ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1045/2010

Asupra

recursurilor de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr.

1925 din 24 iunie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a, contencios administrativ

și fiscal, a admis excepția de tardivitate și a respins, ca atare, cererea prin

care reclamantul A.D., în contradictoriu cu pârâtul S.G. al Camerei

Deputaților, solicita anularea Ordinului nr. 1108 din 10 noiembrie 2006, emis

de Secretarul general al Camerei Deputaților, reținând că aceasta a fost

formulată cu depășirea termenului prevăzut de art. 11 alin. (2) și (5) și art.

7 alin. (1) și (7) din Legea nr. 554/2004.

De

asemenea, prin sentința nr. 2746 din 21 octombrie 2008, Curtea de Apel

București, secția a VIII-a, contencios administrativ și fiscal, a respins

cererea prin care reclamantul A.D. solicita completarea sentinței nr. 1925 din

24 iunie 2008 a aceleiași instanțe, în sensul de a se pronunța și asupra

celorlalte excepții invocate de părți, precum și asupra celorlalte susțineri

referitoare la nelegalitatea actelor administrative invocate în cauză.

Împotriva

acestor sentințe, considerându-le netemeinice și nelegale, a declarat recurs

reclamantul, invocând prevederile art. 304 pct. 5, 7 și 9 și art. 304

1

C. proc. civ.

În

dezvoltarea motivelor de recurs, se aduc hotărârilor atacate critici care nu se

încadrează în dispozițiile legale invocate de recurent dar care, în vederea

analizării lor în temeiul art. 304

1

C. proc. civ., pot fi grupate,

sintetic, astfel:

- instanța

de fond a calificat greșit obiectul cererii de chemare în judecată care, în

opinia recurentului, ar fi „refuzul intimatei de a îndrepta erorile și

omisiunile strecurate în textul Ordinului Secretarului general al Camerei

Deputaților nr. 1108 din 10 noiembrie 2006” și în raport de care acțiunea nu

este tardivă;

- instanța

de fond nu a pus în discuție și nu s-a pronunțat asupra cererii privind

înscrierea în fals cu referire la actul administrativ contestat;

- instanța

de fond nu a pus în discuție și nu s-a pronunțat asupra excepțiilor lipsei

calității procesuale pasive a Camerei Deputaților și lipsei calității de

reprezentant a S.G. al Camerei Deputaților.

Examinând

cauza și sentințele atacate, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu

criticile recurentului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză,

inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ., Curtea va respinge

recursurile, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Obiectul

cererii de chemare în judecată, așa cum rezultă din chiar conținutul acesteia,

este anularea unui act administrativ, respectiv „… să se anuleze Ordinul Secretarului

general nr. 1108 din 10 noiembrie 2006 …”.

În

conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. (2) și (5) din Legea contenciosului

administrativ nr. 554/2004, cererea

prin care se solicită anularea unui act administrativ

nu poate fi introdusă mai târziu de un an de la data

comunicării/luării la cunoștință a

actului

a cărui anulare se cere, acest termen fiind de decădere.

Cum actul

contestat a fost comunicat recurentului-reclamant la data de 10 noiembrie 2006,

așa cum rezultă din mențiunea făcută pe acesta, sub semnătura recurentului, iar

acțiunea a fost înregistrată la peste 1 an de la această dată, respectiv la

data de 24 martie 2008, în mod corect a reținut instanța de fond tardivitatea

introducerii acțiunii și a dispus respingerea acesteia ca atare.

Nu sunt

fondate nici criticile potrivit cărora hotărârile recurate ar fi netemeinice și

nelegale, față de împrejurarea că instanța de fond nu a pus în discuție și nu

s-a pronunțat asupra celorlalte cereri și excepții invocate în cauză, întrucât,

așa cum corect a reținut și prima instanță, excepția tardivității acțiunii

prevalează celorlalte excepții și cereri formulate iar admiterea celei dintâi

face de prisos analizarea celorlalte, conform art. 137 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru

considerentele arătate, hotărârile primei instanțe, fiind temeinice și legale,

vor fi menținute iar recursurile vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursurile declarate de reclamantul A.D. împotriva sentințelor nr. 1925 din 24

iunie 2008 și nr. 2746 din 21 octombrie 2008 ale Curții de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 25 februarie 2010.