ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 419/2011

Asupra

cauzei de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 37F din 27 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița, secția civilă, s-a admis , ca întemeiată

cererea formulată de reclamanții P.D.G. și D.A.C., în contradictoriu cu pârâta SC

P. SA București – Membru O.M.V.G.; a obligat pârâta către reclamanți la plata

contravalorii primelor de Paști pentru anul 2008, cuvenite în baza art. 1268

alin. (1) C.C.M., respectiv 2.250 lei pentru reclamanta P.D.G. și 2.250 lei

pentru reclamantul D.A.C., actualizate cu plata dobânzilor legale; a obligat

pârâta către reclamanți și la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de

judecată.

Împotriva acestei sentințe pârâta SC P. SA București

– Membru SC P. SA a declarat apel, criticând-o ca fiind dată cu încălcarea și

aplicarea greșită a legii

Prin încheierea de ședință din data de 05 mai 2009,

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze

privind conflicte de muncă și asigurări sociale; s-a respins cererea de

sesizare a Curții Constituționale , excepția de neconstituționalitate fiind

inadmisibilă; s-a dispus suspendarea judecării cererii de recurs formulată de

către recurenta-pârâtă împotriva sentinței civile nr. 37S din 27 ianuarie 2009 a Tribunalului Ialomița.

Împotriva acestei din urmă încheieri a declarat

recurs pârâta SC P. SA București – Membru O.M.V.G., la data de 15 mai 2009,

criticând-o ca fiind nelegală.

Prin încheierea de ședință din data de 9 octombrie

2009, Înalta Curte de Casație și Justiție Curte de Casație și Justiție, secția

civilă și de proprietate intelectuală, a suspendat judecata cererii de recurs formulată

de pârâta SC P. SA București – Membru O.M.V.G., împotriva încheierii de ședință

din data de 05 mai 2009 a Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și

pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în temeiul art. 242

alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că la strigarea cauzei nu a răspuns

niciuna dintre părți și că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La data de

19 octombrie 2010, Înalta Curte de Casație și

justiție, din oficiu, a repus cauza pe rol în vederea discutării perimării.

Analizând această excepție, Înalta Curte constată că

este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice

cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice

altă cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar împotriva

incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții, timp de un an, în

materie civilă.

Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie

civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi

rămas în nelucrare timp de un an și această lăsare a pricinii în nelucrare să

fie cauzată de culpa părții.

Altfel spus, perimarea operează cu condiția ca timp

de un an să nu se fi săvârșit nici un act de procedură în vederea judecării

cauzei, situație cauzată de lipsa de diligentă a părților, care nu au acționat

în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă.

Aceasta este și situația în speță, unde, după

suspendarea judecății recursului pe temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc.

civ., măsură dispusă la termenul din 9 octombrie 2009, părțile au lăsat să treacă

un interval de timp de un an fără să fi săvârșit vreun act de procedură în

vederea reluării judecății recursului.

Astfel, din verificarea actelor dosarului reiese că,

până la data de 9 octombrie 2010, când s-a împlinit termenul de perimare,

calculat conform art. 101 alin. (3) și (5) C. proc. civ., părțile nu au

înregistrat nicio cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării

judecății.

Reținând, așadar, întrunirea în cauză a condițiilor

perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., constatând, totodată,

că, potrivit aceluiași text de lege, perimarea operează de drept și că,

potrivit art. 252 alin. (1) teza

I

C. proc. civ., ea se poate

constata și din oficiu de către instanță, înalta Curte urmează să constate

perimată cererea de recurs cu a cărei judecată a fost învestită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul formulat de pârâta SC P. SA

București – Membru O.M.V.G., împotriva încheierii de ședință din data de 5 mai 2009 a Curții de Apel București, secția a VII a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și

asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 ianuarie

2011.