ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5504/2011

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată sub nr. 468/45/2011 reclamanta SC C.I. SRL a chemat în judecată pârâții Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui, DNA prin Serviciul Teritorial Iași solicitând obligarea acestora la plata sumei de 800.000 Euro reprezentând prejudiciul adus societății. 2. Hotărârea Curții de Ape Prin decizia nr. 230 din 7 iulie 2011 a Curții de Apel Iași a fost declinată competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta SC C.I. SRL în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui, DNA prin Serviciul Teritorial Iași în favoarea Tribunalului Vaslui, secția civilă.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că în raport de obiectul cererii cu care a fost învestită, respectiv obligarea pârâților la plata sumei de 800.000 Euro, prejudiciu pe care pretinde că l-ar fi suferit ca urmare a faptului că o plângere penală depusă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 7 mai 2010 împotriva mai multor autorități și persoane fizice, a fost declinată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui și nu a fost nici în prezent soluționată. Cum în cauză se conturează, din modul de formulare a petitului cererii, o solicitare de a fi atrasă răspunderea civilă delictuală a unor instituții și persoane fizice, Curtea își declină competența în favoarea Tribunalului Vaslui, secția civilă.

3. Recursul declarat de SC C.I. SRL Vaslui. Recurenta a criticat hotărârea instanței de fond, arătând că nu a primit motivarea recursului și nu a formulat motive de recurs, dar le va formula după ce va lua cunoștință de motivarea sentinței. Motivele de recurs nu au fost depuse la dosar. II. Decizia instanței de recurs Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat a constatat faptul că recursul este inadmisibil și va fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează. În conformitate cu dispozițiile prevăzute de art. 158 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 202/2010, dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent.

Înalta Curte a constatat că în această cauză Curtea de Apel a pronunțat o sentință definitivă și irevocabilă, întrucât acțiunea introductivă a fost depusă la instanță la data de 25 mai 2011, după intrarea în vigoare a dispozițiilor Legii nr. 202/2010, dispoziții care au modificat art. 158 alin. (3) în sensul arătat mai sus, excluzând calea de atac împotriva hotărârii de declinare a competenței. De altfel, în jurisprudența constantă a Curții Constituționale (dec. nr. 542/2006, dec. nr. 464/2003, dec. nr. 171/2005 și dec. nr. 243/2006) s-a reținut faptul că accesul la justiție nu presupune accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului.

În această situație de declinare a competenței de soluționare a cauzei, celeritatea reprezintă un considerent specific major în temeiul căruia legiuitorul a adoptat o procedură specială, accelerată, fără a periclita însă exercitarea deplină a drepturilor procesuale ale părților și fără ca prin această procedură să se aducă atingere dreptului de acces la un tribunal, în înțelesul dat acestuia de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și reflectat în jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, cât și de Constituția României și jurisprudența constantă a Curții Constituționale. Pentru considerentele arătate, Înalta Curte va respinge recursul declarat ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul formulat de SC C.I. SRL Vaslui împotriva deciziei nr. 230 din 7 iulie 2011 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 noiembrie 2011.