ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1266/2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1266/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului

Suceava, secția comercială, reclamanta A.V.P. „C." București a solicitat, în

contradictoriu cu pârâții I.T.R.S.V. Suceava și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării

Rurale să se constate:

- valabilitatea contractelor

de gestionare pentru fondul de vânătoare nr. 10 denumit D., nr. 790/314/379/I.C

din 30 noiembrie 2000;

- valabilitatea contractului

de gestionare nr. 792/314/399/I.C din 30 noiembrie 2000 pentru fondul de vânătoare

nr. x G., jud. Neamț;

- că reclamanta nu a încălcat

prevederile art. 7 alin. (7), (11) și (17) lit. b) din contractul de gestionare

a fondurilor de vânătoare aprobat prin Ordinul Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale nr. 126/2004;

- că nu există nici un

motiv ca cele două contracte să fie reziliate unilateral din partea I.T.V. Suceava;

- nulitatea rezilierii

unilaterale a celor două contracte.

Prin precizarea la acțiune

aflată la dosar reclamanta a contestat și adresa din 15 mai 2007.

În drept și-a întemeiat

cererea pe art. 969 C. civ. și art. 17 și 19 din contractul de gestionare nr. 792/314/399/I.C.

din 30 noiembrie 2000 și contractul de gestionare nr. 790/314/379/I.C din 30

noiembrie 2000 și Legea nr. 407/2006.

Prin întâmpinare, pârâtul

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a invocat excepția lipsei procedurii

prealabile, conform art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Prin sentința civilă

nr. 3288 din 13 decembrie 2007, Tribunalul Suceava și-a declinat competența materială

de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal.

Prin sentința civilă

nr. 3374 din 3 decembrie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a respins excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa

procedurii prealabile și a respins acțiunea formulată de reclamanta A.V.P.S. „C.

" București, ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut următoarele:

- în ceea ce privește

excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile, aceasta

este neîntemeiată, având în vedere că reclamanta a făcut dovada parcurgerii în termen

a procedurii prealabile, cu înscrisul înregistrat la pârâtul Ministerul

Agriculturii și Dezvoltării Rurale sub nr. 55922 din 31 mai 2007, în condițiile

în care a fost încunoștințată de rezilierea contractelor prin adresa din 22 mai

2007;

- pe fondul cauzei s-a

constatat că ambele contracte în discuție cuprind clauze standard aprobate prin

ordin al ministrului și anume: 1) clauza rezilierii de către administrator operează

de plin drept în anumite cazuri limitativ prevăzute în ordin; 2) obligația gestionarului

de a asigura anual, pe bază de documente cantități minime de hrană complementară,

care previn producerea de pierderi la principalele specii de vânat; 3) obligația

gestionarului de a practica vânătoarea sau orice activitate care are ca scop dobândirea

vânatului și să asigure prin măsurile luate realizarea și menținerea efectivelor

la nivel optim; 4) obligația gestionarului de a completa, transmite și a ține la

zi la termenele fixate evidențele statistice;

- în acest context s-a

reținut că deși cele două contracte conțin doar pacte comisorii de gradul 3, se

constată că o parte din obligațiile încălcate de reclamantă, prin natura lor, nu

puteau fi îndeplinite decât într-un termen determinat, astfel că, în privința lor,

reclamanta este de drept pusă în întârziere;

- în ceea ce privește

obligația de a asigura hrana complementară vânatului s-a relevat că aceste cantități

de hrană se găsesc înregistrate în contabilitate numai valoric, fără a fi înregistrate

și cantitativ, consumurile negăsindu-se înregistrate în fișele de magazie, iar ieșirile

nu sunt făcute în baza unor bonuri de consum; actele de vânzare-cumpărare a hranei

complementare sunt semnate de către paznicii de vânătoare, neavând viza directorului

asociației și nu sunt ștampilate; registrul de corespondență curentă a asociației

nu cuprinde procesele-verbale de amplasare a hranei complementare, pe zile și cantități,

întocmite de paznicii de vânătoare; notele de constatare depuse de reclamantă în

susținerea pretențiilor denotă un caracter superficial al controalelor ce au stat

la baza întocmirii acestora, impunându-se înlăturarea lor;

- celelalte înscrisuri

depuse de către reclamantă nu au aptitudinea de a dovedi existența unei situații

contrare celei relevate prin nota de constatare din 13 aprilie 2007, iar lipsa fișelor

de magazie și a bonurilor de consum face imposibil de explicat unde au fost depozitate

cantitățile de furaje care au fost achiziționate în perioada mai - septembrie 2006,

având în vedere că administrarea hranei se efectuează în perioada noiembrie - martie;

- probele solicitate de

reclamantă nu au dovedit netemeinicia celorlalte nereguli (care se circumscriu obligațiilor

menționate anterior la pct.  3 și 4 constatate prin nota din 13 aprilie 2007, ele

vizând exclusiv modul în care s-a asigurat hrana complementară necesară vânatului

în sezonul rece, probe vădit neutile cauzei, în raport de cele reliefate anterior.

A concluzionat prima instanță

că în mod corect a apreciat pârâtul I.T.R.S.V. Suceava că reclamanta A.V.P.S. „C."

București și-a încălcat obligațiile asumate prin contractele de gestionare nr. 790

și 792 și a făcut aplicarea rezilierii, conform pactului comisoriu inserat în cele

două contracte, iar actul administrativ nr. 283779/MG din 15 mai 2007 emis de pârâtul

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este legal și temeinic, fiind emis

în executarea competențelor acestui pârât de organ ierarhic superior primului pârât.

Împotriva sentinței civile

nr. 3374 din 3 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a

de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs în termen legal reclamanta

A.V.P.S. „V." București, prin care s-a solicitat admiterea căii extraordinare

de atac și modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii cererii de chemare

în judecată așa cum a fost formulată.

Recurenta reclamantă a

învederat, prin motivele de recurs, că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică,

instanța de fond reținând în mod greșit că nu a fost îndeplinită obligația de a

asigura hrana complementară vânatului, așa cum prevăd clauzele contractului. Prima

instanță, s-a arătat, trebuia să ia în considerare actele care au fost depuse la

dosar (contract de vânzare-cumpărare, procesele-verbale de punere a hranei în teren,

etc.) și din care rezultă că asociația reclamantă și-a îndeplinit obligația de a

introduce în teren hrana corespunzătoare. Mai mult, s-a precizat de către recurentă

că obligația gestionarului fondului de a asigura anual cantitățile de hrană complementară

se face pentru a preveni producerea unor pierderi la principalele specii de vânat

(cerb, căprior) și că în anul următor vânatul nu a avut nici un fel de pierdere,

întrucât cota de recoltă nu a scăzut ci din contră s-a mărit. Acest lucru înseamnă

că efectivul de vânat nu numai că nu a avut de suferit în anul respectiv ci dimpotrivă

datorită introducerii în teren a furajelor corespunzătoare și a protejării efectivul

de vânat s-a suplimentat, iar un asemenea rezultat nu se putea produce dacă în teren

nu s-ar fi introdus mâncarea corespunzătoare. În realitate, cantitățile necesare

de hrană au fost introduse, chiar dacă din punct de vedere contabil actele au anumite

deficiențe.

Recursul este nefondat.

Între reclamanta A.V.P.S.

„C." București, pe de o parte și Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției

Mediului, prin Direcția de Vânătoare și Salmonicultură și Oficiul Cinegetic Teritorial

București, pe de altă parte, s-a încheiat la data de 30 noiembrie 2000 contractul

nr. 790 de gestionare a fondului de vânătoare denumit nr. 10 D., județul Suceava

și contractul nr. 792 de gestionare a fondului de vânătoare denumit nr. 19 G., județul

Neamț. Clauzele inițiale ale celor două contracte de gestionare a fondului de vânătoare

au fost modificate, ulterior, prin acte adiționale.

Prin raportul din 3 mai

2007 privind controlul efectuat de Direcția Generală de Control Silvic și Cinegetic

din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la A.V.P.S. „C."

București în perioada 11-13 aprilie 2007, aprobat de ministrul agriculturii și dezvoltării

rurale, s-au constatat, pe baza datelor și concluziilor din nota de constatare din

13 aprilie 2007, următoarele: nu s-au respectat de către reclamantă reglementările

și instrucțiunile în vigoare privind evaluarea efectivelor principalelor specii

de vânat ce populează fondurile de vânătoare gestionate de asociație, prevăzute

în instrucțiunile tehnice privind evaluarea efectivelor de vânat și de calculare

a propunerilor de cote de extras aprobate prin decizia secretarului de stat din

cadrul Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecția Mediului nr. 10152 din 11

septembrie 1995 (printre altele, pe fondurile de vânătoare nr. 19 G. și nr. 10 D.);

fișele fondurilor de vânătoare și evidențele statistice din acestea nu au fost completate

corespunzător (la toate cele opt fonduri de vânătoare gestionate de recurentă);

nu a fost asigurată de către recurentă, pe bază de documente, conform prevederilor

contractuale, hrana complementară necesară vânatului în sezonul rece pe cinci din

cele opt fonduri de vânătoare gestionate (printre care fondurile de vânătoare

nr. 19 G. și nr. 10 D.); nu a fost ținută, pe fișe de magazie cu regim special,

evidența documentelor cu regim special și a crotaliilor înseriate. Prin actul de

control s-a reținut, pe temeiul acestor constatări, încălcarea de către reclamanta

recurentă a prevederilor art. 7 alin. (7), (10) și (17) și art. 17 lit. b) din contractul

de gestionare a fondurilor de vânătoare aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii,

Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 126/2004 (cu modificările și completările ulterioare)

pentru aprobarea modelului de contract-cadru de gestionare a fondurilor de vânătoare

specifice fiecărei categorii de gestionari prevăzute de Legea fondului cinegetic

și a protecției vânatului nr. 103/1996, republicată și s-a propus, printre altele,

rezilierea de către I.T.R.S.V. Neamț și Suceava a contractelor de gestionare a fondurilor

de vânătoare nr. 19 G. și respectiv, nr. 10 D.

Cu adresa din 15 mai 2007

Direcția Generală de Control Silvic și Cinegetic din Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale a dispus inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic și de Vânătoare

București, Râmnicu-Vâlcea și Suceava să procedeze la rezilierea de drept a contractelor

fondurilor de vânătoare nr. 19 G. din județul Neamț, nr. 10 D. din județul Suceava,

nr. 6 P. din județul Mehedinți, nr. 10 M. din județul Dolj, nr. 15 P. din județul

Teleorman, gestionate de A.V.P.S. „C." București, aflate în raza de activitate

a acestor inspectorate. În executarea acestei adrese, I.T.R.S.V. Suceava a comunicat

reclamantei recurente, cu adresa din 22 mai 2007, rezilierea contractelor nr. 792

și nr. 790 de gestionare a fondurilor de vânătoare nr. 19 denumit G. din județul

Neamț și respectiv, nr. 10 denumit D. județul Suceava.

Potrivit art. 7 alin.

(7) din contractul-cadru de gestionare a fondului de vânătoare ce constituie anexa

nr. 1 la Ordinul nr. 126 din 18 februarie 2004 al Ministrului Agriculturii, Pădurii,

Apelor și Mediului pentru aprobarea modelului de contract cadru de gestionare a

fondurilor de vânătoare specifice fiecărei categorii de gestionari prevăzute de

Legea fondului cinegetic și a protecției vânatului nr. 103/1996, republicată, gestionarul

avea obligația de a asigura anual, pe bază de documente, următoarele cantități minime

de hrană complementară, prin administrarea căreia să prevină producerea unor pierderi

la principalele specii de vânat astfel: a) furaje fibroase (fân, lucerna, frunzare):

câte 75 kg pentru fiecare exemplar de cerb comun sau cerb lopătar, câte 25 kg pentru

fiecare căprior și câte 1,5 kg pentru fiecare iepure; b) furaje concentrate (cereale,

semințe și fructe, furaje combinate, etc.) sau suculente: pentru fiecare exemplar

de cerb comun și cerb lopătar câte 25 kg, pentru fiecare mistreț câte 60 kg și pentru

fazan și potârniche câte 6 kg; c) suculente, în aceleași cantități ca la furajele

concentrate prevăzute la lit. b). Gestionarul fondului de vânătoare mai avea obligația,

potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (10) și alin. (17) din contractul - cadru de

gestionare a fondului de vânătoare aprobat prin Ordinul nr. 126/2004 al Ministrului

Agriculturii, Pădurii, Apelor și Mediului, de a asigura și de a organiza evaluarea

efectivelor de vânat ori de câte ori era necesar în cursul anului, conform reglementărilor

emise de administrator, respectiv să completeze, să transmită la termenele fixate

și să țină la zi evidențele statistice prevăzute de sistemul informațional, ca de

exemplu: fișa fondului de vânătoare sau alte informații în legătură cu acest fond

de vânătoare solicitate de administrator.

Rezilierea de drept a

contractului de gestionare a fondului de vânătoare, la inițiativa administratorului,

se realizează, printre altele, potrivit prescripțiilor art. 17 lit. b) din contractul

- cadru de gestionare a fondului de vânătoare ce constituie anexa nr. 1 la Ordinul

nr. 126 din 18 februarie 2004 al Ministrului Agriculturii, Pădurii, Apelor și Mediului,

cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care „gestionarul nu și-a

îndeplinit oricare dintre obligațiile contractuale în termenele prevăzute".

În cauză s-a probat, prin

nota de constatare din 13 aprilie 2007 încheiată de consilieri din cadrul Direcției

Generale de Control Silvic și Cinegetic din cadrul Ministerului Agriculturii și

Dezvoltării Rurale și prin înscrisurile atașate acesteia, care a stat la baza întocmirii

raportului din 3 mai 2007 și a adresei din 15 mai 2007, ambele emise de aceeași

structură din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, că reclamanta,

cât privește gestionarea fondului de vânătoare nr. 19 G. județul Neamț și a fondului

de vânătoare nr. 10 D. județul Suceava: nu a respectat reglementările și instrucțiunile

în vigoare privind evaluarea efectivelor principalelor specii de vânat ce populează

fondurile de vânătoare gestionate de asociație, prevăzute în Instrucțiunile tehnice

privind evaluarea efectivelor de vânat și de calculare a propunerilor de cote de

extras aprobate prin decizia secretarului de stat din cadrul Ministerului Apelor,

Pădurilor și Protecției Mediului nr. 10152 din 11 septembrie 1995; nu a completat

în mod corespunzător evidențele statistice referitoare la gestionarea celor două

fonduri de vânătoare; nu a asigurat, pe bază de documente, hrana complementară necesară

a se administra vânatului în sezonul rece 2006-2007. În aceste condiții, în mod

legal și întemeiat, reținându-se încălcarea de către recurenta reclamantă a prevederilor

art. 7 alin. (7), alin. (10) și alin. (17) și art. 17 lit. b) din contractul de

gestionare a fondurilor de vânătoare aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii,

Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 126/2004 (cu modificările și completările ulterioare)

pentru aprobarea modelului de contract-cadru de gestionare a fondurilor de vânătoare

specifice fiecărei categorii de gestionari prevăzute de Legea fondului cinegetic

și a protecției vânatului nr. 103/1996, republicată, s-a procedat de către Inspectoratul

Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Suceava (prin adresa din 22 mai 2007),

pe baza dispozițiilor art. 17 lit. b) din contractul - cadru reprezentând anexa

nr. 1 la Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale menționat

și în temeiul adresei din 15 mai 2007 a Direcției Generale de Control Silvic și

Cinegetic din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la rezilierea

contractelor de gestionare a fondurilor de vânătoare nr. 19 G. județul Neamț și

nr. 10 D. județul Suceava.

Cât privește neregularitatea

constând în neasigurarea hranei complementare necesară a fi administrată vânatului

în anotimpul rece din sezonul de vânătoare 2006-2007, s-a probat nu numai că hrana

a fost asigurată în cantități insuficiente raportat la necesar, dar și că hrana

complementară asigurată a fost înregistrată în contabilitate numai valoric nu cantitativ

(cantitățile nu au fost înregistrate în contabilitate, iar ieșirile nu au fost făcute

pe bază de bonuri de consum). Celelalte înscrisuri de care s-a prevalat recurenta

nu pot fi luate în considerare, în condițiile în care aceste documente (acte de

vânzare-cumpărare, acte de donație, procese-verbale de recoltare) nu au fost înregistrate

în registrul de corespondență curentă al asociației și nici în balanța contabilă

lunară. Împrejurarea relevată de recurentă, în sensul că rezultă în mod logic din

faptul că efectivul de vânat s-a mărit în anul 2007 concluzia că administrarea hranei

complementare s-a realizat în cantitatea necesară nu poate fi reținută, obligația

gestionarului fondului de vânătoare prevăzută de art. 7 alin. (7) din contractul-cadru

de gestionare având un caracter preventiv, nefiind condiționată de evoluția ulterioară

a situației efectivului de vânat.

În raport de cele mai

sus arătate, se constată că motivele de recurs invocate în cauză nu sunt întemeiate

și că sentința atacată este legală și temeinică, astfel că se va dispune, în temeiul

dispozițiilor art. 312 alin. (1) din C. proc. civ., respingerea ca nefondat a recursului

declarat de A.V.P.S. „C." București împotriva sentinței civile nr. 3374 din

3 decembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ

și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de A.V.P.S. „C." București, împotriva sentinței civile nr. 3374 din 3 decembrie

2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 4 martie 2010.