ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5548/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

I.

Sesizarea

instanței de fond.

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel

Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta T.F., prin

procurator M.N. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Autoritatea Națională

pentru Restituirea Proprietăților - Direcția pentru Coordonarea Aplicării Legii

nr. 10/2001 și Ministerul Economiei și Finanțelor - Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor, obligarea acestora să emită și să comunice decizia

privind titlul de despăgubire pentru imobilul notificat sub nr. 1326/N/2001

situat în Craiova, în termen de 90 de zile de la rămânerea irevocabilă a

hotărârii, cu plata daunelor cominatorii de 1000 lei/ zi de întârziere, până la

emiterea deciziei.

In motivarea acțiunii, s-a arătat că prin Dispoziția

nr. 13799 din 25 iunie 2007 emisă de Primarul Municipiului Craiova s-a propus

acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005

către reclamantă, pentru imobilul imposibil de restituit în natură.

A mai arătat reclamanta că Dispoziția nr. 13799/ 2007

a rămas definitivă și a fost înaintată Secretariatului Comisiei Centrale în

termen de 30 de zile, împreună cu întreaga documentație ce a stat la baza

emiterii acesteia, dosarul fiind înregistrat la Comisia Centrală, însă nu a

fost soluționat până la această dată.

La data de 23 februarie 2010 pârâta A.N.R.P. a

formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale

pasive a A.N.R.P., arând că atribuțiile sale sunt prevăzute de art. 2 din H.G.

nr. 361/2005, cu modificările și completările ulterioare; s-a mai arătat că nu

A.N.R.P. este învestită cu emiterea deciziei conținând titlul de despăgubire,

ci Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

In ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea

A.N.R.P. la plata daunelor cominatorii, pârâta A.N.R.P. a susținut că această

cerere este inadmisibilă, întrucât faptul că nu a fost emisă decizia

reprezentând titlul de despăgubire nu poate constitui o neexecutare din partea

A.N.R.P., această obligație revenind Comisiei Centrale.

2.

Soluția instanței de fond.

Prin sentința nr. 148 din 22 martie 2010, Curtea de

Apel Craiova a admis acțiunea formulată de reclamanta T.F., a obligat pârâtul

să emită titlul de despăgubire conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005

pentru reclamantă și a respins capătul de cerere având ca obiect daune

cominatorii.

Pentru a pronunța această hotărâre, s-au reținut

următoarele:

S-a constatat că reclamanta a început procedura de

recuperare a bunului ori a contravalorii acestuia prin formularea unei

notificări în anul 2001, autoritatea locală cu competențe în materia stabilirii

și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv

pronunțându-se la 25 iunie 2007.

Ca urmare, s-a apreciat că durata excesivă a procedurilor

administrative este de natură a încălca în mod evident principiul procesului

rezonabil.

În consecință, s-a făcut aplicarea art. 6 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Referitor la capătul de cerere având ca obiect daune

cominatorii, Curtea a reținut că nu este întemeiat, executarea unei hotărâri

pronunțate în contencios fiind supusă regimului prevăzut de art. 24 din Legea

nr. 554/2004, astfel încât aplicarea unor daune cominatorii ar echivala cu o

dublă sancțiune.

3.

Calea de atac exercitată.

Împotriva sentinței nr. 148 din 22 martie 2010 a

Curții de Apel Craiova a declarat recurs Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor, considerând că sentința este netemeinică pentru că, în mod

greșit, s-a reținut că au fost încălcate dispozițiile privind respectarea unui

termen rezonabil de soluționare a cauzei.

A fost invocat faptul că în cadrul procedurii

administrative reglementată prin Titlul VII din Legea nr. 247/2007 sunt

parcurse mai multe etape:

- etapa transmiterii și a înregistrării dosarelor;

- etapa analizării dosarelor de către Secretariatul

Comisiei sub aspectul posibilității restituirii în natură a imobilului ce face

obiectul notificării;

- etapa evaluării și, după parcurgerea acestora,

emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubiri și valorificarea acestui

titlu.

In cauza dedusă judecății a fost parcursă etapa

transmiterii și înregistrării dosarului, iar în etapa analizării legalității

respingerii cererii în natură a imobilului - teren și construcție situat în

Craiova, s-a constatat că lipsesc actele din care să reiasă suprafața imobilul

construcție demolată, materialele folosite la edificare, anul construirii,

înscrisuri privind situația despăgubirilor la momentul preluării abuzive a

imobilului notificat, dar și încheierea de autentificare a actului de

vânzare-cumpărare încheiat la data de 5 iulie 1955.

La etapa evaluării se poate ajunge numai dacă este

completat dosarul cu aceste înscrisuri.

Se apreciază că instanța de fond a obligat Comisia

Centrală la emiterea directă a deciziei conținând titlu de despăgubiri fără a

ține seama și de faptul că se va emite o hotărâre judecătorească care nu va

putea fi pusă în executare datorită lipsei actelor de la dosar dar și pentru că

nu poate fi executată în 30 de zile pentru lipsa evaluării.

S-a solicitat admiterea recursului, modificarea

sentinței în sensul respingerii cererii reclamantei ca neîntemeiată și

menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței.

Prin Concluziile scrise, Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor a invocat excepția de nelegalitate a Dispozițiilor

nr. 13799 din 25 iunie 2007 emisă de Primăria municipiului Craiova în temeiul

art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor

legale incident în cauză, Înalta Curte va admite recursul declarat pentru

următoarele considerente:

Reclamanta s-a adresat instanței de fond solicitând

obligarea A.N.R.P. - Direcția pentru coordonarea aplicării Legii nr. 10/2001 și

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la emiterea și comunicarea

deciziei privind titlul de despăgubire pentru imobilul situat în Craiova, în

termen de 90 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, cu plata daunelor

cominatorii de 1000 lei/ zi de întârziere, până la emiterea deciziei.

Instanța de fond a admis acțiunea reclamantei, deși a

respins capătul de cerere având ca obiect daune cominatorii, a obligat pârâtul

să emită titlul de despăgubire conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005

pentru reclamantă.

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a

invocat, prin întâmpinare, faptul că nu poate proceda la parcurgerea etapelor

procedurii administrative deoarece din documentația înaintată acestei

autorități lipsesc actele din care să rezulte date privind materialele folosite

la edificarea construcției preluate de stat, anul construirii, încheierea de

autentificare a actului de vânzare-cumpărare încheiat la 5 iulie 1955.

Cu toate acestea, instanța de fond a admis acțiunea

reclamantei dar invocând argumentele de ordin general, fără nicio referire la

apărările Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor cu privire la

situația reclamantei.

Titlul VII al Legii nr. 247/2005 reglementează

procedura administrativă ce trebuie parcursă pentru emiterea deciziei

reprezentând titlul de despăgubiri pentru imobilele ce au fost preluate de stat

și care nu pot fi restituite în natură.

Una din etapele acestei proceduri administrative este

cea a evaluării imobilului pentru care se acordă despăgubirile.

însă, pentru evaluarea imobilului, etapă obligatorie

pentru emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubiri sunt necesare date,

mai ales dacă imobilul a fost demolat după preluarea de către stat, iar în

vederea emiterii deciziei, în cazul în care anterior au fost acordate

despăgubiri în baza altor acte normative, este necesar a fi cunoscută valoarea

acestora pentru că se scad din valoarea imobilului.

Cu toate că nu există dovezi din care să rezulte

aceste date, instanța de fond a admis cererea reclamantei și a obligat Comisia

Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor deși există pericolul ca obligația să

nu poată fi pusă în executarea tocmai pornind de la lipsa acestor date.

Mai mult, instanța de fond a dispus obligarea

Comisiei Centrale la emiterea deciziei fără a stabili un termen în acest scop,

chiar dacă reclamanta solicitase obligarea la emiterea deciziei în termen de 90

de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.

Referitor la lipsa dovezilor, la dosarul de recurs au

fost depuse de către Comisia Centrală o serie de înscrisuri dar nu se regăsesc

unele care sunt esențiale pentru a stabili valoarea despăgubirilor, astfel că Înalta

Curte nu va putea analiza cererea pe fond.

Conform art. 314 C. proc. civ., Înalta Curte

hotărăște asupra fondului pricinii în toate cazurile în care casează hotărârea

atacată numai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt ce au

fost deplin stabilite.

Cum împrejurările de fapt nu au fost pe deplin

stabilite, Înalta Curte va admite recursul declarat, va casa sentința atacată

și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

La rejudecare se va solicita reclamantei să depună

dovezi din care să rezulte că a depus odată cu notificarea și actele necesare

soluționării cererii conform Legii nr. 10/2001, respectiv: încheierea de

autentificare a actului de vânzare-cumpărare încheiat la 5 iulie 1955 prin care

s-a dobândit proprietatea asupra 180 mp teren de către M.C. și situația

despăgubirilor încasate ca urmare a trecerii imobilului situat în Craiova, în

proprietatea statului în baza Decretului nr. 254 din 25 iulie 1973, urmând a fi

avute în vedere prevederile pct. 16.5 din Normele metodologice de aplicare a

Titlului VII din Legea nr. 247/2005 aprobate prin H.G. nr. 1095/2005 care stabilesc

înscrisurile ce trebuie să însoțească dispozițiile de soluționare a

notificărilor formulate în baza Legii nr. 10/2001. De asemenea, la rejudecare,

instanța de fond va analiza și excepția lipsei calității procesuale pasive

invocată de A.N.R.P.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor împotriva sentinței nr. 148 din 22 martie 2010 a

Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite cauza spre

rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 decembrie

2010.