ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1054/2012

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Prin cererea formulată la data de 29 mai 2010 reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat instanței de contencios administrativ să constate calitatea pârâtului C.P. de colaborator al Securității. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâtul a fost recrutat de către Inspectoratul Județean de Securitate Tulcea, Serviciul 1, în 1984, sub numele conspirativ R., pentru încadrarea informativă a angajaților din cadrul A.E.C.S. Tulcea. A mai arătat reclamantul că, în procesul atragerii la colaborare, a semnalat organelor de securitate informații despre comentariile anticomuniste ale unor colegi de serviciu.

În opinia reclamantului, informațiile furnizate de pârât au îngrădit dreptul la viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, precum și dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice. Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 705 din 1 februarie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul C.P., prin care solicita să se constate că acesta din urmă are calitatea de colaborator al Securității; de asemenea, instanța de judecată a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârât.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele: Excepția lipsei calității procesuale tinde să sancționeze lipsa de identitate între părțile aflate în litigiu și cele care constituie subiectele raportului juridic de drept material. În cauză, însă, nu există nici un raport juridic de drept material între reclamant și pârât și prin urmare raționamentul juridic construit de acesta din urmă în susținerea excepției este lipsit de fundament, tocmai datorită naturii juridice sui generis a acțiunii întemeiată pe prevederile O.U.G. nr. 24/2008. Într-o manieră mai puțin riguroasă, s-ar putea afirma că tocmai calitatea procesuală a pârâtului reprezintă fondul procesului. Chiar dacă din punct de vedere doctrinar o asemenea aserțiune ar părea o aberație juridică, nu trebuie scăpat din vedere faptul că posibilitatea unei acțiuni în constatare a unei anume calități este prevăzută de O.U.G.

nr. 24/2008 și, deci, posibilă din punct de vedere legal. Toate elementele legate de existența sau inexistența unei relații între pârât și organele de Securitate constituie aspecte de fond și trebuie analizate din această perspectivă. Din analiza probelor administrate pe fondul cauzei, se reține că notele informative depuse de reclamant la dosar sunt semnate de o persoană cu pseudonimul ”R.”, însă nu există nici un înscris din care să reiasă că pârâtul și-a asumat acest pseudonim. Prin urmare, se constată că reclamantul nu a depus la dosar nici o probă concludentă din care să reiasă că pârâtul ar îndeplini condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008. Recursul Împotriva acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs reclamantul.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a arătat în esență următoarele: - Consideră recurentul că inexistența unor documente specifice acestui tip de dosar (raport cu propunere de recrutare, raport privind modul în care a decurs recrutarea și angajamentul) nu este relevantă pentru reținerea calității de colaborator. Aceasta este legată de furnizarea unor informații de natura celor impuse de legiuitor, chiar în lipsa unei colaborări oficiale. - Arată recurentul că a depus în susținerea acțiunii înscrisuri olografe semnate de pârât cu numele conspirativ și care se prezuma că aparține acestuia, fiind în sarcina pârâtului să demonstreze contrariul. Se arată că instanța dacă avea dubii avea posibilitatea să dispună verificare de scripte sau efectuarea unei expertize grafoscopice cu privire la stabilirea autorului înscrisurilor.

În mod greșit, se arată că instanța de fond a înlăturat răspunsul S.R.I. din 4 mai 2007 – prin care se arată că pârâtul P.C. nr. 3 februarie 1965 figurează cu dosarul fond rețea nr. 6548/ Tulcea predat în anul 2005 la depozitul Popești Leordeni. Se solicită admiterea recursului, casarea cu trimitere spre rejudecare aceleiași instanțe. În drept, cererea de recurs se întemeiază pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., art. 304 1 C. proc. civ. Considerentele și soluția instanței de recurs Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză, precum și în conformitate cu prevederile art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că aceasta nu este fondată pentru următoarele considerente: În conformitate cu prevederile art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008 „ colaborator al Securității - persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar.

Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiție, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității, coordonau activitatea informatorilor”. Recurentul - reclamant a depus, ca înscrisuri doveditoare ale calității de colaborator doar mapa anexă, dosarul personal lipsind. În Nota de constatare se arată că datele personale ale lui C.P. au fost extrase din „Nota” existentă pe coperta IV a mapei anexă (unde data nașterii este consemnată eronat ca 03 februarie 1961). Din notele informative depuse la dosarul cauzei, nu rezultă elemente care să ducă la stabilirea identității pârâtului.

În condițiile în care nu există un raport cu propunerea de recrutare, raport privind modul în care a decurs recrutarea și angajamentul pârâtului, este incertă identitatea „sursei R.”. Nu este utilă soluționării cauzei o verificare de cripte sau expertiză grafologică dacă nu se coroborează cu probe concrete care să arate că există identitate între pârât și „sursa R.”. Nu există nici o descriere a sursei R., dimpotrivă anul nașterii acestuia este trecut greșit, ori când este mai veridic ceea ce afirmă organele Serviciul Român de Informații, atunci când au făcut materialul sau relativ recent cu ocazia verificărilor făcute la solicitarea C.N.S.A.S. Toate aceste neconcordanțe profită pârâtului care în acest context concret nu avea cum să-și demonstreze lipsa de identitate cu sursa R. fiind un fapt negativ.

Reclamantul - recurent avea sarcina probei în conformitate cu prevederile art. 1169 C. civ. Așa cum corect a reținut instanța fondului, reclamantul - recurent nu a dovedit prin înscrisurile depuse, calitatea pârâtului de colaborator al securității conform art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008. Lipsa angajamentului și a celorlalte documente redactate de ofițeri superiori referitoare la motivul și circumstanțelor recrutării nu exclud „de plano” o colaborare cu organele securității, însă în speță înscrisurile depuse nu sunt concludente. Față de cele arătate mai sus, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., constatând că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică, Înalta Curte, va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul C.N.S.A.S. împotriva sentinței nr. 705 din 1 februarie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 februarie 2012.