ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 773/2012

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

1.

Soluția instanței de fond

Prin

acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, reclamantul M.I.I., în

contradictoriu cu pârâții Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Comisia Parlamentară a Revoluționarilor

din Decembrie 1989, a solicitat obligarea pârâților la eliberarea

certificatului doveditor al calității de revoluționar, preschimbat, conform

Legii nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, cu cheltuieli

de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat

că este posesorul Certificatului de revoluționar seria FD nr. 7574, conferit în

baza Legii nr. 42/1990, însă, deși nu a fost informat de către vreo instituție

sau vreo persoană, în vederea ridicării acestuia, prin Adresa emisă de către

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 nr.

18/9073 din 07 iunie 2009, a fost informat că certificatul a fost ridicat de

către un anume domn V.N., cu toate că nu a împuternicit niciodată pe nimeni în

acest sens.

Prin întâmpinare, pârâta Comisia Parlamentară

a Revoluționarilor din Decembrie 1989 a invocat excepția lipsei calității

procesuale pasive, având în vedere că nu are personalitate juridică, fiind un

organ de lucru al Camerei Deputaților.

Pârâtul Secretariatul de Stat pentru

Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, prin întâmpinare, a invocat

excepția lipsei procedurii prealabile în raport de dispozițiile art. 109 alin.

(2) C. proc. civ. și art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, arătând că a fost

publicată lista finală cuprinzând persoanele cărora li s-au eliberat noile

tipuri de certificate, listă publicată în M. Of. nr. 467 bis/07.07.2010.

Totodată, Secretariatul de Stat pentru

Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a invocat excepția tardivității

introducerii cererii de preschimbare și excepția prescripției dreptului la

acțiune în raport de dispozițiile art. 11 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.

Prin Sentința nr. 1317 din 22 februarie 2011,

Curtea de Apel București a respins excepția lipsei calității procesuale pasive

a pârâtei Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 și a admis

excepția lipsei procedurii prealabile, respingând acțiunea formulată de

reclamantul M.I.I., în contradictoriu cu pârâții Secretariatul de Stat pentru

Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Comisia Parlamentară a

Revoluționarilor din Decembrie 1989.

Pentru a pronunța această sentință, instanța

de fond a reținut, în esență, că excepția lipsei calității procesuale pasive

invocată de pârâta Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989

este neîntemeiată, întrucât în materia contenciosului administrativ nu este

relevantă personalitatea juridică a autorității publice, astfel cum este

aceasta definită de art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, ci

capacitatea ei de drept administrativ, constând în aptitudinea prevăzută de

lege de a realiza prerogative de putere publică, asigurând organizarea

executării și executarea în concret a legii.

Referitor la excepția lipsei procedurii

prealabile, instanța de fond a apreciat că această excepție este întemeiată,

reținând că la data de 30 aprilie 2010 a expirat termenul final de preschimbare

a certificatelor doveditoare a calității de revoluționar, iar lista finală

cuprinzând persoanele cărora li s-au eliberat noile tipuri de certificate, în

conformitate cu dispozițiile art. 19 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004, a fost

publicată în M. Of. nr. 467 bis/07.07.2010.

De asemenea, s-a mai arătat în considerentele

sentinței atacate că în condițiile în care a fost publicată lista finală la

care se referă art. 19 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004, persoanele cărora nu

li s-au preschimbat certificatele de revoluționar trebuie să se adreseze mai

întâi cu contestație CPRD și abia ulterior putând a se adresa instanței de

contencios administrativ pentru a contesta refuzul nejustificat de preschimbare

a certificatului.

2.1. Împotriva acestei sentințe a formulat

recurs reclamantul M.I.I., care a invocat ca temei dispozițiile art. 299 și

următoarele C. proc. civ., în mod generic, susținând următoarele critici:

- instanța de fond, în mod greșit, a admis

excepția lipsei procedurii prealabile, reținând că temeiul acțiunii ar fi

prevederile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 și dispozițiile art. 20

alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004;

- temeiul legal al acțiunii îl constituie

dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, pentru refuzul nejustificat al

autorităților pârâte, cărora li s-a și adresat inițial pentru eliberarea

certificatului preschimbat;

- instanța de fond a ignorat că acțiunea a

fost înregistrată la data de 25 mai 2010, iar lista prevăzută la art. 19 alin.

(1) din H.G. nr. 1412/2004 a fost publicată ulterior, la data de 7 iulie 2010.

În concluzie, recurentul-reclamant a

solicitat admiterea recursului și, pe fond, să fie admisă acțiunea, iar cele

două autorități să fie obligate să elibereze certificatul preschimbat de

revoluționar.

2.2. Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989 a depus întâmpinare prin care, în esență, a

susținut că soluția instanței de fond este legală și temeinică, solicitând

respingerea recursului deoarece recurentul-reclamant, din culpa sa, nu a depus

diligențele prevăzute de Legea nr. 341/2004.

Recursul este întemeiat pentru considerentele

care vor fi prezentate în continuare.

Într-adevăr, așa cum rezultă din conținutul

acțiunii introductive, reclamantul-recurent a sesizat instanța de fond pentru

că „în mod nejustificat instituțiile competente nu-mi eliberează certificatul

de revoluționar preschimbat”, ceea ce reprezintă, cu alte cuvinte, refuzul

nejustificat, reglementat la art. 1 alin. (1) și art. 2 din Legea nr. 554/2004.

În cauză, este dovedit că acțiunea

reclamantului a fost înregistrată la instanță la data de 25 mai 2010, iar lista

finală prevăzută la art. 19 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004 a fost publicată

în M. Of. nr. 568 bis/22.11.2010, astfel că nu sunt aplicabile dispozițiile

art. 20 din aceeași hotărâre a Guvernului, la care s-a raportat instanța de

fond, admițând excepția lipsei procedurii prealabile.

Astfel fiind, și având în vedere obiectul

acțiunii formulate, rezultă că rămân aplicabile dispozițiile art. 7 alin. (5)

din Legea nr. 554/2004, caz în care plângerea prealabilă nu este obligatorie.

Oricum, însă, demersurile pe care

reclamantul-recurent le-a făcut anterior sesizării instanței de fond pot fi

asimilate procedurii prealabile reglementate la art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Astfel fiind, recursul va fi admis, sentința

pronunțată va fi desființată, iar cauza va fi trimisă aceleiași instanțe pentru

rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite recursul declarat de M.I.I. împotriva

Sentinței nr. 1317 din 22 februarie 2011 a Curții de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza

spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16

februarie 2012.

Procesat

de GGC - CL