ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3755/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 4197 din 27 octombrie 2010 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva pârâtului C.N. și a constatat calitatea de colaborator al Securității a acestuia. Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele considerente: Din analiza înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că pârâtul C.N. a fost recrutat la data de 27 iunie 1987, pentru „asigurarea supravegherii informative a persoanelor cuprinse în evidențele de securitate în com.

V., jud. Dolj, pentru completarea și verificarea unor informații și întreprinderea de măsuri operative", acesta semnând Angajament olograf, cu numele conspirativ de colaborator „H.". Instanța a constatat că în ceea ce-l privește pe pârât sunt întrunite cumulativ cerințele prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, potrivit căruia prin noțiunea de colaborator al Securității se înțelege persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Astfel, Curtea a constatat că acesta a furnizat informații, note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care denunța activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În concret, s-a reținut că pârâtul a furnizat informații cu privire la persoane din localitatea în care își desfășura activitatea de gestionar, după cum urmează: „Sursa vă informează despre numitul F. A., fost legionar următoarele: (...) Din discuțiile purtate cu acesta am dedus că acesta este foarte bine pus la punct cu toate informațiile din comună și că acesta ar primi aceste informații și de la alte persoane care îl vizitează pe la domiciliu.

(...) Este profund nemulțumit de alimentele ce i se livrează de la magazinul alimentar, spunând căci acestea sunt foarte mici și nu ajung pentru consumul propriu."; „Cu privire la F.A. zis O.. Nu are pensie de stat, primește unele produse raționalizate de la fondul de stat. în legătură cu cantitatea acestor produse este nemulțumit că nu îi ajung. L-am vizitat la domiciliu și am constatat că are o bibliotecă personală cu multe cărți de criminalistică, spionaj, știu că citește foarte mult și că împrumută cărți și de la biblioteca comunală. întreține relații și este vizitat la domiciliu de către mai multe persoane printre care și B. A. și I-am văzut discutând și cu medicul C.I. Ca fost boier al comunei, moșier (...) se mai bucură de influență mai ales în rândul persoanelor în vârstă."; „în legătură cu B.A.

din V., jud. Dolj. Este o persoană care veșnic își manifestă nemulțumirea cu privire la produsele alimentare ce le primește și la lotul personal. Cu aceste nemulțumiri a făcut (deseori, deducție) memorii și declarații în baza cărora mai multe organe politice și administrative au făcut cercetări și au constatat că nu are dreptate în legătură cu cele pretinse,,, afirmațiile lui cu privire la aceste nemulțumiri caută să arunce vina pe condițiile sociale economice și politice prezente, exprimându-se:”din cauza ăstora nu avem sau datorită ăstora este creată situația neajunsurilor materiale”. Este deseori văzut în centrul comunei, discutând asemenea probleme cu mai multe persoane.

Am constatat că este în relații mai apropiate cu F.H., zis O., pe care îl vizitează la domiciliu, care a fost moșier și care, la rândul lui, manifestă asemenea nemulțumiri"; „Din discuțiile purtate cu B.A., acesta comentează știrile străine din presa locală fiind nemulțumit și spunând că nu este real cele scrise în presă față de ce se întâmplă în țările străine, spunând că el a auzit altceva la radio". Curtea a apreciat că aceste comentarii privesc lipsa sau insuficiența alimentelor, cu atât mai mult cu care sunt făcute „în centrul comunei" sau în memorii la adresa organelor de conducere comuniste, precum și ascultarea și colportarea știrilor de la radio care ar ridica semne de întrebare asupra veridicității știrilor din presa locală, toate aceste relatări reprezentând atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

De asemenea, instanța a reținut că pârâtul a relatat date de valoare pentru Securitate, fapt confirmat de aprecierile ofițerilor: „în relațiile de colaborare cu organele noastre manifestă interes pentru îndeplinirea sarcinilor primite, disciplină, corectitudine și atașament. Informatorul are reale posibilități de informare pe lângă elementele care este dirijat cu sarcini informative, cât și o bună experiență în culegerea și transmiterea informațiilor. Posedă calități personale ca discernământ, orientare, inițiativă, fapt ce-i permite să realizeze în bune condiții sarcinile primite. De asemenea, până în prezent nu este deconspirat”. Curtea a constatat, de asemenea, că, în cauză, este îndeplinită și condiția privind scopul furnizării acestor informații, respectiv să vizeze îngrădirea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului.

Astfel că instanța a apreciat că nu se poate reține interpretarea invocată de către pârât în cadrul întâmpinării, cu privire la inexistența unor vătămări ale persoanelor cu privire la care acesta a furnizat informații, ci faptul că prin informațiile furnizate, a făcut posibilă suprimarea sau îngrădirea acestor drepturi. Curtea nu a reținut apărarea pârâtului în sensul că furnizarea unor informații de asemenea natură nu a fost făcută conștient, fiind evident că organele fostei securități, astfel cum rezultă și actele dosarelor persoanelor vizate de aceste informații, au propus și trimiterea în judecată a acestora pentru activități potrivnice sistemului comunist.

De asemenea prima instanță nu a reținut nici susținerea în sensul că aceste informații au fost obținute de către organele de securitate în baza unei pretinse presiuni exercitată asupra pârâtului urmare a întocmirii unui dosar de cercetare penală a acestuia, având în vedere că pârâtul nu a dovedit conform art. 1169 C. civ. cele susținute astfel încât să poată fi întrunit cazul de excludere prevăzut de art. 2 lit. b) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008, modificată și republicată ulterior. Dimpotrivă, Curtea a constatat că pârâtul și-a exprimat acordul în sensul colaborării, în fața organelor de securitate având în vedere și funcția ocupată în acea perioadă(gestionar), care îi permitea să aibă contacte cu diferite persoane și să afle informații de natura acelora menționate anterior, informații care au vizat îngrădirea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului astfel cum acestea sunt prevăzute în disp.

art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice; dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, pârâtul C.N. - criticând sentința pentru netemeinicie și nelegalitate pentru următoarele motive: - Nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 atât în privința informațiilor furnizate cât și în ceea ce privește îngrădirea dreptului și libertăților fundamentale ale omului.

Se arată de recurent în ceea ce privește „furnizarea de informații prin care se denunțau activitățile potrivnice regimului totalitar comunist - cele două note informative reținute de instanța de fond nu pot fi considerate un denunț deoarece însuși organul de securitate le considera nesemnificative, faptul că rațiile de alimente erau mici era o chestiune de notorietate, faptul că F.H. era pus la punct cu toate informațiile din comună se explică prin aceea că era o persoană în vârstă, într-o comunitate mică iar o persoană informată nu poate fi considerată potrivnică unui regim. La fel, arată recurentul că deținerea unei biblioteci personale de beletristică și lecturarea cărților nu poate fi o atitudine potrivnică regimului indiferent care este acesta, exprimarea unei nemulțumiri referitoare la cantitatea de alimente nu reprezintă o activitate ostilă și nu este denatură a expune persoana la sancțiuni.

Ultima notă reținută de instanța de fond referitoare la B.A. - nu reprezintă un denunț având în vedere că nemulțumirile exprimate cu privire la rația de alimente și la problemele cu lotul, au făcut obiectul unor memorii adresate organelor de partid și de stat care au făcut verificări. O opinie cu privire la un articol din presa locală nu poate fi interpretată ca o atitudine potrivnică regimului. - În ceea ce privește al doilea aspect - informațiile furnizate au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului - condiția nu este îndeplinită întrucât: - natura informațiilor nu a putut conduce la încălcarea acestor drepturi, nefiind activități sau atitudini potrivnice regimului comunist - în mod eronat, instanța de fond a considerat că deși nu au existat vătămări ale persoanelor vizate de notele informative, s-a făcut posibilă suprimarea sau îngrădirea drepturilor fundamentale.

- nu s-a adus atingere onoarei sau reputației persoanelor vizate în informări - aspectele menționate au făcut obiectul unei petiții adresate organelor de partid și de stat și nu au urmărit să expună pe cei vizați unor persecutări sau îngrădiri de drepturi. - cu privire la recrutarea pârâtului - pârâtul fiind gestionar la Cooperativa de consum, a fost cercetat și amenințat de mai multe ori. Se arată că deși a acceptat colaborarea, informațiile oferite erau banale, vizând aspecte cunoscute de întreaga comunitate, iar notele informative reprezintă o încercare de a nu „deranja” organele de securitate de a se conforma solicitărilor acestora fără a prejudicia persoanele vizate de informări. Analizând cererea de recurs, normele legale incidente, prevederile art. 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru considerentele următoare: - Nu este întemeiat motivul de recurs privind neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008. Astfel, instanța de fond a apreciat în mod corect că informațiile furnizate de recurentul-pârât - privind nemulțumirile legate de lipsa sau insuficiența alimentelor, făcând în plus și obiectul unor sesizări și memorii la adresa organelor de partid, ascultarea știrilor de radio și semnele de întrebare privind autenticitatea acestora sunt informații care privesc activități, ostile societății comuniste care nu era deschisă la dialog social, oricine critica era privit ca un nemulțumit din motive ostile societății comuniste.

Nu se pot considera informații nesemnificative, din moment ce organele de securitate le considerau utile în munca de securitate iar pârâtul-recurent considerat că a desfășurat o activitate bună, fiind dirijat cu sarcini operative și fiind considerat cu reale posibilități de informare. De asemenea informația privind deținerea unei biblioteci de către o persoană, nu poate fi privită ca o informație inofensivă întrucât era cunoscută politica partidului de limitare și de evitare a oricăror informații, idei provenind din cărți, reviste, ziare, radio - care ar putea induce idei și comportamente îndrăznețe celor care luau cunoștință de ele, care puteau deveni riscante pentru regimul de putere politică de atunci.

Referitor la îngrădirea și încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale prin informațiile furnizate , se reține că textul de lege nu arată expres că acestea să ducă direct la o încălcare ci doar prezumă posibilitatea de a duce la îngrădiri și încălcări de drepturi fundamentale. În primul rând, Înalta Curte constată că informațiile furnizate privind nemulțumirile din comună, despre stația de alimentare, despre probleme cu lotul, deținerea unei biblioteci - sunt de natură să ducă la consecințele arătate de art. 2 lit. b) și în al doilea rând, așa cum s-a arătat mai sus, nu are importanță dacă persoanele vizate au suferit atunci încălcări ale drepturilor reținute corect de instanța de fond - (dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor) deși recurentul însuși arată în acest context că au avut loc verificări.

De asemenea nu are relevanță faptul că, la un moment dat organele de securitate au ajuns la concluzia că recurentul poate fi trecut la categoria P.S., întrucât notele informative furnizate până la acel moment (1987 - 1989) conturează colaborarea recurentului cu agenții de Securitate în conformitate cu prevederile art. 2 lit. B) din O.U.G. nr. 24/2008. - Nici argumentele privind recrutarea sa în calitate de gestionar și nici colaborarea sa cu titlu de „a nu deranja organele de securitate, nu pot fi primite, nefiind decât justificări nerelevante. Față de cele arătate mai sus, constatând că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.N. împotriva sentinței nr. 4197 din 27 octombrie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 iunie 2011.