Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.03.2010
respins

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1266/2010

HOTĂRÂRE
04.03.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1266/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția comercială, reclamanta A.V.P. „C." București a solicitat, în contradictoriu cu pârâții I.T.R.S.V. Suceava și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să se constate: - valabilitatea contractelor de gestionare pentru fondul de vânătoare nr. 10 denumit D., nr. 790/314/379/I.C din 30 noiembrie 2000; - valabilitatea contractului de gestionare nr. 792/314/399/I.C din 30 noiembrie 2000 pentru fondul de vânătoare nr. x G., jud. Neamț; - că reclamanta nu a încălcat prevederile art. 7 alin. (7), (11) și (17) lit. b) din contractul de gestionare a fondurilor de vânătoare aprobat prin Ordinul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 126/2004; - că nu există nici un motiv ca cele două contracte să fie reziliate unilateral din partea I.T.V.

Suceava; - nulitatea rezilierii unilaterale a celor două contracte. Prin precizarea la acțiune aflată la dosar reclamanta a contestat și adresa din 15 mai 2007. În drept și-a întemeiat cererea pe art. 969 C. civ. și art. 17 și 19 din contractul de gestionare nr. 792/314/399/I.C. din 30 noiembrie 2000 și contractul de gestionare nr. 790/314/379/I.C din 30 noiembrie 2000 și Legea nr. 407/2006. Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a invocat excepția lipsei procedurii prealabile, conform art. 7 din Legea nr. 554/2004. Prin sentința civilă nr. 3288 din 13 decembrie 2007, Tribunalul Suceava și-a declinat competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința civilă nr. 3374 din 3 decembrie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile și a respins acțiunea formulată de reclamanta A.V.P.S. „C. " București, ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele: - în ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile, aceasta este neîntemeiată, având în vedere că reclamanta a făcut dovada parcurgerii în termen a procedurii prealabile, cu înscrisul înregistrat la pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale sub nr. 55922 din 31 mai 2007, în condițiile în care a fost încunoștințată de rezilierea contractelor prin adresa din 22 mai 2007; - pe fondul cauzei s-a constatat că ambele contracte în discuție cuprind clauze standard aprobate prin ordin al ministrului și anume: 1) clauza rezilierii de către administrator operează de plin drept în anumite cazuri limitativ prevăzute în ordin; 2) obligația gestionarului de a asigura anual, pe bază de documente cantități minime de hrană complementară, care previn producerea de pierderi la principalele specii de vânat; 3) obligația gestionarului de a practica vânătoarea sau orice activitate care are ca scop dobândirea vânatului și să asigure prin măsurile luate realizarea și menținerea efectivelor la nivel optim; 4) obligația gestionarului de a completa, transmite și a ține la zi la termenele fixate evidențele statistice; - în acest context s-a reținut că deși cele două contracte conțin doar pacte comisorii de gradul 3, se constată că o parte din obligațiile încălcate de reclamantă,

prin natura lor, nu puteau fi îndeplinite decât într-un termen determinat, astfel că, în privința lor, reclamanta este de drept pusă în întârziere; - în ceea ce privește obligația de a asigura hrana complementară vânatului s-a relevat că aceste cantități de hrană se găsesc înregistrate în contabilitate numai valoric, fără a fi înregistrate și cantitativ, consumurile negăsindu-se înregistrate în fișele de magazie, iar ieșirile nu sunt făcute în baza unor bonuri de consum; actele de vânzare-cumpărare a hranei complementare sunt semnate de către paznicii de vânătoare, neavând viza directorului asociației și nu sunt ștampilate; registrul de corespondență curentă a asociației nu cuprinde procesele-verbale de amplasare a hranei complementare, pe zile și cantități, întocmite de paznicii de vânătoare; notele de constatare depuse de reclamantă în susținerea pretențiilor denotă un caracter superficial al controalelor ce au stat la baza întocmirii acestora, impunându-se înlăturarea lor; - celelalte înscrisuri depuse de către reclamantă nu au aptitudinea de a dovedi existența unei situații contrare celei relevate prin nota de constatare din 13 aprilie 2007, iar lipsa fișelor de magazie și a bonurilor de consum face imposibil de explicat unde au fost depozitate cantitățile de furaje care au fost achiziționate în perioada mai - septembrie 2006,

având în vedere că administrarea hranei se efectuează în perioada noiembrie - martie; - probele solicitate de reclamantă nu au dovedit netemeinicia celorlalte nereguli (care se circumscriu obligațiilor menționate anterior la pct. 3 și 4 constatate prin nota din 13 aprilie 2007, ele vizând exclusiv modul în care s-a asigurat hrana complementară necesară vânatului în sezonul rece, probe vădit neutile cauzei, în raport de cele reliefate anterior. A concluzionat prima instanță că în mod corect a apreciat pârâtul I.T.R.S.V. Suceava că reclamanta A.V.P.S. „C." București și-a încălcat obligațiile asumate prin contractele de gestionare nr. 790 și 792 și a făcut aplicarea rezilierii, conform pactului comisoriu inserat în cele două contracte, iar actul administrativ nr. 283779/MG din 15 mai 2007 emis de pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este legal și temeinic, fiind emis în executarea competențelor acestui pârât de organ ierarhic superior primului pârât.

Împotriva sentinței civile nr. 3374 din 3 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs în termen legal reclamanta A.V.P.S. „V." București, prin care s-a solicitat admiterea căii extraordinare de atac și modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată. Recurenta reclamantă a învederat, prin motivele de recurs, că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, instanța de fond reținând în mod greșit că nu a fost îndeplinită obligația de a asigura hrana complementară vânatului, așa cum prevăd clauzele contractului. Prima instanță, s-a arătat, trebuia să ia în considerare actele care au fost depuse la dosar (contract de vânzare-cumpărare, procesele-verbale de punere a hranei în teren, etc.) și din care rezultă că asociația reclamantă și-a îndeplinit obligația de a introduce în teren hrana corespunzătoare.

Mai mult, s-a precizat de către recurentă că obligația gestionarului fondului de a asigura anual cantitățile de hrană complementară se face pentru a preveni producerea unor pierderi la principalele specii de vânat (cerb, căprior) și că în anul următor vânatul nu a avut nici un fel de pierdere, întrucât cota de recoltă nu a scăzut ci din contră s-a mărit. Acest lucru înseamnă că efectivul de vânat nu numai că nu a avut de suferit în anul respectiv ci dimpotrivă datorită introducerii în teren a furajelor corespunzătoare și a protejării efectivul de vânat s-a suplimentat, iar un asemenea rezultat nu se putea produce dacă în teren nu s-ar fi introdus mâncarea corespunzătoare. În realitate, cantitățile necesare de hrană au fost introduse, chiar dacă din punct de vedere contabil actele au anumite deficiențe.

Recursul este nefondat. Între reclamanta A.V.P.S. „C." București, pe de o parte și Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, prin Direcția de Vânătoare și Salmonicultură și Oficiul Cinegetic Teritorial București, pe de altă parte, s-a încheiat la data de 30 noiembrie 2000 contractul nr. 790 de gestionare a fondului de vânătoare denumit nr. 10 D., județul Suceava și contractul nr. 792 de gestionare a fondului de vânătoare denumit nr. 19 G., județul Neamț. Clauzele inițiale ale celor două contracte de gestionare a fondului de vânătoare au fost modificate, ulterior, prin acte adiționale. Prin raportul din 3 mai 2007 privind controlul efectuat de Direcția Generală de Control Silvic și Cinegetic din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la A.V.P.S.

„C." București în perioada 11-13 aprilie 2007, aprobat de ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, s-au constatat, pe baza datelor și concluziilor din nota de constatare din 13 aprilie 2007, următoarele: nu s-au respectat de către reclamantă reglementările și instrucțiunile în vigoare privind evaluarea efectivelor principalelor specii de vânat ce populează fondurile de vânătoare gestionate de asociație, prevăzute în instrucțiunile tehnice privind evaluarea efectivelor de vânat și de calculare a propunerilor de cote de extras aprobate prin decizia secretarului de stat din cadrul Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecția Mediului nr. 10152 din 11 septembrie 1995 (printre altele, pe fondurile de vânătoare nr. 19 G. și nr. 10 D.); fișele fondurilor de vânătoare și evidențele statistice din acestea nu au fost completate corespunzător (la toate cele opt fonduri de vânătoare gestionate de recurentă); nu a fost asigurată de către recurentă, pe bază de documente, conform prevederilor contractuale, hrana complementară necesară vânatului în sezonul rece pe cinci din cele opt fonduri de vânătoare gestionate (printre care fondurile de vânătoare nr. 19 G. și nr. 10 D.); nu a fost ținută, pe fișe de magazie cu regim special, evidența documentelor cu regim special și a crotaliilor înseriate.

Prin actul de control s-a reținut, pe temeiul acestor constatări, încălcarea de către reclamanta recurentă a prevederilor art. 7 alin. (7), (10) și (17) și art. 17 lit. b) din contractul de gestionare a fondurilor de vânătoare aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 126/2004 (cu modificările și completările ulterioare) pentru aprobarea modelului de contract-cadru de gestionare a fondurilor de vânătoare specifice fiecărei categorii de gestionari prevăzute de Legea fondului cinegetic și a protecției vânatului nr. 103/1996, republicată și s-a propus, printre altele, rezilierea de către I.T.R.S.V.

Neamț și Suceava a contractelor de gestionare a fondurilor de vânătoare nr. 19 G. și respectiv, nr. 10 D. Cu adresa din 15 mai 2007 Direcția Generală de Control Silvic și Cinegetic din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a dispus inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic și de Vânătoare București, Râmnicu-Vâlcea și Suceava să procedeze la rezilierea de drept a contractelor fondurilor de vânătoare nr. 19 G. din județul Neamț, nr. 10 D. din județul Suceava, nr. 6 P. din județul Mehedinți, nr. 10 M. din județul Dolj, nr. 15 P. din județul Teleorman, gestionate de A.V.P.S. „C." București, aflate în raza de activitate a acestor inspectorate. În executarea acestei adrese, I.T.R.S.V. Suceava a comunicat reclamantei recurente, cu adresa din 22 mai 2007, rezilierea contractelor nr. 792 și nr. 790 de gestionare a fondurilor de vânătoare nr. 19 denumit G. din județul Neamț și respectiv, nr. 10 denumit D. județul Suceava.

Potrivit art. 7 alin. (7) din contractul-cadru de gestionare a fondului de vânătoare ce constituie anexa nr. 1 la Ordinul nr. 126 din 18 februarie 2004 al Ministrului Agriculturii, Pădurii, Apelor și Mediului pentru aprobarea modelului de contract cadru de gestionare a fondurilor de vânătoare specifice fiecărei categorii de gestionari prevăzute de Legea fondului cinegetic și a protecției vânatului nr. 103/1996, republicată, gestionarul avea obligația de a asigura anual, pe bază de documente, următoarele cantități minime de hrană complementară, prin administrarea căreia să prevină producerea unor pierderi la principalele specii de vânat astfel: a) furaje fibroase (fân, lucerna, frunzare): câte 75 kg pentru fiecare exemplar de cerb comun sau cerb lopătar, câte 25 kg pentru fiecare căprior și câte 1,5 kg pentru fiecare iepure; b) furaje concentrate (cereale, semințe și fructe, furaje combinate, etc.) sau suculente: pentru fiecare exemplar de cerb comun și cerb lopătar câte 25 kg, pentru fiecare mistreț câte 60 kg și pentru fazan și potârniche câte 6 kg; c) suculente, în aceleași cantități ca la furajele concentrate prevăzute la lit. b). Gestionarul fondului de vânătoare mai avea obligația, potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (10) și alin. (17) din contractul - cadru de gestionare a fondului de vânătoare aprobat prin Ordinul nr. 126/2004 al Ministrului Agriculturii, Pădurii,

Apelor și Mediului, de a asigura și de a organiza evaluarea efectivelor de vânat ori de câte ori era necesar în cursul anului, conform reglementărilor emise de administrator, respectiv să completeze, să transmită la termenele fixate și să țină la zi evidențele statistice prevăzute de sistemul informațional, ca de exemplu: fișa fondului de vânătoare sau alte informații în legătură cu acest fond de vânătoare solicitate de administrator.

Rezilierea de drept a contractului de gestionare a fondului de vânătoare, la inițiativa administratorului, se realizează, printre altele, potrivit prescripțiilor art. 17 lit. b) din contractul - cadru de gestionare a fondului de vânătoare ce constituie anexa nr. 1 la Ordinul nr. 126 din 18 februarie 2004 al Ministrului Agriculturii, Pădurii, Apelor și Mediului, cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care „gestionarul nu și-a îndeplinit oricare dintre obligațiile contractuale în termenele prevăzute". În cauză s-a probat, prin nota de constatare din 13 aprilie 2007 încheiată de consilieri din cadrul Direcției Generale de Control Silvic și Cinegetic din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și prin înscrisurile atașate acesteia, care a stat la baza întocmirii raportului din 3 mai 2007 și a adresei din 15 mai 2007, ambele emise de aceeași structură din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, că reclamanta, cât privește gestionarea fondului de vânătoare nr. 19 G. județul Neamț și a fondului de vânătoare nr. 10 D. județul Suceava: nu a respectat reglementările și instrucțiunile în vigoare privind evaluarea efectivelor principalelor specii de vânat ce populează fondurile de vânătoare gestionate de asociație,

prevăzute în Instrucțiunile tehnice privind evaluarea efectivelor de vânat și de calculare a propunerilor de cote de extras aprobate prin decizia secretarului de stat din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 10152 din 11 septembrie 1995; nu a completat în mod corespunzător evidențele statistice referitoare la gestionarea celor două fonduri de vânătoare; nu a asigurat, pe bază de documente, hrana complementară necesară a se administra vânatului în sezonul rece 2006-2007.

În aceste condiții, în mod legal și întemeiat, reținându-se încălcarea de către recurenta reclamantă a prevederilor art. 7 alin. (7), alin. (10) și alin. (17) și art. 17 lit. b) din contractul de gestionare a fondurilor de vânătoare aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 126/2004 (cu modificările și completările ulterioare) pentru aprobarea modelului de contract-cadru de gestionare a fondurilor de vânătoare specifice fiecărei categorii de gestionari prevăzute de Legea fondului cinegetic și a protecției vânatului nr. 103/1996, republicată, s-a procedat de către Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Suceava (prin adresa din 22 mai 2007), pe baza dispozițiilor art. 17 lit. b) din contractul - cadru reprezentând anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale menționat și în temeiul adresei din 15 mai 2007 a Direcției Generale de Control Silvic și Cinegetic din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la rezilierea contractelor de gestionare a fondurilor de vânătoare nr. 19 G. județul Neamț și nr. 10 D. județul Suceava.

Cât privește neregularitatea constând în neasigurarea hranei complementare necesară a fi administrată vânatului în anotimpul rece din sezonul de vânătoare 2006-2007, s-a probat nu numai că hrana a fost asigurată în cantități insuficiente raportat la necesar, dar și că hrana complementară asigurată a fost înregistrată în contabilitate numai valoric nu cantitativ (cantitățile nu au fost înregistrate în contabilitate, iar ieșirile nu au fost făcute pe bază de bonuri de consum). Celelalte înscrisuri de care s-a prevalat recurenta nu pot fi luate în considerare, în condițiile în care aceste documente (acte de vânzare-cumpărare, acte de donație, procese-verbale de recoltare) nu au fost înregistrate în registrul de corespondență curentă al asociației și nici în balanța contabilă lunară.

Împrejurarea relevată de recurentă, în sensul că rezultă în mod logic din faptul că efectivul de vânat s-a mărit în anul 2007 concluzia că administrarea hranei complementare s-a realizat în cantitatea necesară nu poate fi reținută, obligația gestionarului fondului de vânătoare prevăzută de art. 7 alin. (7) din contractul-cadru de gestionare având un caracter preventiv, nefiind condiționată de evoluția ulterioară a situației efectivului de vânat. În raport de cele mai sus arătate, se constată că motivele de recurs invocate în cauză nu sunt întemeiate și că sentința atacată este legală și temeinică, astfel că se va dispune, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) din C. proc. civ., respingerea ca nefondat a recursului declarat de A.V.P.S.

„C." București împotriva sentinței civile nr. 3374 din 3 decembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

D E C I D E Respinge recursul declarat de A.V.P.S. „C." București, împotriva sentinței civile nr. 3374 din 3 decembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 martie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-10-14
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4287/2009
noiembrie 2000, constatarea nulității rezilierii unilaterale a contractului și a faptului că nu au fost încălcate prevederile art. 7, alin. (11) și alin. (17), art. 17 lit. b) din contractul de gestionare a fondurilor de vânătoare, aprobat
ÎCCJ 2004-09-21
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7031/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea nr. 133 din 11 iunie 2003, Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, a admis cererea formulată de reclaman
ÎCCJ 2008-02-20
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 648/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. J.V.P.S.S. a solicitat în contradictor
ÎCCJ 2009-01-23
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 353/2009
2000 la 27 noiembrie 2010”. În timpul derulării acestui contract, la data de 15 septembrie 2007, recurenta a trimis intimatului M.A.D.R. o cerere de atribuire directă a aceluiași fond de vânătoare, invocând prevederile art. 8 alin. (1) lit.
ÎCCJ 2011-03-24
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1784/2011
2 pentru a efectua cercetări, totuși, intimații-pârâți nu au făcut nicio referire la rezultatul acestora. În fine, deosebit de relevant din perspectiva analizată este modul cum a acționat autoritatea administrativă contractantă, Ministerul
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă