ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2034/2016

Decizia nr. 2034/2016

Asupra recursului de fata,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul București, secția a VIII-a, sub numărul x/3/2008 reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul SECRETARIATUL GENERAL AL CAMEREI DEPUTAȚILOR solicitând să se dispună revocarea măsurii reîncadrării într-o altă funcție și altă activitate decât cele stabilite prin comun acord prin contractul individual de muncă anexă la Ordinul nr. 886 din 28 septembrie 2001 luată prin Ordinul Secretarului General nr. 1108 din 10 noiembrie 2006, privind numirea unui funcționar public parlamentar în Servicii la Camera Deputaților, acordarea indemnizației de conducere și sporului de complexitate a muncii, obligarea la plata de despăgubiri constând în recalcularea drepturilor bănești, prin includerea în salariul de bază a indemnizației de conducere de 30% și a sporului de complexitate a muncii de 25% începând cu data de 07 noiembrie 2006 și la dobânda legală calculată asupra sumei nete rezultate din recalcularea drepturilor salariale, până la data plății efective.

Prin Sentința civilă nr. 4702 din 05 iunie 2008 a Tribunalului București, secția VIII- a fost admisă excepția de necompetență materială și declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a SCAF.

Prin Sentința civilă nr. 2833 din 27 octombrie 2008 pronunțată în Dosarul nr. x/3/2008 al Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a fost admisă excepția de tardivitate și respinsă acțiunea ca tardiv formulată, reținându-se în esență că acțiunea a fost formulată la mai mult de un an de la data emiterii Ordinului nr. 1108 din 10 noiembrie 2006.

Prin Decizia civilă nr. 2962 din 28 mai 2009 pronunțată în Dosarul nr. x/3/2008 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost respins recursul declarat de reclamant, ca nefondat.

La data de 28 martie 2012 reclamantul a formulat cerere de revizuire a Sentinței civile nr. 2833 din 27 octombrie 2010 pronunțată în Dosarul nr. x/3/2008 al Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Prin Sentința nr. 3607 din data de 29 mai 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a dispus respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut în esență că:

Cererea de revizuire s-a întemeiat pe dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., care presupun ca hotărârea instanței să evoce fondul, or recursul a vizat o sentință prin care acțiunea a fost respinsă pe excepție, respectiv a fost apreciată ca fiind tardiv formulată, astfel încât nu este îndeplinită condiția privind evocarea fondului.

Recursul

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea cererii de recurs, a arătat în esență că a arătat că revizuirea întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 322 teza I pct. 5 și art. 324 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.

A susținut că, instanța de revizuire a omis să respingă întâmpinarea, formulată de către Secretarul General Camerei Deputaților, în cauza din Dosarul nr. x/2/2011, ca fiind introdusă de către o entitate fără calitate procesuală pasivă, cu consecința decăderii intimatului-pârât din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții.

A precizat că instanța de fond și-a însușit cu foarte multă ușurință excepția inadmisibilității, invocată cu obstinație, prin intermediul întâmpinărilor formulate în cadrul acțiunilor de revizuire.

A arătat că, în fapt, instanța de fond a trecut cu vederea faptul că, intimatul Secretariatul General al Camerei Deputaților își exercită drepturile procedurale cu rea-credință și contrar scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege, atâta vreme cât, incidente în cazul acțiunilor de revizuire, formulate în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ., sunt dispozițiile art. 322 alin. (1) teza I, și nicidecum cele ale tezei a II-a.

A susținut că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 304 pct. 4, pct. 5, pct. 6, pct. 7, pct. 8, pct. 9 și art. 304

1

, și că instanța de fond nu a manifestat rol activ, în aflarea adevărului.

A arătat că sentința recurată este, în mod vădit neîndoielnic, o hotărâre potrivnică, care încalcă autoritatea de lucru judecat de care se bucură Sentința civilă nr. 6034 din 24 octombrie 2012 pronunțată în Dosarul nr. x/2/2012.

Considerentele și soluția instanței de recurs

Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză precum și în conformitate cu prevederile art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că este nefondată pentru următoarele considerente:

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare și nedevolutivă, care poate fi exercitată numai în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ.

Motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., invocat de revizuentul A., respectiv descoperirea de înscrisuri doveditoare după pronunțarea hotărârii, reținute de partea potrivnică și care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, implică îndeplinirea unor condiții cumulative, care rezultă chiar din economia prevederilor menționate.

Analizând admisibilitatea cererii de revizuire, în temeiul art. 326 alin. (3) C. proc. civ., raportat la prevederile art. 322 pct. 5 și motivele invocate de revizuent, se constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a reține că înscrisurile invocate au valoarea unor înscrisuri noi care să ducă la retractarea hotărârii pronunțate.

Din economia dispozițiilor art. 322 pct. 5 reiese că înscrisul nou trebuie să existe la data pronunțării hotărârii judecătorești a cărei revizuire se cere, dar să nu fi făcut obiectul cercetării judecătorești.

Revizuentului îi incumbă dovada, alternativ, fie a conduitei adversarului, conduită de natură a nu-i fi permis să intre în posesia înscrisului pe durata soluționării procesului în fond, fie a unei împrejurări, cu același impact, ivite mai presus de voința atât a revizuentului, cât și a intimatului.

Revizuentul nu a făcut o asemenea dovadă.

Așa cum corect a reținut și instanța de fond, cererea de revizuire formulată de revizuentul A., în temeiul prevederilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ., nu îndeplinește condițiile de admisibilitate în vederea exercitării acestei căi extraordinare de atac.

Nu orice înscrisuri pot justifica cererea de revizuire ci este necesar ca aceste înscrisuri, dacă ar fi fost cunoscute de instanță cu ocazia judecării pricinii, să fi fost determinante în sensul că ar fi putut duce la o altă soluție decât cea pronunțată.

De asemenea, susținerile recurentului-revizuent privind o pretinsă autoritate de lucru judecat în raport de Sentința nr. 6034 din 24 octombrie 2012, nu au nicio relevanță în soluționarea recursului declarat împotriva Sentinței civile nr. 3607 din 29 mai 2012, în condițiile în care cererea de revizuire a fost formulată exclusiv în temeiul art. 322 pct. 5 C. proc. civ. și nicidecum în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., fapt pentru care nu pot forma obiectul analizei în prezenta cauză, precum și în considerarea prevederilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ. care stipulează cât se poate de clar că dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

În concluzie, Curtea de Apel București în mod corect a constatat că, fiind vorba de o hotărâre pronunțată de instanța de fond, care nu evocă însă fondul, în sensul de soluționare a pretenției deduse judecății, ci doar soluționează cauza în temeiul unei excepții procesuale, cererea revizuentului este inadmisibilă.

Văzând și dispozițiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ., în conformitate cu care dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, recursul va fi respins ca nefondat, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de revizuentul A. împotriva Sentinței civile nr. 3607 din data de 29 mai 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 iunie 2016.

Procesat de GGC - NN