ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1820/2011

Asupra cererii de contestație în anulare de față;

Î

n

baza lucrărilor din dosar constată următoarele:

La 22 iulie

2006, petenta G.A. a depus plângere

penală

împotriva executorului judecătoresc V.D.G. și

a persoanelor C.A., B.E., G.I.

și

C.C. pentru a se efectua cercetări penale

sub aspectul

infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 192 și art. 208,

art. 209 C. pen.

În fapt, petenta a arătat că, la data de 20 iulie

2006, însoțit de

celelalte persoane,

intimatul executor judecătoresc V.D.G.

a pătruns fără drept și a

procedat la evacuarea sa din

locuința din

municipiul Constanța,

fără să știe de

existența vreunei sentințe judecătorești civile și, în acele împrejurări, i

s-au sustras mai multe lucruri.

Prin Ordonanța

nr. 304/P/2007 din 13 decembrie 2007,

Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Constanța a dispus, în temeiul

art. 228 alin. (4) și (6) și art. 10 lit. b) C.

proc. pen., neînceperea

urmăririi penale față de intimatul V.D.G. pentru

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246

C. pen., art. 192 și

art. 208 - art. 209

C.

pen. deoarece în calitate de executor judecătoresc, intimatul și-a îndeplinit

atribuțiile de serviciu cu

respectarea

dispozițiilor legale, prin aceea că a procedat la cererea doamnei C.A., la

punerea în executare a sentinței civile nr.

9029 din 15 septembrie 2004,

a Judecătoriei Constanța, prin somarea în mod

repetat

a petentei care la data de 17 iulie 2006 s-a opus executării motiv pentru care,

în ziua de 20 iulie 2006, cu sprijinul poliției, s-a executat silit

hotărârea

de evacuare din apartamentul situat în municipiul

Constanța, procedură de

executare

silită încuviințată de către Judecătoria Constanța prin

încheierea nr.

1962 din 03 iulie 2006.

Prin aceeași ordonanță, în temeiul art. 45, art. 42,

art. 38, art. 34

și art. 25 C. proc.

pen., procurorul a disjuns cauza cu privire la C.A., B.E., G.I. și C.C.

pentru

a se efectua cercetări penale sub aspectul infracțiunilor

prevăzute de art. 192 și

art. 208 - art. 209

C. pen. și și-a declinat

competența în

favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța.

Prin Ordonanța

nr. 83/ll/2 din 15 februarie 2008, Procurorul General al Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Constanta a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de

petenta G.A.

în baza art. 278 C. proc. pen.

reținând că evacuarea

petentei s-a

făcut cu respectarea dispozițiilor privind executarea silită

de către executorul judecătoresc V.D.G., bunurile

petentei au fost date în custodie, neexistând indicii ale săvârșirii

infracțiunilor de „furt calificat" sau

„violare de domiciliu".

În temeiul art. 278

1

C. proc. pen.,

petenta G.A.

a formulat plângere la

instanța de judecată.

Prin sentința

penală nr. 117/P din 15 octombrie 2009 Curtea de Apel Constanța, secția penală

și pentru cauze cu minori și de

familie, a

respins ca nefondată plângerea formulată de petenta.

Împotriva

sentinței, petenta G.A. a declarat recurs, care a fost respins ca nefondat prin

Decizia penală nr. 1470

din 16 aprilie 2010

a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.

Împotriva

acestei decizii, petenta a declarat contestația în anulare de față.

Cererea de contestație în anulare este

inadmisibilă.

Examinând, cu precădere, în condițiile art. 391 C.

proc. pen.

, raportată la natura

cauzei (art. 278

1

C. proc. pen.)

admisibilitatea în principiu

a contestației în anulare de față, Înalta

Curte

constată că aceasta nu întrunește condițiile prevăzute de lege.

Este esențial să se constate că incidența

oricăruia din cazurile

de

contestație în anulare prevăzute de art. 386 C. proc. pen.

este exclusă, cele de la lit. a)-c) și e) putând

fi invocate, potrivit art. 388

alin. (1)

C. proc. pen., de "persoana împotriva căreia se face

executarea" , iar cel de la lit. d), de

persoana împotriva căreia " s-au

pronunțat

două hotărâri definitive pentru aceeași faptă", ceea ce

înseamnă, neîndoielnic , că subiecții procedurii

speciale reglementate

de art. 278

1

C. proc. pen. nu au deschisă calea contestației

în anulare împotriva

hotărârii definitive pronunțate într-o astfel de cauză.

Așa fiind, contestația în anulare urmează a fi

respinsă ca

inadmisibilă, cu

obligarea contestatoarei, potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

, la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca

inadmisibilă, cererea de contestație în anulare

formulată de contestatoarea G.A. împotriva deciziei penale

nr. 1470

din 16 aprilie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s

ecția penală, pronunțată în dosarul nr. 3533/212/2008.

Obligă

contestatoarea la plata sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 4 mai 2011.