ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 141/2010

Asupra conflictului negativ de competență de

față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Tulcea reclamanta C.N.T.E.E.E.T. SA, cu sediul în București a chemat în judecată

pe pârâții Consiliul Local Isaccea și Primarul Orașului Isaccea, pentru ca prin

hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea titlurilor executorii nr. 15,

16, 17 și 18 din 18 noiembrie2008 și somațiile nr. 10272, 10274, 10276 și 10278

din 18 noiembrie 2008 emise de Consiliul Local Isaccea, ca fiind netemeinice și

nelegale și pe cale de consecință să fie exonerată reclamanta de la plata

sumelor prevăzute în titlurile executorii și în somațiile de plată.

În motivarea cererii, reclamanta a

arătat că în conformitate cu prevederile O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură

fiscală, republic, C.N.T.E.E.E.T. SA a înaintat spre soluționare către

Consiliul Local Isaccea și Primarul Orașului Isaccea contestația nr. 25307 din 15

decembrie 2008, formulată împotriva titlurilor executorii 15, 16, 17 și 18 din 18

noiembrie 2008 și a somațiilor nr. 10272, 10274, 10276 și 10278 din 18

noiembrie 2008 emise de Consiliul Local Isaccea și prin care solicită anularea

titlurilor executorii 15, 16, 17 și 18 din 18 noiembrie 2008 și a somațiilor

nr. 10272, 10274, 10276 și 10278 din 18 noiembrie 2008 emise de Consiliul Local

Isaccea.

Contestația a fost înregistrată la Consiliul Local Isaccea și Primarul Orașului Isaccea la data de 17 decembrie 2008.

Potrivit art. 7 alin. (4) din Legea

nr. 5 54/2004 cu modificările și completările ulterioare, pârâții aveau

obligația de a soluționa plângerea prealabilă în termen de 30 de zile de la

înregistrarea cererii.

Deoarece reclamanta nu a primit un

răspuns din partea Consiliului Loca

Isaccea și a Primarului Orașului

Isaccea, aceasta se consideră vătămată îi drepturile și interesele sale

legitime a curmare a nesoluționării contestației.

A mai arătat reclamanta că la data

de 16 mai 2007 s-a încheiat între părți Convenția de eșalonare a plăților nr. C.

107 din 16 mai 2007, prin care au fost eșalonate obligațiile de plată ale „T.E."

SA din următoarele titluri executorii: nr. 6/2005, 7/2005, 8/2005, nr. 9/2005,

nr. 11/2005, nr. 12/200: 13/2005 și 14/2005.

Toate sumele prevăzute în aceste

titluri executorii au fost achitate la

termenele

convenite în Convenția de eșalonare a plăților nr. C.107 din 16 mai 2007.

î

ncălcând dispozițiile convenției

menționate, la data de 18 noiembrie 2008, Consiliul Local Isaccea și Primarul

Orașului Isaccea au emis titlurile executorii nr. 15, 16, 17 și 18.

A c

onsiderat

reclamanta că titlurile executoriii și somațiile

plată emise în baza

acestora, sunt nelegale deoarece au fost emise în lipsa unui titlu de creanță.

Prin sentința nr. 1382 din 13 iulie

2009, Tribunalul Tulcea a declinat competența soluționării cauzei în favoarea

Curții de Apel Constanța.

Pentru a pronunța această sentință,

Tribunalul Tulcea a reținut că reclamanta, prin cererea cu care a investit

instanța cât și prin susținerile reprezentatului acesteia la termenul din 08

iulie 2009 a precizat că înțelege să își întemeieze cererea pe dispozițiile

Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, apreciind că titlurile

executorii și somațiile atacate sunt acte administrative și privesc taxe și

impozite, astfel că în raport de

valoarea

obligațiilor de plată stabilită prin aceasta și a dispozițiilor art. 10 alin. (1)

din

Legea nr. 554/2004, competența de soluționare a cauzei

revine Curții de Apel Constanța.

Curtea de Apel Constanța, prin

sentința nr. 456/CA din 19 octombrie 2009 a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Constanța; a disjuns cererea având ca obiect anularea

somațiilor de plată nr. 10272, 10274, 10276 și 10278 din 18 noiembrie 2008 de

cererea având ca obiect anularea titlurilor executorii nr. 15, 16, 17, 18/2008

- pe care a păstrat-o pentru soluționare; a fixat termen la 9 noiembrie 2009,

cu citarea părților; a declinat cauza spre competență soluționare Judecătoriei

Tulcea sub aspectul cererii privind anularea somațiilor de plată; a constatat

ivit conflictul negativ de competență în legătură cu această cerere; a înaintat

dosarul pentru realizarea regulatorului de competență I.C.C.J., secția de

contencios administrativ.

Pentru a pronunța această sentință Curtea

de apel a reținut că în ceea ce privește capătul de cerere privind anularea

somațiilor emise de pârâtul Consiliul Local Isaccea, nu este competentă

material să soluționeze această cerere.

Somația de plată reprezintă actul

prin care se dispune începerea executării

silite

potrivit art. 145 alin. (1) C. proc. fisc. și acesta poate fi contestat pe

calea contestației la executare conform art. 172 alin. (3) C. proc. fisc.

Față de natura somațiilor de plată,

respectiv aceea de acte de executare silită, și de împrejurarea că soluționarea

acestei cereri cade în competența judecătoriei ca instanță cu plenitudine de

competență în materie de executare, a declinat soluționarea cererii către

această instanță.

Înalta Curte, analizând conflictul

negativ de competență cu a cărui soluționare a fost învestită de Curtea de Apel

Constanța, constată că în cauză nu există conflict negativ de competență.

Reglementarea legală: Cod procedură

civilă, art. 20 alin. (2): când două sau mai multe instanțe, prin hotărâri

irevocabile s-au declarat necompetente de a judeca aceeași pricină.

Așadar, pentru a exista conflict

negativ de competență este necesar să existe cel puțin două hotărâri

irevocabile pronunțate de instanțe de grade diferite, care s-au declarat

necompetente să judece aceeași pricină, iar declinarea de competență trebuie să

fie reciprocă.

Situația de fapt

Așa cum s-a enunțat mai sus, în

cauza prezentă, Tribunalul Tulcea a declinat competența de soluționare la Curtea de Apel Constanța, iar Curtea de Apel Constanța la Judecătoria Tulcea.

În speță nu este întrunită cerința

legală enunțată, întrucât cele două instanțe nu și-au declinat reciproc competența

una în favoarea celeilalte, astfel încât nu există conflict negativ de

competență, existând declinări succesive, dar la alte instanțe.

Conflictul negativ ar fi existat

când cele 2 instanțe, respectiv Tribunalul și Curtea de apel și-ar fi declinat

competența unul în favoarea celeilalte, și astfel nici una nu se consideră

competentă să judece.

Ori, în speță, Tribunalul a declinat

la Curtea de Apel, iar Curtea de Apel a declinat la Judecătorie, astfel încât instanțele nu se află în conflict negativ context în care nu sunt

îndeplinite cerințele art. 20 alin. (2) C. proc. civ.

În sensul explicat în precedent este

și jurisprudența constantă a jurisdicției supreme (decizia nr. 2755/2006 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție).

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată că nu există conflict negativ de

competență.

Trimite cauza pentru continuarea judecății la Judecătoria Tulcea.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 15

ianuarie 2010.