ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 534/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 534/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 91 din data de 23
martie 2010, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și
fiscal, a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta C.P. în
contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Pentru a hotărî
astfel, evocând modificările aduse Legii nr. 247/2005 și Decizia nr. 2815 din
16 septembrie 2008 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, Curtea
a apreciat că nesoluționarea cererii reclamantei nu se datorează culpei sau
neglijenței autorității pârâte, ci volumului mare de activitate a acesteia și
necesității parcurgerii unei proceduri complicate și îndelungate la
îndeplinirea căreia sunt concurente mai multe instituții și autorități publice.
Împotriva acestei
sentințe a declarat recurs reclamanta C.P., arătând că urmează a depune
motivele de recurs printr-un memoriu separat.
Motivele de recurs nu
au fost depuse.
Examinând lucrările
și înscrisurile dosarului, Înalta Curte constată că recursul nu este motivat
și, în consecință, urmează a constata nulitatea acestuia.
Art. 302
1
C. proc. civ. arată că cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității,
motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau
mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Ca regulă, potrivit
dispozițiilor art. 301 C. proc. civ., "termenul de recurs este de 15 zile
de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel", iar, potrivit
art. 303 alin. (1), "recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs
sau înăuntrul termenului de recurs."
Or, din examinarea
înscrisurilor depuse în recurs, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă a
formulat recurs la data de 25 martie 2010, arătând că va depune motivele de
recurs prin memoriu separat, fără însă a-și îndeplini această obligație
procesuală, instituită de dispozițiile legale incidente menționate anterior.
În cauză nu s-a făcut
dovada existenței vreuneia din situațiile prevăzute de art. 103 alin. (1) teza
a II-a C. proc. civ.
Pentru aceste
considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
raportat la art. 302
1
, Înalta Curte urmează a constata nul recursul
formulat în cauză de recurenta-reclamantă C.P..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul
formulat de C.P. împotriva sentinței civile nr. 91 din data de 23 martie 2010 a
Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 1 februarie 2011.