ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4079/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 5 noiembrie 2009, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat constatarea existenței calității de colaborator al Securității pentru pârâtul C.B.M., membru în Consiliul Județean Tulcea. În motivarea cererii, reclamantul a învederat că pârâtul a fost recrutat în anul 1971, iar în perioada 1971-1974 a furnizat informații referitoare la activități sau atitudini potrivnice sistemului totalitar comunist, de natură a îngrădi dreptul persoanelor la libertatea de exprimare. Prin sentința civilă nr. 3156 din 5 iulie 2010 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea și a constatat că pârâtul a avut calitatea de colaborator al Securității.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) O.U.G. nr. 24/2008, informațiile furnizate de pârât în cazurile C.C. și T. prin care s-au denunțat atitudini care afectau interesele orânduirii socialiste, vizând îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, respectiv dreptul de exprimare și libertatea opiniilor și dreptul la viață privată. Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul C.B.M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, pârâtul a arătat că notele informative reținute de instanță ca făcând dovada colaborării cu Securitatea nu îndeplinesc cumulativ cele trei condiții prevăzute de art. 2 lit. b) O.U.G.

nr. 24/2008, respectiv furnizarea de informații prin care să se fi denunțat activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și care să fi vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Examinând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis și a se dispune modificarea sentinței și respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Astfel, instanța și-a format concluzia privind calitatea de colaborator a pârâtului pe baza informațiilor furnizate la 5 decembrie 1972 despre profesorul T. și respectiv a celor datate 18 septembrie 1971 despre elevul C.C..

Însă, conținutul primei note informative nu îndeplinește cerința de a denunța activități sau atitudini potrivnice regimului comunist, pârâtul arătând că profesorul de socialism și psihologie explică bine subiectele tratate dar dovedește lipsă de exigență. De asemenea, nu este îndeplinită în acest caz nici condiția ca informația furnizată să fi fost de natură a viza îngrădirea dreptului la viață privată ori a dreptului la liberă exprimare. Pe de altă parte, nici cea de-a doua notă informativă, dată când pârâtul era minor și referitoare la un elev al Liceului „U.” nu se încadrează în noțiunea de colaborator al Securității, afirmația că acel C.C. asculta emisiunea de muzică ușoară Metronom difuzată de postul Europa-Liberă neputând fi considerată ca o acțiune îndreptată împotriva orânduirii socialiste.

Nici afirmația din aceeași notă informativă privind transmiterea de către acel elev a unor „idei puțin capitaliste” nu poate face dovada îndeplinirii cerințelor prevăzute de art. 2 lit. b) O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. Astfel, însuși lucrătorul de securitate care consemnează primirea informației menționează caracterul vag al acesteia și necesitatea de a clarifica afirmația, nerezultând din actele dosarului că ar fi fost completate informațiile și că ar fi fost avute în vedere, pentru a se susține că documentul datat 18 septembrie 1971 a fost de natură a viza îngrădirea dreptului de exprimare și a libertății opiniilor persoanei. În raport de cele expuse mai sus, criticile aduse sentinței de către reclamant fiind întemeiate, Curtea va admite recursul și va modifica hotărârea în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul C.B.M. împotriva sentinței nr. 3156 din 5 iulie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea reclamantului Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 14 septembrie 2011.