ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6720/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin contestația înregistrată la Tribunalul Brașov, secția civilă la 14 octombrie 2009, reclamanta B.B.H. a chemat în judecată pe pârâta U.A.T. Comuna Vulcan prin primar, solicitând anularea în parte a Dispoziției nr. 358 din 24 august 2009 emisă de acesta și obligarea de a emite o nouă dispoziție în sensul restituirii în natură a casei și terenului în suprafață de 2631,60 m.p. situate în comuna Vulcan, exclusiv în favoarea sa. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data de 11 septembrie 2009, i-a fost comunicată dispoziția contestată prin care s-a dispus restituirea în proprietate a imobilului din Vulcan, în favoarea sa și a numitului H.H.

Reclamanta a învederat că acesta din urmă a decedat la 30 decembrie 2003, astfel că dispoziția a fost emisă pe numele unei persoane decedate, prin urmare fără capacitate de folosință. Reclamanta a mai susținut că are vocație la moștenirea defunctului. Tribunalul Brașov, secția civilă, prin Sentința civilă nr. 141/S din 3 mai 2010, a respins contestația ca neîntemeiată reținând că, în mod corect, prin dispoziția atacată, pârâta a restituit imobilul ambilor notificatori, B.B.H. și H.H., întrucât calitatea de persoană îndreptățită a existat la data notificării în favoarea ambilor solicitanți. S-a considerat că reclamanta își poate valorifica dreptul de succesiune asupra cotei provenite de la defunct pe calea dreptului comun.

S-a avut în vedere și faptul că restituirea imobilului s-a făcut inițial prin dispoziția nr. 309 din 28 mai 2008 în favoarea ambilor notificatori, soluția fiind acceptată de reclamantă prin neexercitarea căii de atac împotriva dispoziției menționate, cea atacată în prezenta cauză modificând doar art. 1 al celei dintâi. Împotriva sentinței menționate a declarat apel reclamanta B.B.H., susținând că prima instanță trebuia să facă aplicarea în cauză a prevederilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, întrucât are calitatea de unică moștenitoare a defunctului H.H., decedat cu 6 ani înainte de soluționarea notificării.

Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Decizia civilă nr. 150/A din 2 noiembrie 2010, a respins apelul reclamantei ca nefondat, reținând că în speță nu sunt aplicabile prevederile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, deoarece acestea se referă la cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura instituită de această lege și are în vedere ipoteza în care, la data formulării notificării, fostul proprietar era decedat. Mai mult, s-a reținut că decesul notificatorului H,H, nu a fost adus la cunoștința unității, în conformitate cu art. 23 din Legea nr. 10/2001, dispoziția fiind emisă pe numele ambelor persoane îndreptățite.

Împotriva deciziei menționate a declarat recurs, în termenul legal, reclamanta B.B.H., criticând-o ca nelegală, și solicitând modificarea în sensul admiterii contestației. Dezvoltând motivele de recurs, reclamanta a susținut că dispoziția contestată este lovită de nulitate, fiind emisă pe numele unei persoane decedate, prin urmare lipsite de capacitate de folosință, respectiv H.H., decedat la 30 decembrie 2003. Cea de-a doua critică formulată prin motivele de recurs a vizat neaplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, în condițiile în care s-a refuzat recunoașterea calității reclamantei de moștenitoare a celuilalt proprietar, H.H., și nicio altă persoană nu a solicitat restituirea imobilului prin notificare.

În faza recursului nu s-au administrat probe. Examinând criticile invocate de reclamantă, raportat la dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., căruia acestea i se circumscriu, Curtea va constata că recursul este nefondat pentru considerentele ce succed: Notificarea nr. 2364 din 28 septembrie 2001 prin care s-a solicitat, în temeiul Legii nr. 10/2001, restituirea imobilului situat în comuna Vulcan a fost formulată de reclamantă și de H.H., fiind soluționată prin dispoziția nr. 309 din 28 mai 2008 emisă de Primarul comunei Vulcan, completată prin dispoziția contestată în prezenta cauză, nr. 358 din 24 august 2009 prin care s-a modificat art. 1 din prima dispoziție în sensul restituirii către B.B.H.

și H.H., după restituirea sumei reprezentând despăgubirea primită conform deciziilor de preluare nr. 615 din 8 iulie 1978 (pentru H.H.) și nr. 71 din 14 februarie 1984 (pentru H.P.), actualizată potrivit legislației în vigoare. Chiar dacă prima dispoziție emisă tot ulterior decesului notificatorului H.H. a fost atacată de reclamantă, iar, potrivit susținerilor recurentei, contestația sa a fost respinsă ca lipsită de interes ca efect al emiterii celei de-a doua dispoziții, ce face obiectul litigiului, nu există temei pentru constatarea nulității acesteia. De vreme ce la data formulării notificării, 25 septembrie 2001, fostul proprietar H.H. era în viață și a uzat de prevederile Legii nr. 10/2001, nu exista temei pentru restituirea bunului în integralitate către reclamantă.

Nici critica invocată prin cel de-al doilea motiv de recurs nu este fondată. În speță, s-a reținut corect de către instanța de apel că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora de cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută la capitolul III profită ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite care au depus în termen cererea de restituire. Textul de lege menționat are în vedere o altă situație, respectiv aceea în care, la data formulării notificării, fostul proprietar era decedat. Or, în cauză, coproprietarul imobilului, H.H. a decedat ulterior depunerii notificării. Ca atare, de cota de proprietate a acestuia vor profita moștenitorii săi legali sau testamentari, care își pot valorifica drepturile în cadrul dezbaterii succesiunii pe calea dreptului comun, având în vedere că dreptul real exista în patrimoniul lui H.H.

la momentul decesului. În condițiile în care nici în faza procesuală a recursului, reclamanta nu a depus dovada calității sale de unică moștenitoare a defunctului și cu atât mai mult cu cât instanța nu a fost învestită cu un petit în sensul constatării calității sale de unică persoană îndreptățită la măsurile reparatorii, ca unică moștenitoare, nu pot fi înlăturate dispozițiile legale imperative ce reglementează devoluțiunea succesorală, întrucât pe această cale ar putea fi vătămate drepturile altor moștenitori. Pentru toate aceste considerente, Curtea va constata că recursul este nefondat și, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., îl va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea B.H.B. împotriva Deciziei nr. 150/Ap din 02 noiembrie 2010 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 04 octombrie 2011.