ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5386/2010

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 30 iunie

2010 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, reclamanta SC S. SRL a solicitat, în contradictoriu cu

pârâtul Secretariatul General al Camerei Deputaților, reprezentat de Secretarul

General, obligarea pârâtului să îi comunice informațiile de interes public

solicitate.

Reclamanta a

solicitat comunicarea sursei de informare legislativă pe baza căreia a fost

postat pe site-ul oficial al Camerei Deputaților, până în luna februarie 2009,

textul art. 62 al Legii nr. 58/1934 privind cambia și biletul la ordin și

motivul pentru care, în luna februarie 2009, s-a operat modificarea

conținutului art. 62 al Legii nr. 58/1934.

Prin Sentința civilă

nr. 1293 din data de 16 martie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului București, secția de contencios administrativ

și fiscal.

Pentru a hotărî

astfel, Curtea a arătat că, potrivit dispozițiilor art. 22 din Legea nr.

544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, incidentă în

speță, "în cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile

sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de

contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază

sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției

publice".

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs reclamanta SC S. SRL, pentru motive pe care le-a

încadrat în prevederile art. 304 pct. 3 și pct. 9 C. proc. civ.

În motivarea căii de

atac, recurenta a susținut că în speță nu sunt incidente dispozițiile Legii nr.

544/2001 pentru determinarea competenței de primă instanță în judecarea

cererilor cu acel obiect, ci dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004,

aspect de natură a atrage competența Curții de Apel în soluționarea prezentei

cauze.

Examinând cauza în

raport de actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este

motivat peste termenul legal și, în consecință, urmează a constata nulitatea

acestuia.

Art. 302

1

C. proc. civ. arată că cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității,

motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau

mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Ca regulă, potrivit

dispozițiilor art. 301 C. proc. civ., "termenul de recurs este de 15 zile

de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel", iar, potrivit

art. 303 alin. (1), "recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs

sau înăuntrul termenului de recurs."

În speță, prin

sentința recurată, prima instanță s-a declarat necompetentă a soluționa cererea

cu care a fost învestită de către recurenta-reclamantă.

Dispozițiile

imperative ale art. 158 alin. (3) C. proc. civ. arată că "dacă instanța se

declară necompetentă, împotriva hotărârii se poate exercita recurs în termen de

5 zile de la pronunțare".

Or, din examinarea

înscrisurilor depuse în recurs, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă a

formulat recurs la data de 22 martie 2010, depunând motivele de recurs la 19

aprilie 2010, în condițiile în care sentința recurată a fost pronunțată la data

de 16 martie 2010.

În raport de aceste

dispoziții, Înalta Curte reține că recurenta nu și-a îndeplinit obligația

procesuală instituită de dispozițiile legale incidente menționate anterior.

În cauză nu s-a făcut

dovada existenței vreuneia din situațiile prevăzute de art. 103 alin. (1) teza

a II-a C. proc. civ.

Pentru aceste

considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

raportat la art. 302

1

, Înalta Curte urmează a constata nul recursul

formulat în cauză de recurenta-reclamantă SC S. SRL.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

formulat de SC S. SRL împotriva Sentinței civile nr. 1293 din data de 16 martie

2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 3 decembrie 2010.