ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3755/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 4197 din 27 octombrie 2010

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a

admis acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor

Securității împotriva pârâtului C.N. și a constatat calitatea de colaborator al

Securității a acestuia.

Pentru a hotărî

astfel prima instanță a reținut următoarele considerente:

Din analiza

înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că pârâtul C.N. a fost recrutat

la data de 27 iunie 1987, pentru „asigurarea supravegherii informative a

persoanelor cuprinse în evidențele de securitate în com. V., jud. Dolj, pentru

completarea și verificarea unor informații și întreprinderea de măsuri

operative", acesta semnând Angajament olograf, cu numele conspirativ de

colaborator „H.".

Instanța a constatat că

în ceea ce-l privește pe pârât sunt întrunite cumulativ cerințele prevăzute de

art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, potrivit căruia prin noțiunea de colaborator

al Securității se înțelege persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce

formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii

Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului

totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale

ale omului.

Astfel, Curtea a constatat

că acesta a furnizat informații, note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate

de lucrătorii Securității, prin care denunța activitățile sau atitudinile potrivnice

regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În concret, s-a reținut

că pârâtul a furnizat informații cu privire la persoane din localitatea în care

își desfășura activitatea de gestionar, după cum urmează:

„Sursa vă informează despre

numitul F. A., fost legionar următoarele: (...) Din discuțiile purtate cu acesta

am dedus că acesta este foarte bine pus la punct cu toate informațiile din comună

și că acesta ar primi aceste informații și de la alte persoane care îl vizitează

pe la domiciliu. (...) Este profund nemulțumit de alimentele ce i se livrează de

la magazinul alimentar, spunând căci acestea sunt foarte mici și nu ajung pentru

consumul propriu.";

„Cu privire la F.A. zis

O.. Nu are pensie de stat, primește unele produse raționalizate de la fondul de

stat. în legătură cu cantitatea acestor produse este nemulțumit că nu îi ajung.

L-am vizitat la domiciliu și am constatat că are o bibliotecă personală cu multe

cărți de criminalistică, spionaj, știu că citește foarte mult și că împrumută cărți

și de la biblioteca comunală. întreține relații și este vizitat la domiciliu de

către mai multe persoane printre care și B. A. și I-am văzut discutând și cu medicul

C.I. Ca fost boier al comunei, moșier (...) se mai bucură de influență mai ales

în rândul persoanelor în vârstă.";

„în legătură cu B.A. din

V., jud. Dolj. Este o persoană care veșnic își manifestă nemulțumirea cu privire

la produsele alimentare ce le primește și la lotul personal. Cu aceste nemulțumiri

a făcut (deseori, deducție) memorii și declarații în baza cărora mai multe organe

politice și administrative au făcut cercetări și au constatat că nu are dreptate

în legătură cu cele pretinse,,, afirmațiile lui cu privire la aceste nemulțumiri

caută să arunce vina pe condițiile sociale economice și politice prezente, exprimându-se:”din

cauza ăstora nu avem sau datorită ăstora este creată situația neajunsurilor materiale”.

Este deseori văzut în centrul comunei, discutând asemenea probleme cu mai multe

persoane. Am constatat că este în relații mai apropiate cu F.H., zis O., pe care

îl vizitează la domiciliu, care a fost moșier și care, la rândul lui, manifestă

asemenea nemulțumiri"; „Din discuțiile purtate cu B.A., acesta comentează știrile

străine din presa locală fiind nemulțumit și spunând că nu este real cele scrise

în presă față de ce se întâmplă în țările străine, spunând că el a auzit altceva

la radio".

Curtea a apreciat că aceste

comentarii privesc lipsa sau insuficiența alimentelor, cu atât mai mult cu care

sunt făcute „în centrul comunei" sau în memorii la adresa organelor de conducere

comuniste, precum și ascultarea și colportarea știrilor de la radio care ar ridica

semne de întrebare asupra veridicității știrilor din presa locală, toate aceste

relatări reprezentând atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

De asemenea, instanța

a reținut că pârâtul a relatat date de valoare pentru Securitate, fapt confirmat

de aprecierile ofițerilor: „în relațiile de colaborare cu organele noastre manifestă

interes pentru îndeplinirea sarcinilor primite, disciplină, corectitudine și atașament.

Informatorul are reale posibilități de informare pe lângă elementele care este dirijat

cu sarcini informative, cât și o bună experiență în culegerea și transmiterea informațiilor.

Posedă calități personale ca discernământ, orientare, inițiativă, fapt ce-i permite

să realizeze în bune condiții sarcinile primite. De asemenea, până în prezent nu

este deconspirat”.

Curtea a constatat, de

asemenea, că, în cauză, este îndeplinită și condiția privind scopul furnizării acestor

informații, respectiv să vizeze îngrădirea drepturilor și a libertăților fundamentale

ale omului.

Astfel că instanța a apreciat

că

nu se

poate reține interpretarea invocată de către pârât în cadrul întâmpinării, cu privire

la inexistența unor vătămări ale persoanelor cu privire la care acesta a furnizat

informații, ci faptul că prin informațiile furnizate, a făcut posibilă suprimarea

sau îngrădirea acestor drepturi.

Curtea nu a reținut apărarea

pârâtului în sensul că furnizarea unor informații de asemenea natură nu a fost făcută

conștient, fiind evident că organele fostei securități, astfel cum rezultă și actele

dosarelor persoanelor vizate de aceste informații, au propus și trimiterea în judecată

a acestora pentru activități potrivnice sistemului comunist.

De asemenea prima instanță

nu a reținut nici susținerea în sensul că aceste informații au fost obținute de

către organele de securitate în baza unei pretinse presiuni exercitată asupra pârâtului

urmare a întocmirii unui dosar de cercetare penală a acestuia, având în vedere că

pârâtul nu a dovedit conform art. 1169 C. civ. cele susținute astfel încât să poată

fi întrunit cazul de excludere prevăzut de art. 2 lit. b) teza a II-a din O.U.G.

nr. 24/2008, modificată și republicată ulterior.

Dimpotrivă, Curtea a constatat

că pârâtul și-a exprimat acordul în sensul colaborării, în fața organelor de securitate

având în vedere și funcția ocupată în acea perioadă(gestionar), care îi permitea

să aibă contacte cu diferite persoane și să afle informații de natura acelora menționate

anterior, informații care au vizat îngrădirea drepturilor și a libertăților fundamentale

ale omului astfel cum acestea sunt prevăzute în disp. art. 17 din Pactul Internațional

cu privire la Drepturile Civile și Politice; dreptul la libertatea de exprimare

și libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat

cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.

Împotriva acestei sentințe

a formulat recurs, pârâtul C.N. - criticând sentința pentru netemeinicie și nelegalitate

pentru următoarele motive:

- Nu sunt îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 atât în privința informațiilor

furnizate cât și în ceea ce privește îngrădirea dreptului și libertăților fundamentale

ale omului.

Se arată de recurent în

ceea ce privește „furnizarea de informații prin care se denunțau activitățile potrivnice

regimului totalitar comunist - cele două note informative reținute de instanța de

fond nu pot fi considerate un denunț deoarece însuși organul de securitate le considera

nesemnificative, faptul că rațiile de alimente erau mici era o chestiune de notorietate,

faptul că F.H. era pus la punct cu toate informațiile din comună se explică prin

aceea că era o persoană în vârstă, într-o comunitate mică iar o persoană informată

nu poate fi considerată potrivnică unui regim.

La fel, arată recurentul

că deținerea unei biblioteci personale de beletristică și lecturarea cărților nu

poate fi o atitudine potrivnică regimului indiferent care este acesta, exprimarea

unei nemulțumiri referitoare la cantitatea de alimente nu reprezintă o activitate

ostilă și nu este denatură a expune persoana la sancțiuni.

Ultima notă reținută de

instanța de fond referitoare la B.A. - nu reprezintă un denunț având în vedere că

nemulțumirile exprimate cu privire la rația de alimente și la problemele cu lotul,

au făcut obiectul unor memorii adresate organelor de partid și de stat care au făcut

verificări.

O opinie cu privire la

un articol din presa locală nu poate fi interpretată ca o atitudine potrivnică regimului.

- În ceea ce privește

al doilea aspect - informațiile furnizate au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului - condiția nu este îndeplinită întrucât:

- natura informațiilor

nu a putut conduce la încălcarea acestor drepturi, nefiind activități sau atitudini

potrivnice regimului comunist - în mod eronat, instanța de fond a considerat că

deși nu au existat vătămări ale persoanelor vizate de notele informative, s-a făcut

posibilă suprimarea sau îngrădirea drepturilor fundamentale.

- nu s-a adus atingere

onoarei sau reputației persoanelor vizate în informări

- aspectele menționate

au făcut obiectul unei petiții adresate organelor de partid și de stat și nu au

urmărit să expună pe cei vizați unor persecutări sau îngrădiri de drepturi.

- cu privire la recrutarea

pârâtului - pârâtul fiind gestionar la Cooperativa de consum, a fost cercetat și

amenințat de mai multe ori.

Se arată că deși a acceptat

colaborarea, informațiile oferite erau banale, vizând aspecte cunoscute de întreaga

comunitate, iar notele informative reprezintă o încercare de a nu „deranja” organele

de securitate de a se conforma solicitărilor acestora fără a prejudicia persoanele

vizate de informări.

Analizând cererea de recurs,

normele legale incidente, prevederile art. 304

1

C. proc. civ., Înalta

Curte constată că aceasta este nefondată pentru considerentele următoare:

- Nu este întemeiat motivul

de recurs privind neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008.

Astfel, instanța de fond

a apreciat în mod corect că informațiile furnizate de recurentul-pârât - privind

nemulțumirile legate de lipsa sau insuficiența alimentelor, făcând în plus și obiectul

unor sesizări și memorii la adresa organelor de partid, ascultarea știrilor de radio

și semnele de întrebare privind autenticitatea acestora sunt informații care privesc

activități, ostile societății comuniste care nu era deschisă la dialog social, oricine

critica era privit ca un nemulțumit din motive ostile societății comuniste.

Nu se pot considera informații

nesemnificative, din moment ce organele de securitate le considerau utile în munca

de securitate iar pârâtul-recurent considerat că a desfășurat o activitate bună,

fiind dirijat cu sarcini operative și fiind considerat cu reale posibilități de

informare.

De asemenea informația

privind deținerea unei biblioteci de către o persoană, nu poate fi privită ca o

informație inofensivă întrucât era cunoscută politica partidului de limitare și

de evitare a oricăror informații, idei provenind din cărți, reviste, ziare, radio

- care ar putea induce idei și comportamente îndrăznețe celor care luau cunoștință

de ele, care puteau deveni riscante pentru regimul de putere politică de atunci.

Referitor la îngrădirea

și încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale prin informațiile furnizate

, se reține că textul de lege nu arată expres că acestea să ducă direct la o încălcare

ci doar prezumă posibilitatea de a duce la îngrădiri și încălcări de drepturi fundamentale.

În primul rând, Înalta

Curte constată că informațiile furnizate privind nemulțumirile din comună, despre

stația de alimentare, despre probleme cu lotul, deținerea unei biblioteci - sunt

de natură să ducă la consecințele arătate de art. 2 lit. b) și în al doilea rând,

așa cum s-a arătat mai sus, nu are importanță dacă persoanele vizate au suferit

atunci încălcări ale drepturilor reținute corect de instanța de fond - (dreptul

la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor) deși recurentul însuși arată

în acest context că au avut loc verificări.

De asemenea nu are relevanță

faptul că, la un moment dat organele de securitate au ajuns la concluzia că recurentul

poate fi trecut la categoria P.S., întrucât notele informative furnizate până la

acel moment (1987 - 1989) conturează colaborarea recurentului cu agenții de Securitate

în conformitate cu prevederile art. 2 lit. B) din O.U.G. nr. 24/2008.

- Nici argumentele privind

recrutarea sa în calitate de gestionar și nici colaborarea sa cu titlu de „a nu

deranja organele de securitate, nu pot fi primite, nefiind decât justificări nerelevante.

Față de cele arătate mai

sus, constatând că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică,

în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge

recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de C.N. împotriva sentinței

nr. 4197 din 27 octombrie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII a contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 iunie

2011.