ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6157/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 234 din 11 martie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara s-a dispus respingerea cererii de revizuire formulată de revizuentul V.I. împotriva sentinței civile nr. 3414 din 4 aprilie 2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara și deciziei civile nr. 961 din 2 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Timiș. Revizuentul a fost obligat să plătească intimaților P.M. și G. suma de 900 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut următoarele: Revizuirea este întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., care presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unor hotărâri contradictorii; hotărârile potrivnice să fi fost pronunțate în aceeași pricină; hotărârile să fie date în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi soluționat excepția autorității de lucru judecat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri.

Or, nerealizarea acestor condiții face ca cererea de revizuire să fie inadmisibilă. Astfel, hotărârile judecătorești vizate sunt sentința civilă nr. 3114 din 4 aprilie 2007 pronunțată în dosarul nr. 10990/325/2006 al Judecătoriei Timișoara (soluția de admitere a acțiunii) decizia civilă nr. 312 din 4 martie 2008 pronunțată în recurs în dosarul nr. 10990/325/2006 al Tribunalului Timiș (soluție de respingere a recursului) și decizia nr. 961 din 2 septembrie 2008 pronunțată în dosarul nr. 2564/30/2002 al Tribunalului Timiș (soluția de respingere a contestației în anulare). Prin urmare, nu există contrarietate de hotărâri, nefiind întrunite condițiile legale de admisibilitate prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., hotărârile date fiind pronunțate în același dosar însă faze procesuale diferite, și nu în dosar diferite așa cum cere textul citat. Împotriva acestei decizii a declarat recurs revizuentul arătând că a formulat revizuire împotriva a trei decizii, cerere respinsă deși magistrații care s-au pronunțat în cele trei hotărâri (sentința civilă nr. 3414 din 4 aprilie 2007, decizia civilă nr. 312 din 4 martie 2007 și decizia civilă nr. 961 din 2 septembrie 2008) erau recuzați la epoca pronunțării hotărârilor, în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție nemaisubzistând încălcările de procedură săvârșite pe parcursul soluționării celor trei cauze. Nu s-a ținut cont de încălcarea prevederilor Legii nr. 7/1996 în special art. 58 din această lege care trimite expres la dispozițiile art. 28 din Legea nr. 115/1938.

La termenul din 17 noiembrie 2010 intimații au invocat excepția inadmisibilității recursului. Astfel, în cazul revizuirii întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este aplicabile art. 328 alin. (1) C. proc. civ. potrivit cu care recursul este admisibil, numai dacă a doua hotărâre care a fost atacată cu revizuire este susceptibilă de recurs. Cum în cauză niciuna din cele două hotărâri pretinse a fi contrarii cu sentința primei instanțe nu erau susceptibile de a fi recurate (decizia civilă nr. 312 din 2 septembrie 2008 a fost pronunțată în recurs iar decizia civilă nr. 961 pronunțată în contestație în anulare) revizuentul nu are deschisă calea recurării deciziei pronunțate în revizuire consecință a inaptitudinii deciziilor supuse revizuirii de a fi atacate cu recurs.

Din aceste considerente, în temeiul art. 312 C. proc. civ. instanța va dispune respingerea recursului ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca inadmisibil recursul declarat de revizuentul V.I. împotriva deciziei nr. 243 din 11 martie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 noiembrie 2010.