrării Cererii nr. 14390 din 28 aprilie 2009, depusă conform Legii nr. 341/2009 și având în vedere că termenul limită prevăzut de lege pentru înregistrarea cererii a fost data de 30 aprilie 2009, cererea a fost depusă în termen. Excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtul S.S.P.R., este neîntemeiată, fiind motivată pe aceleași aspecte dezvoltate în susținerea celorlalte excepții.

Pe fondul cauzei, s-a reținut că reclamantul posedă certificat de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 obținut în baza Legii nr. 42/1990. Conform susținerilor reclamantului, în intervalul anilor 2004 - 2010, a fost plecat din țară și, începând cu anul 2010, a făcut demersuri la autoritățile pârâte în vederea preschimbării certificatului de revoluționar conform Legii nr. 341/2004. Din actele dosarului rezultă că reclamantul a depus în copie o cerere tip, având nr. de înregistrare 14390 din 28 aprilie 2009, însă, pârâtul S.S.P.R. a făcut dovada că la acest număr figurează înregistrată o altă persoană, respectiv, P.A.

și nu reclamantul, iar din registrul pârâtului rezultă că nr. 14390 apare ca fiind înregistrat la data de 9 noiembrie 2004 și nu la data de 28 aprilie 2009. Coroborând această situație cu afirmațiile reclamantului, în sensul că, în perioada anilor 2004 - 2010 nu a fost în țară, prima instanță a ajuns la concluzia că, în anul 2009, reclamantul nu putea să depună cererea de care se prevalează. Deși instanța a pus în vedere reclamantului să depună la dosar și bonul conținând nr. de înregistrare 14390 din 28 aprilie 2009, care se eliberează de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 fiecărui petent revoluționar, reclamantul nu a dat curs solicitării instanței.

Pe de altă parte, s-a reținut că reclamantul s-a adresat Comisiei Parlamentare cu Cererea nr. 42/322 la data de 21 octombrie 2010, după revenirea sa în țară, pârâta comunicându-i faptul că nu poate reține spre soluționare contestația, deoarece nu a depus în termenul prevăzut de lege dosarul de preschimbare a certificatului. În concluzie, s-a apreciat că, în fapt, reclamantul a pierdut beneficiul Legii nr. 341/2004 de a preschimba certificatul de revoluționar deținut în baza Legii nr. 341/2004, deoarece nu a depus cererea însoțită de actele doveditoare în termenul reglementat de lege pentru activitatea comisiei din cadrul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, care are ca atribuție analizarea unor astfel de cereri.

În opinia primei instanțe, Cererea cu nr. 14390 din 28 aprilie 2009 nu poate fi apreciată ca făcând dovada înregistrării unui dosar de preschimbare la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, forța sa probantă fiind înlăturată de alte înscrisuri depuse de pârâtă. De asemenea, s-a reținut că reclamantul nu poate eluda prevederile Legii nr. 341/2004, în sensul solicitării instanței de judecată să se subroge în drepturile Comisiei Parlamentare ori a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și să constate că îndeplinește condițiile de preschimbare certificat, întrucât această posibilitate nu este reglementată de lege. În concluzie, curtea a constatat că, în cauză, nu există un refuz nejustificat din partea autorităților pârâte de a rezolva cererea reclamantului.

3. Recursul declarat de reclamant Împotriva sentinței curții de apel a declarat recurs reclamantul B.G., criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând generic prevederile art. 298 și următoarele din C. proc. civ. În esență, recurentul-reclamant a reproșat instanței că ar fi reținut în mod greșit că nu a depus la dosar bonul de înregistrare cu numărul 14390 din 28 aprilie 2009, acesta aflându-se de fapt la dosar, aspect ce probează depunerea în termen a cererii de preschimbare. În mod greșit s-a reținut că cerere înregistrată sub nr. 14390 din 28 aprilie 2009 nu poate fi apreciată ca făcând dovada înregistrării unui dosar de preschimbare la S.S.P.R., de vreme ce acest înscris are ștampila pârâtului și emană chiar de la acesta.

În opinia recurentului, faptul că pârâtul nu recunoaște nr. de înregistrare, nu este culpa sa și nici nu-i poate fi imputat ,,nelămuririle” acestuia. 4. Apărările pârâților. Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul-pârât Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor a reiterat excepția tardivității introducerii cererii de preschimbare a certificatului doveditor al calității de revoluționar, în raport cu prevederile Legii nr. 47/2009, pentru aprobarea O.G. nr. 1/2008. Pe fondul cauzei, a arătat că reclamantului i-a fost conferit titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluției Române din decembrie 1989” - Remarcat prin fapte deosebite, în temeiul Legii nr. 42/1990, însă acesta nu a depus în termenul prevăzut de lege dosarul de preschimbare, în baza Legii nr. 341/2004.

Cu referire la înscrisurile invocate în cauză, intimatul-pârât a arătat că instanța de fond, în mod temeinic și legal a reținut că la nr. de dosar indicat (14390) figurează o altă persoană, iar reclamantul nu a făcut dovada înregistrării propriului dosar de preschimbare a certificatului doveditor. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs, cât și sub toate aspectele, în temeiul art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul B.G. a solicitat să se constate că îndeplinește condițiile de preschimbare a certificatului doveditor prevăzut de Legea nr. 341/2004, care atestă calitatea sa de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite” și să fie obligați pârâții la eliberarea certificatului de revoluționar preschimbat.

Prima instanță a respins acțiunea, considerând că cererea înregistrată cu nr. 14390 din 28 aprilie 2009 nu poate fi apreciată ca făcând dovada înregistrării dosarului de preschimbare la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, forța sa probantă fiind înlăturată de alte înscrisuri depuse de pârât, astfel că reclamantul nu poate eluda prevederile Legii nr. 341/2004, în sensul solicitării instanței de judecată de a se subroga în drepturile Comisiei Parlamentare ori a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și să constate că îndeplinește condițiile de preschimbare certificat, întrucât această posibilitate nu este reglementată de lege.

Recurentul-reclamant a pretins că a înregistrat dosarul de preschimbare, cu actele doveditoare necesare eliberării certificatului de revoluționar preschimbat, sub nr. 14930 din 28 aprilie 2009, conform cererii tip aflată la dosarul de fond. Intimatul-pârât S.S.P.R. a negat autenticitatea numărului de înregistrare al cererii de preschimbare, susținând că din verificările efectuate în baza de date a autorității pârâte și din registrul unic a rezultat că recurentul-reclamant nu are înregistrat dosar în baza Legii nr. 341/2004 și că, la numărul 14930, indicat de recurentul-reclamant, figurează numitul P.A., cu cererea de preschimbare înregistrată la data de 9 noiembrie 2004, acest înscris fiind depus la dosar.

Instanța de control judiciar constată că, deși recurentul este titularul unui certificat doveditor al calității de revoluționar, demersurile pe care acesta pretinde că le-a efectuat în vederea preschimbării certificatului de revoluționar, în baza Legii nr. 341/2004, nu se regăsesc în baza de date a pârâtului S.S.P.R. Susținerile potrivit cărora, bonul cu nr. de înregistrare al dosarului de preschimbare se află depus la dosar, nu se confirmă. Mai mult, nici unul dintre intimați nu recunoaște că există un dosar întocmit potrivit prevederilor legale, care să fi îndreptățit recurentul să i se atribuie certificatul de „Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 - Remarcat pentru Fapte Deosebite” și ulterior să solicite preschimbarea acestuia.

Înalta Curte reține, de asemenea, că nici la dosarul de recurs nu s-a făcut dovada autenticității nr. de înregistrare (14390 din 28 aprilie 2009), simplul fapt al existenței unui certificat de revoluționar ,,Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 - Remarcat prin fapte deosebite” obținut în baza Legii nr. 42/1990, nu poate certifica validarea unui eventual dosar depus în baza Legii nr. 341/2004, cu eludarea dispozițiilor art. 9 alin. (1) din lege. Potrivit dispozițiilor art. 1169 C. civ., oricine face o alegație în fața instanței este dator să o dovedească, simplele afirmații ale părților din proces nefiind suficiente pentru admiterea unei cereri de chemare în judecată.

Cum recurentul nu a făcut dovada autenticității numărului de înregistrare al propriului dosar de preschimbare, Înalta Curte apreciază, la fel ca și judecătorul fondului, că Cererea cu nr. 14390 din 28 aprilie 2009 nu poate fi considerată ca făcând dovada înregistrării unui dosar de preschimbare la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, și, în nici un caz nu poate fi vorba de un refuz nejustificat de a soluționa o cerere legitimă, în sensul art. 1 și art. 2 alin. (1) lit. i) sau art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, ci dimpotrivă, de respectarea dispozițiilor legale. 2. Soluția instanței de recurs Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de B.G. împotriva Sentinței nr. 4102 din 8 iunie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 mai 2012. Procesat de GGC - LM