ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 773/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, reclamantul M.I.I., în contradictoriu cu pârâții Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989, a solicitat obligarea pârâților la eliberarea certificatului doveditor al calității de revoluționar, preschimbat, conform Legii nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este posesorul Certificatului de revoluționar seria FD nr. 7574, conferit în baza Legii nr. 42/1990, însă, deși nu a fost informat de către vreo instituție sau vreo persoană, în vederea ridicării acestuia, prin Adresa emisă de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 nr. 18/9073 din 07 iunie 2009, a fost informat că certificatul a fost ridicat de către un anume domn V.N., cu toate că nu a împuternicit niciodată pe nimeni în acest sens. Prin întâmpinare, pârâta Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere că nu are personalitate juridică, fiind un organ de lucru al Camerei Deputaților.

Pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, prin întâmpinare, a invocat excepția lipsei procedurii prealabile în raport de dispozițiile art. 109 alin. (2) C. proc. civ. și art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, arătând că a fost publicată lista finală cuprinzând persoanele cărora li s-au eliberat noile tipuri de certificate, listă publicată în M. Of. nr. 467 bis/07.07.2010. Totodată, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a invocat excepția tardivității introducerii cererii de preschimbare și excepția prescripției dreptului la acțiune în raport de dispozițiile art. 11 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.

Prin Sentința nr. 1317 din 22 februarie 2011, Curtea de Apel București a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 și a admis excepția lipsei procedurii prealabile, respingând acțiunea formulată de reclamantul M.I.I., în contradictoriu cu pârâții Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 este neîntemeiată, întrucât în materia contenciosului administrativ nu este relevantă personalitatea juridică a autorității publice, astfel cum este aceasta definită de art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, ci capacitatea ei de drept administrativ, constând în aptitudinea prevăzută de lege de a realiza prerogative de putere publică, asigurând organizarea executării și executarea în concret a legii.

Referitor la excepția lipsei procedurii prealabile, instanța de fond a apreciat că această excepție este întemeiată, reținând că la data de 30 aprilie 2010 a expirat termenul final de preschimbare a certificatelor doveditoare a calității de revoluționar, iar lista finală cuprinzând persoanele cărora li s-au eliberat noile tipuri de certificate, în conformitate cu dispozițiile art. 19 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004, a fost publicată în M. Of. nr. 467 bis/07.07.2010. De asemenea, s-a mai arătat în considerentele sentinței atacate că în condițiile în care a fost publicată lista finală la care se referă art. 19 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004, persoanele cărora nu li s-au preschimbat certificatele de revoluționar trebuie să se adreseze mai întâi cu contestație CPRD și abia ulterior putând a se adresa instanței de contencios administrativ pentru a contesta refuzul nejustificat de preschimbare a certificatului.

2. Calea de atac exercitată 2.1. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul M.I.I., care a invocat ca temei dispozițiile art. 299 și următoarele C. proc. civ., în mod generic, susținând următoarele critici: - instanța de fond, în mod greșit, a admis excepția lipsei procedurii prealabile, reținând că temeiul acțiunii ar fi prevederile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 și dispozițiile art. 20 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004; - temeiul legal al acțiunii îl constituie dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, pentru refuzul nejustificat al autorităților pârâte, cărora li s-a și adresat inițial pentru eliberarea certificatului preschimbat; - instanța de fond a ignorat că acțiunea a fost înregistrată la data de 25 mai 2010, iar lista prevăzută la art. 19 alin. (1) din H.G.

nr. 1412/2004 a fost publicată ulterior, la data de 7 iulie 2010. În concluzie, recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului și, pe fond, să fie admisă acțiunea, iar cele două autorități să fie obligate să elibereze certificatul preschimbat de revoluționar. 2.2. Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a depus întâmpinare prin care, în esență, a susținut că soluția instanței de fond este legală și temeinică, solicitând respingerea recursului deoarece recurentul-reclamant, din culpa sa, nu a depus diligențele prevăzute de Legea nr. 341/2004. 3. Soluția instanței de recurs Recursul este întemeiat pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Într-adevăr, așa cum rezultă din conținutul acțiunii introductive, reclamantul-recurent a sesizat instanța de fond pentru că „în mod nejustificat instituțiile competente nu-mi eliberează certificatul de revoluționar preschimbat”, ceea ce reprezintă, cu alte cuvinte, refuzul nejustificat, reglementat la art. 1 alin. (1) și art. 2 din Legea nr. 554/2004. În cauză, este dovedit că acțiunea reclamantului a fost înregistrată la instanță la data de 25 mai 2010, iar lista finală prevăzută la art. 19 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004 a fost publicată în M. Of. nr. 568 bis/22.11.2010, astfel că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 20 din aceeași hotărâre a Guvernului, la care s-a raportat instanța de fond, admițând excepția lipsei procedurii prealabile.

Astfel fiind, și având în vedere obiectul acțiunii formulate, rezultă că rămân aplicabile dispozițiile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, caz în care plângerea prealabilă nu este obligatorie. Oricum, însă, demersurile pe care reclamantul-recurent le-a făcut anterior sesizării instanței de fond pot fi asimilate procedurii prealabile reglementate la art. 7 din Legea nr. 554/2004. Astfel fiind, recursul va fi admis, sentința pronunțată va fi desființată, iar cauza va fi trimisă aceleiași instanțe pentru rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Admite recursul declarat de M.I.I. împotriva Sentinței nr. 1317 din 22 februarie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 februarie 2012. Procesat de GGC - CL