ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.02.2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 593/2011

HOTĂRÂRE
16.02.2011
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 593/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

sentința penală nr. 367 din 9 noiembrie 2010 a Curții de Apel București, secția

a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a respins, ca

nefondată, plângerea formulată de petentul I.S., menținându-se ca fiind legale

și temeinice ordonanța

169/P/2009 din 16 aprilie

2010 și rezoluția 905/11-2/2010 din 03 iunie 2010 ale

Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel București. A fost obligat petentul la plata sumei de 200

lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului

din oficiu, în cuantum de 100 lei se avansează din fondul Ministerului

Justiției.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

1.

Prin ordonanța nr. 169/P/2009 din 16

aprilie 2010, în temeiul art. 228 și art. 10 lit. b) și c) C. proc. pen., art.

209 alin. (3) C. proc. pen. și art. 60 alin. (3) și (4) din Legea nr. 293/2004,

s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de medicii B.M.D. și, sub aspectul

săvârșirii infracțiunii

prev. de

art.

246 C. pen.

În temeiul

art. 38, art. 42 cu referire la art. 45 alin. (1) C. proc. pen. s-a disjuns

cauza privind faptele reclamate a fi fost comise de către agenții

supraveghetori și asistenții medicali ce au efectuat serviciu pe Secția a IV-a

a Penitenciarului București - Rahova, în perioada 19 - 24 septembrie 2008.

Competența de soluționare a cauzei cu privire la faptele pretins a fi comise de

subofițerii de penitenciar a fost declinată în favoarea Parchetului de pe lângă

Tribunalul București.

Prin ordonanța

procurorului s-a reținut că medicul P.M.O. nu a fost de serviciu în perioada

19-24 septembrie 2008, motiv pentru care s-a apreciat că nu poate fi acuzată de

comiterea vreuneia din faptele reclamate de petent, iar doctorul B.M.D. l-a

examinat medical pe petent și i-a întocmit bilet de trimitere către Spitalul

„Bagdasar Arseni" - Secția neurochirugie.

De asemenea,

s-a reținut că petentul nu a solicitat, în acea împrejurare, examinare sau

tratament suplimentar și nici consult medico-legal, fiindu-i administrat

tratamentul pentru afecțiunile cronice de care suferea.

2.

Prin rezoluția nr. 905/l 1-2/2010 din 03

iunie 2010 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

București, în temeiul art. 278 C. proc. pen., a fost respinsă, ca neîntemeiată,

plângerea formulată de numitul I.S. împotriva soluției emisă la 16 aprilie 2010

în dosarul nr. 169/P/2009, arătându-se că din examinarea conținutului plângerii

nu rezultă alte împrejurări ori alte mijloace de probă în afara celor care au

fost deja avute în vedere la adoptarea soluției, petentul reluând aserțiunile

din plângerea penală inițială. S-a concluzionat că soluția adoptată în cauză

este temeinică și legală.

cererea înregistrată sub nr. 6061/2/2010 din 7 iulie 2010, petentul I.S. a

formulat plângere în condițiile art. 278/1 C. proc. pen., menționând că nu este

de acord cu cercetările efectuate de procuror.

Soluționând

plângerea, prima instanță, în baza materialului probator administrat în cauza

de față, a constatat că, la data de 25 septembrie 2008, sub nr.

3043/VIII-I/2008, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria

sector 5 București, sesizarea Penitenciarului București Rahova, în sensul că,

la 19 septembrie 2008, în jurul orei 01.30, pe Secția a IV-a regim de maximă

siguranță, la camera 413, a avut loc un conflict fizic spontan între persoanele

private de libertate I.C. și I.S., în urma căruia deținutul I.S. a fost însoțit

la cabinetul medical unde s-a constatat prezența plăgii contuze la nivelul

ochilor, regiunea zigomatică și echimoze la nivelul regiunii temporale dreapta.

S-a menționat că s-a întocmit raport de incident persoanei private de libertate

I.C.

Fiind audiat,

condamnatul I.S. a menționat că își însușește sesizarea făcută de Penitenciarul

Rahova și că solicită tragerea la răspundere penală a agenților supraveghetori

de pe Secția a IV-a care și-au desfășurat activitatea pe tura de zi în zilele

de 19, 22, 23 și 24 septembrie 2008, precum și a doctorilor și asistenților

medicali din acea perioadă.

Petentul -

condamnat a precizat că, în data de 19 septembrie 2008, în jurul orei 01.30, a

fost agresat fizic de deținuții I.C. și C.D., în interiorul camerei 413, de pe

Secția a IV-a a Penitenciarului Rahova, după ce fusese transferat de la

Spitalul Penitenciar Rahova. A menționat că a mai stat în camera 413 și, până

în acea seară, nu a avut probleme cu colegii, dar atunci, după ce a fost

introdus in cameră, agentul supraveghetor „M." ar fi spus „luați-l și

omorâți-l !".

A mai relatat

că a fost condus la cabinetul medical unde a fost bandajat, iar dimineață a fost

dus la Spitalul Bagdasar unde i s-a făcut o radiografie iar, în următoarele

zile, deși a solicitat agenților

supraveghetori

să fie examinat medico-legal și să fie condus la cabinetul

medical

pentru a i se da zilnic medicamentele pentru afecțiunile de care suferă, așa

cum au prescris medicii, nu s-a dat curs solicitărilor sale.

Potrivit

adresei nr. l/216387 din 31 octombrie 2008 a Ministerului Internelor și

Reformei Administrative, în perioada 18-25 septembrie 2008, printre agenții

supraveghetori, asistenții medicali și medicii care și-au desfășurat

activitatea pe Secția a IV-a a Penitenciarului Rahova a fost medicul inspector

principal de penitenciare P.M.O., iar potrivit fotocopiei din Registrul de

consultații al cabinetului de tură, la 19 septembrie 2008, petentul I.S. a fost

consultat de medicul subinspector de penitenciare M.D.B. (filele 11 și 21).

Față de

dispozițiile privind competența după calitatea persoanei prevăzute de art. 60 alin.

(3) coroborat cu art. 25 din Legea nr. 293/2004 (modificată) privind Statutul

funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a

Penitenciarelor, în mod legal, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a

dispus disjungerea cauzei pentru faptele reclamate a fi comise de agenții

supraveghetori de penitenciare (inclusiv asistent medical B.E.) și a dispus

numai cu privire la medicul inspector principal de penitenciare, P.M.O. și

medicul subinspector de penitenciare, B.M.D.

Fiind audiat, agentul șef adjunct M.N. a declarat

petentul I.S., după ce a fost adus în seara de 18 septembrie 2008, în

jurul orei 21.40, de la alt penitenciar, a fost introdus în camera 413, pe care

o ocupase anterior plecării, iar după incidentul pe care l-a avut cu deținutul I.C.,

din aceeași cameră, a fost condus la cabinetul medical unde a fost consultat de

asistentul de serviciu și apoi a fost introdus în altă cameră (filele 11,12).

Potrivit

„Raportului de activitate" întocmit în seara de 18 septembrie 2008,

petentul condamnat a fost adus, în jurul orei 23.10, de la Spitalul Penitenciar

București și introdus în camera de unde plecase, iar din cauză că nu a fost

mulțumit de patul în care a fost cazat (singurul liber), a avut o altercație cu

condamnatul I.C. Prezentând leziuni la

nivelul

feței, a fost prezentat la cabinetul medical și apoi mutat la camera

414

(fila 29).

Din fotocopia

Registrului de consultații al cabinetului de tură, rezultă că la data de 18

septembrie 2008, ora 24.40, petentul condamnat I.S. a fost consultat medical și

prezenta leziuni cauzate de

agresiune umană

(plăgi, echimoze) care i-au fost tratate și pansate (filele

17, 20).

Subinspectorul

de penitenciare - medic specialist medicină de familie, B.M.D. a declarat că,

în dimineața zilei de 19 septembrie 2008, l-a consultat pe petentul I.S. și i-a

întocmit bilet de trimitere la Spitalul Bagdasar Arseni - Secția neurochirugie.

A mai arătat că petentul nu a solicitat consult medico-legal, în acest sens

neexistând nici vreo cerere scrisă (fila 16).

Declarația acestui medic se coroborează cu

înregistrările efectuate

în Registrul de consultații al cabinetului de

tură din data de 19 septembrie 2008, unde este consemnat rezultatul consultului

medical (escoriații și echimoze la nivelul feței) și tratamentul prescris

(bilet de trimitere la Spitalul Clinic Bagdasar Arseni - Secția neurochirurgie)

- fila 21.

Afirmația

medicului B.M.D., în sensul că l-a consultat pe petent în exercițiul

atribuțiilor de serviciu, în intervalul în care și-a desfășurat activitatea „la

secția de instanță", se coroborează

cu

susținerea petentului condamnat că la 19 septembrie 2008, în jurul orei 07.10,

când

trebuia să meargă la instanță, a solicitat să fie dus la cabinetul medical, iar

medicul a hotărât „să fie dus în oraș, la spital (filele 26 d.i., fila

16d.u.p.).

Prin

declarația sa, medicul inspector principal de penitenciare P.M.O. a relevat că

deținutul I.S. de pe Secția a IV-a pe care o avea în evidență, a fost consultat

la 19 septembrie 2008 de medicul B.M. și a fost trimis la Spitalul Bagdasar

pentru consult neurologic, că acesta nu necesita tratament zilnic, astfel cum

rezultă din evidențe, iar pentru afecțiunile sale cronice, tratamentul se

înmâna lunar, petentul urmând să și-l administreze conform recomandărilor. A

mai precizat că nu are cunoștință ca petentul să fi solicitat agenților supraveghetori

să fie prezentat la cabinetul medical al Secției a IV-a unde era cazat și nici

că acesta ar fi solicitat consult

medico-legal,

situație în care cererea scrisă ajungea la cabinetul medical

(pentru a

se cere INML - Mina Minovici prezența unei persoane abilitate să efectueze

consult medico-legal), după ce era înregistrată la Comandantul Secției a IV-a a

Penitenciarului Rahova (fila 13).

Potrivit

procesului verbal din 09 martie 2010 și fotocopiilor „Registrului de

Consultații și Tratament al Secției a IV-a" (nr. l 250.559/vol.III din 11

iulie 2008), la datele de 18-19 septembrie 2008 și 22-24 septembrie 2008 nu

există consemnări cu privire la petentul condamnat I.S., iar la data de 25

septembrie 2008, este scos la cabinetul medical pentru acordarea tratamentului

cronic, ocazie cu care nu solicită altceva (filele 17,18, 19).

Având în

vedere actele premergătoare efectuate în cauză se constatată că după agresiunea

fizică din noaptea de 18/19 septembrie 2008 în care a fost implicat petentul

condamnat I.S., acesta a fost prezentat, în timpul nopții, la cabinetul medical

unde i-au fost acordate îngrijiri de asistentul medical, iar dimineață a fost

din nou consultat de medicul inspector de penitenciare B.M.D. și trimis la

Spitalul Clinic Bagdasar Arseni pentru control neurochirurgical.

Astfel, nu

există date sau indicii că doctorul M.D.B. nu a îndeplinit sau a îndeplinit

defectuos vreun act cu prilejul consultului medical efectuat la 19 septembrie 2008,

cu privire la petentul condamnat I.S., acordându-i acestuia asistentă medicală.

Din această

perspectivă, soluția de netrimitere în judecată a medicului subinspector de

penitenciare B.M.D., în temeiul art. 10 lit. b) C. proc. pen., este legală și

temeinică, întrucât fapta acesteia nu este prevăzută de legea penală.

Cât privește

medicul inspector principal de penitenciare P.M.O., care avea în evidentă

deținuții Secției a IV-a a Penitenciarului Rahova, se reține că nu este

persoana care a acordat asistență medicală petentului condamnat în ziua de 19

septembrie 2008. De

asemenea, nici unul

dintre actele premergătoare efectuate în cauză nu a

dovedit că a avut

cunoștință de eventualele cereri ale petentului de a fi prezentat la cabinetul medical

sau de a fi supus unui examen medico-legal, astfel cum rezultă chiar din declarația

petentului, că, cererile Ie-a adresat agenților supraveghetori.

Ca urmare,

prima instanță a constatat ca fiind legală și temeinică soluția de netrimitere

în judecată dispusă față de medicul inspector principal de penitenciare P.M.O.,

pentru infracțiunea de abuz în serviciu, în temeiul art. 10 lit. c) C. proc.

pen., întrucât fapta nu este comisă de aceasta.

După cum a comunicat Penitenciarul Giurgiu, la

dosarul medical al

petentului condamnat se află un act medical întocmit

cu prilejul consultului NCH din 19 septembrie 2008, din care rezultă leziunile

pe care Ie-a prezentat deținutul și rezultatul controlului medical (fila 25).

Referitor la acest act medical, se observă că parafa (aproape ilizibilă)

aparține unui alt doctor și nu medicilor B.M.D. sau P.M.O. (cu privire la care

s-a dispus de către procuror neînceperea urmăririi penale).

Prima instanță

a mai reținut că nu s-au efectuat acte premergătoare și cu privire la acest al

treilea medic, dar față de dispozițiile legale prev. art. 278

1

C.

proc. pen., care reglementează expres și limitativ soluțiile pe care le poate

pronunța instanța, nu se poate dispune trimiterea cauzei la procuror pentru

completarea cercetărilor și a se aprecia asupra începerii urmăririi penale față

de acesta.

Totodată,

prima instanță a mai reținut că, fiind disjunsă cauza față

de agenții de penitenciare, verificarea

vinovăției acestora nu poate forma

obiectul prezentei cauze, ci a

unității de parchet și instanței competente după calitatea persoanei, în

conformitate cu dispozițiile Legii 293/2004, modificată.

În privința

sentinței penale nr. 1003 din 27 iulie 2010 pronunțată de Judecătoria sector 5

București în dosarul nr. 5113/302/2010, definitivă prin nerecurare, prima

instanță a reținut că aceasta nu poate avea

repercusiuni

asupra fondului prezentei cauze întrucât această hotărâre a

stabilit

asupra netemeinciei hotărârii nr. 1092 din 07 octombrie 2008 a comisiei de

disciplină din cadrul Penitenciarului Rahova prin care petentului condamnat îi

fusese aplicată sancțiunea disciplinară constând în suspendarea dreptului de a

primi vizite pe o perioadă de 3 luni, urmare conflictului din 19 septembrie 2008

avut cu deținutul I.C.

acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs petentul, criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie, reiterând susținerile din plângere ce

vizează fondul acesteia.

Examinând

recursul declarat de petent sub toate aspectele, conform art. 385/6 alin. (3) C.

proc. pen., Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat, întrucât atât

procurorul cât și instanța de fond au apreciat în mod corect, în baza actelor

premergătoare efectuate în

cauză, că după

agresiunea fizică din noaptea de 18/19 septembrie 2008 în care a

fost

implicat petentul condamnat I.S., acesta a fost prezentat în timpul nopții, la

cabinetul medical unde i-au fost acordate îngrijiri de către asistentul

medical, iar dimineață a fost din nou consultat de medicul inspector de

penitenciare B.M.D. a și trimis la Spitalul Clinic Bagdasar Arseni pentru

control neurochirurgical, neexistând date sau indicii că intimata M.D.B. nu a

îndeplinit sau a îndeplinit defectuos vreun act cu prilejul consultului medical

efectuat la 19 septembrie 2008, cu privire la petentul condamnat I.S.

Totodată, în

ceea ce privește pe medicul inspector principal de penitenciare P.M.O., care avea

în evidență deținuții Secției a IV-a a Penitenciarului Rahova, în mod corect

atât procurorul cât și instanța de fond a reținut că aceasta nu este persoana

care a acordat asistență medicală petentului - condamnat în ziua de 19

septembrie 2008 și nici nu a avut cunoștință de eventualele cereri ale

petentului de a fi prezentat la cabinetul medical sau de a fi supus unui examen

medico-legal.

De altfel, așa

cum rezultă din chiar declarația petentului, aceste cereri Ie-a adresat agenților

supraveghetori, față de care cauza s-a disjuns, urmând a se face cercetări de

către parchetul competent în raport de gradul profesional al acestora.

În consecință,

pentru toate aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 385/15 pct. 1

lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, iar în

baza art. 192 alin. (2) din același cod va obliga recurentul la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

petiționarul I.S. împotriva sentinței penale nr. 367 din 9 noiembrie 2010 a

Curții de

Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori

și de familie.

Obligă

recurentul petiționar la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 16 februarie

2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-03-31
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1292/2011
Asupra recursurilor penale de față; Prin sentința penală nr. 269/F din 22 septembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petent
ÎCCJ 2011-02-02
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 374/2011
Asupra recursului de față; în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 268/ F din 22 septembrie 2010 Curtea de Apel București, secția ll-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a respins ca nefonda
ÎCCJ 2010-01-27
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 291/2010
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 56 din 12 martie 2009, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a respins ca nef
ÎCCJ 2011-02-02
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 373/2011
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Prin sentința penală nr. 307 din 08 octombrie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a respins, ca n
ÎCCJ 2010-04-22
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1566/2010
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 266/ F din 14 octombrie 2009 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a admis plânger
Sursă