ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 143/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 143/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 1204/44/2009 la Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta B.R. a chemat
în judecată pârâtele A.F.P. Galați și D.G.F.P. Galați prin care s-a solicitat
anularea deciziei nr. 114 din 20 octombrie 2008 emisă de A.F.P. Galați și a
deciziei nr. 34 din 22 decembrie 2008 emisă de D.G.F.P. Galați, cu motivarea,
în esență, că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile cerute de art. 27 alin.
(1)
lit.
b) din O.G. nr. 92/2003, simpla apreciere ori bănuială, nemotivată, a organului
de control nefiind suficientă în alternarea răspunderii solidare.
Prin sentința nr. 22 din 26 ianuarie
2010 Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a
admis acțiunea formulată de reclamantă, a dispus anularea deciziei nr.
114
din
20 octombrie 2008 emisă de pârâta A.F.P. Galați (exonerând astfel reclamanta de
răspunderea solidară) și a respins acțiunea îndreptată împotriva pârâtei D.G.F.P.
Galați pentru lipsa calității procesuale pasive a acestei pârâte.
S-a arătat, prin considerentele
hotărârii pronunțate de instanța de fond, că, în cauză, deși A.F.P. Galați și-a
întemeiat decizia pe dispozițiile art. 27 alin. (1) lit. b) din O.G. nr.
92/2003 privind Codul de procedură fiscală, nu s-a făcut nici-o dovadă în
sensul provocării insolvabilității cu rea-credință de către reclamantă, între
vânzarea unor bunuri și starea de insolvență a debitoarei nu a fost stabilit
nici-un raport de cauzalitate, cu atât mai mult cu cât insolvență acesteia s-a
constatat la 9 septembrie 2009 iar vânzările au fost făcute cu trei ani mai
devreme. Mai mult, prima instanță a reținut că, în
litigiu,
nu au fost dovedite în niciun
chip
intențiile
frauduloase ale reclamantei și cu atât mai puțin reaua sa credință. Or, în
lipsa relei credințe ca element esențial al angajării răspunderii solidare în
condițiile art. 27 alin.
(1)
lit.
b) C. proc. fisc., măsura dispusă de
pârâta A.F.P. Galați este vădit lipsită de suport legal.
Împotriva sentinței pronunțate de
Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat
recurs în termen legal pârâta A.F.P. Galați prin care s-a solicitat admiterea
căii extraordinare de atac și modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul
respingerii acțiunii în contencios administrativ formulate de reclamanta B.R. S-a
învederat, prin motivele de recurs, că sentința recurată este netemeinică și
nelegală, fiind prezentate de către organul emitent al deciziei contestate de
reclamantă argumentele și dovezile privitoare la reaua credință a debitoarei,
care a înstrăinat activele societății cu scopul de a face imposibilă
recuperarea obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat, prin sustragerea
bunurilor de la executarea silită.
Recursul este fondat, pentru
considerentele ce urmează.
Prin Decizia nr. 114 din data de 20
octombrie 2008 emisă de A.F.P. Galați s-a decis, în temeiul dispozițiilor art.
27 alin. (1) lit. b) și art. 28 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură
fiscală, cu modificările și completările ulterioare, angajarea răspunderii
persoanei fizice B.R., în solidar cu debitoarea SC S.S. SRL Galați, pentru suma
totală de 900.799 lei. S-a arătat, în motivarea acestei decizii, că împotriva SC
S.S. SRL Galați a fost începută executarea silită pentru recuperarea unei
creanțe bugetare în sumă de 900.799 lei, că măsurile de executare silită nu au
putut continua prin extinderea sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile
întrucât cea mai mare parte dintre acestea au fost înstrăinate cu rea credință
în timpul desfășurării inspecției fiscale și că insolvabilitatea debitorului a
fost provocată de asociatul societății B.R., care a înstrăinat cu rea credință
bunurile societății comerciale.
Contestația formulată de B.R.
împotriva Deciziei nr. 114 din data de 20 octombrie 2008 emisă de A.F.P. Galați
a fost respinsă ca neîntemeiată prin Decizia nr. 34 din 22 decembrie 2008 emisă
de șeful A.F.P. Galați.
Incontestabil, prin deciziile emise
de organul administrativ fiscal mai sus arătate și atacate de reclamanta B.R.
în condițiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ și ale O.G. nr.
92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările
ulterioare, se reține, fără echivoc, ca situație juridică și de fapt, că
debitorul principal, ținut în solidar să răspundă alături de reclamantă este SC
S.S. SRL Galați. În aceste condiții, prima instanță, în baza dispozițiile art.
129 C. proc. civ. care consacră rolul activ al judecătorului, precum și a
prevederilor art. 16
1
din Legea nr. 554/2004 a contenciosului
administrativ, trebuia să pună în discuția părților necesitatea introducerii în
cauză și a societății debitoare SC S.S. SRL Galați. Participarea procesuală, în
litigiu,
a societății comerciale
menționate se impune, datorită specificului răspunderii juridice solidare,
fiind evident că efectele juridice ale hotărârii judecătorești, prin care se
soluționează irevocabil acțiunea reclamantei, se răsfrâng și asupra situației
juridice a debitorului principal.
Așa fiind, având în vedere art. 20
alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare,
precum și art. 313 C. proc. civ., se va dispune admiterea recursului declarat
de pârâta A.F.P. Galați împotriva sentinței nr. 22 din 26 ianuarie 2010 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, casarea hotărârii atacate
și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta A.F.P. Galați
împotriva sentinței nr. 22 din 26 ianuarie 2010 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre
rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 13
ianuarie 2011.