ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 502/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 502/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele
cauzei
Obiectul
acțiunii
Prin
Hotărârea nr. 348 din 29 aprilie 2010, Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii a admis contestația formulată de I.M.C., judecător la Tribunalul
București, revocându-se în parte hotărârea comisiei de organizare a concursului
de promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor din 9 mai
2010, prin care s-a dispus cu privire la verificarea îndeplinirii condițiilor
legale de participare la concurs în ceea ce îl privește pe domnul judecător A.C.L.,
cu rectificarea de rigoare a tabelului privind rezultatul verificării
îndeplinirii de către candidații judecători a condițiilor legale de participare
la concursul de promovare, publicat pe site-ul Consiliului Superior al
Magistraturii, la data de 12 aprilie 2010.
Pentru a
pronunța această hotărâre, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a
reținut că prin Hotărârea nr. 150 din 4 martie 2010, s-a dispus organizarea
concursului de promovare efectivă a judecătorilor și procurorilor în funcții de
execuție la Tribunale/Parchete de pe lângă Tribunale și Curți de Apel, la 9 mai
2010, iar pentru secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel
București au fost scoase la concurs 4 posturi.
Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii a reținut că judecătorul A.C.L. a optat
pentru secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel
București și a ales ca disciplină de concurs Dreptul internațional privat.
Totodată,
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut că dispozițiile
prevăzute de art. 6 alin. (4) din Regulamentul privind organizarea și
desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, aprobat
prin Hotărârea Consiliul Superior al Magistraturii nr. 621/2006, cu modificările
și completările ulterioare, stabilesc o legătură de cauzalitate directă între
secția pentru care optează magistratul, respectiv specializarea acestuia și
materia de concurs, prevăzând explicit că opțiunea candidatului în ceea ce
privește secția de la Curtea de Apel și specializarea se face „în vederea
stabilirii materiilor de concurs”.
De
asemenea, art. 16 alin. (2) lit. a) și b) din Regulament reglementează
materiile de concurs, în funcție de „specializarea pentru care optează
judecătorul și procurorul
”
dispoziții
care trebuie coroborate cu art. 41 alin. (2) din Legea nr. 304/2004.
Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii a reținut că disciplina drept
internațional privat reprezintă o ramură a dreptului privat, ramură care se
aplică în cauzele prin care se soluționează litigii de drept privat, cum ar fi:
cauze civile, comerciale, cele privind minorii și raporturile de familie,
conflictele de muncă.
În
concluzie, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că la
secțiile specializate în soluționarea litigiilor de drept public, cum este secția
a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, din cadrul Curții de Apel
București, nu poate fi susținut concursul de promovare efectivă în funcția de
execuție la materia Drept internațional privat.
Recursul
declarat de recurentă
La data de
4 mai 2010, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, privind
Consiliul Superior al Magistraturii, C.C.G., având calitatea de judecător la
Tribunalul Timiș a formulat recurs împotriva Hotărârii nr. 348 din 29 aprilie
2010, emisă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând
revocarea parțială și respingerea ca neîntemeiată a contestației formulată de
către numitul I.M.C. împotriva hotărârii comisiei de organizare a concursului
de promovare din data de 9 mai 2010 prin care s-a dispus îndeplinirea
condițiilor legale de participare a numitului A.C.L. la concursul de promovare
din data de 9 mai 2010, publicat pe site-ul CSM la data de 12 aprilie 2010,
constatând în principal că această hotărâre nu poate produce efecte față de
recurentă, iar în subsidiar să se constate că îndeplinește condițiile legale
prevăzute de Legea nr. 303/2004 cu modificările ulterioare și a Regulamentului
de organizare și desfășurare a concursului de promovare a judecătorilor și
procurorilor cu modificările apărute și să i se acorde dreptul de a participa
la acest concurs.
În
motivarea cererii recurenta arată că hotărârea atacată este netemeinică motivat
de faptul că Legea nr. 303/2004 cu modificările ulterioare la art. 46 alin. (2)
lit. a) prevede ca materie de disciplină în funcție de specializare și dreptul
internațional privat ca probă teoretică.
În
condițiile în care Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului
de promovare a judecătorilor și procurorilor nu face nicio distincție în
legătură cu susținerea examenului la disciplina „drept internațional privat” ca
materie de drept substanțial, pentru promovarea la o secție de contencios
administrativ și fiscal, excluderea sa de la participarea la concursul din 09
mai 2010 pe considerentul alegerii acestei materii pentru secția de contencios
administrativ și fiscal a Curții de Apel Timișoara reprezintă o discriminare,
nepermisă de lege.
Apărarea
formulată în cauză
Intimații
au invocat excepția lipsei de interes a recurentei care nu are un folos
practic, material sau moral pe parcursul procesului, nu are un interes legitim,
pentru că nu urmărește un drept subiectiv prevăzut de lege, iar admiterea
recursului nu satisface interesul recurentei, întrucât nu poate conduce la
participarea acesteia la concursul desfășurat la 9 mai 2010.
Mai mult,
recurenta a participat la concursul din 9 mai 2010 și nu a obținut o notă care
să-i permită accesul pe tabelul candidaților pentru postul la Curtea de Apel,
situația față de care recursul său devine lipsit de interes.
II.
Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Înalta
Curte, nu poate reține susținerile intimaților în sensul că recurenta nu ar
avea un interes legitim în promovarea prezentului recurs întrucât art. 29 alin.
(7), din forma republicată a Legii nr. 317/2004, instituie regula potrivit
căreia, hotărârile plenului, privind cariera și drepturile judecătorilor și
procurorilor, pot fi atacate cu recurs de orice persoană interesată, la secția
de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Interesul
definit ca folosul practic, material și moral, pe care-l urmărește cel care
promovează o acțiune este justificat de recurentă pentru că în urma acestui
demers judiciar urmărește să participe la concursul de promovare efectivă la
Curtea de Apel, alegând ca disciplină de concurs– drept internațional privat.
Recursul
este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:
Potrivit
art. 46 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și
procurorilor, republicat și modificat și completările ulterioare, concursul de
promovare constă în probe scrise, cu caracter teoretic și practic și constau în
funcție de specializare, în una dintre următoarele materii: drept civil, drept
penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar și fiscal, dreptul
muncii, dreptul familiei, drept internațional privat.
Alin. 3 al
aceluiași articol prevede că procedura de desfășurare a concursului, inclusiv
modalitatea de contestare a rezultatelor este prevăzută în Regulamentul privind
organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și
procurorilor.
Astfel că
în baza art. 6 alin. (3) din
Hotărârea Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 621/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea
și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor: Pentru
Tribunale și Curți de Apel, candidații sunt obligați să aleagă una dintre
specializările secției pentru care au optat.
Art. 16
alin. (2) lit. a) din același regulament, prevede că probele scrise cu caracter
teoretic și practic se susțin la una dintre următoarele materii, în funcție de
specializarea pentru care optează judecătorul sau procurorul: drept civil,
drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar și fiscal,
dreptul muncii, dreptul familiei, drept internațional privat.
Așa cum în
mod corect a reținut și intimatul Consiliul Superior al Magistraturii
art. 6
alin. (4) din Regulament stabilește o legătură de cauzalitate directă între
secția pentru care optează magistratul, respectiv specializarea acestuia și
materiile de concurs, prevăzând explicit că opțiunea candidatului în ceea ce
privește secția de la Curtea de Apel și specializare se face „în vederea
stabilirii materiilor de concurs".
Din
interpretarea logică și sistematică a acestor acte normative menționate rezultă
că proba teoretică și proba practică se vor susține la o materie ale cărei
instituții candidatul urmează să le aplice la secția la care va fi promovat și
deci, alegerea materiei de concurs trebuie făcută în concordanță cu acest
principiu.
În aceste
condiții reținând că disciplina drept internațional privat reprezintă o ramură
a dreptului privat, ramură ce se aplică în cauzele prin care se soluționează
litigii de drept privat, la secțiile specializate în soluționarea litigiilor de
drept public, nu poate fi susținut concursul de promovare efectivă în funcții
de execuție la materia Drept internațional privat.
Pentru
considerentele arătate a fost respins recursul ca nefondat, în temeiul art. 29
alin. (7) din Legea nr. 317/2004 și art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
excepția lipsei de interes.
Respinge
recursul declarat de C.C.G. împotriva Hotărârii nr. 348 din 29 aprilie 2010 a
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 28 ianuarie 2011.