ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1151/2011

Cadrul procesual în care s-a invocat excepția de nelegalitate Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, secția civilă, reclamantul M.N. a formulat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale, contestație împotriva deciziei nr. 064181 din 02 iunie 2009 de recalculare a pensiei militare de stat. În motivarea contestației, reclamantul a arătat că în mod nelegal nu s-au luat în calcul, la recalcularea pensiei, următoarele sporuri și indemnizații cu caracter permanent: indemnizația de zbor, indemnizația de clasificare, sporul de periculozitate, sporuri care au fost luate în calcul la stabilirea inițială a pensiei, iar, pe de altă parte, recalcularea pensiei este eronată și pentru că procentul de 9% pentru contribuția la pensia suplimentară nu a fost evidențiat separat, fiind inclus în mod ilegal în procentul de actualizare a pensiei de 100%. Tribunalul Buzău, prin sentința civilă nr. 171 din 1 februarie 2010 a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată. În motivarea acestei hotărâri, instanța de fond a reținut că decizia de recalculare a pensiei nr. 064181 din 07 noiembrie 2007 conține toate elementele de calcul prevăzute în art. 79 alin. (1) și art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 și în mod legal și corect la recalcularea și actualizarea pensiei reclamantului nu s-au luat în calcul indemnizația de clasificare, indemnizația de zbor și sporul de periculozitate. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. La termenul din 21 octombrie 2010, reclamantul-recurent a invocat excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 3 din H.G. nr. 1188/2001.

Excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 3 din H.G. nr. 1188/2001 În motivarea excepției, reclamantul a susținut că art. 3 din H.G. nr. 1188/2001 prevede că solda lunară brută, ca bază pentru efectuarea recalculării pensiilor militare de stat, se determină potrivit Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar, textul de lege enumerând limitativ la lit. a)-f) componența soldei lunare, iar art. 79 din Legea nr. 164/2001 prevede că în recalcularea pensiilor se pleacă, în privința bazei de calcul, de la solda lunară brută, deducându-se în mod logic că inițierea calcului drepturilor ce se cuvin pensionarilor militari doar începe cu solda lunară brută și nu se limitează numai la atât, lăsând practic loc la stabilirea unui cuantum al pensiei, plecând de la acest element orientativ. A mai arătat recurentul că art. 3 din H.G. nr. 1188/2001 stabilește în mod limitativ și greșit că solda lunară brută se determină potrivit Legii nr. 138/1999 pe baza unor elemente strict determinate și enumerate la literele a)-f) prin hotărâre de guvern limitându-se nepermis ceea ce prin Legea nr. 164/2001 era deja instituit, astfel că hotărârea de guvern modifică o lege, fiind exclusă o parte a drepturilor bănești prevăzute de chiar legea la care face referire textul contestat.

Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 253 din 22 noiembrie 2010, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția de nelegalitate invocată ca neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin H.G. nr. 1188/2001 au fost aprobate Normele metodologice privind calcularea pensiilor militare de stat, art. 3 din hotărârea de Guvern prevăzând că solda lunară brută, ca bază pentru efectuarea recalculării pensiilor militare de stat, se determină potrivit prevederilor Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar, pe baza următoarelor elemente: solda de funcție corespunzătoare funcției maxime exercitate la data trecerii în rezervă, solda de grad corespunzătoare ultimului grad militar avut la data trecerii în rezervă, solda de merit, indemnizația de comandă, gradații, indemnizația de dispozitiv. A apreciat Curtea că textul din hotărârea de guvern este identic cu art. 3 din Legea nr. 138/1999, ce statuează că solda lunară la care au dreptul cadrele militare în activitate și militarii angajați pe bază de contract este compusă din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă, gradații și indemnizația de dispozitiv, neexistând nici o limitare a prevederilor Legii nr. 138/1999, prin art. 3 din hotărârea de Guvern, neputându-se spune că astfel se modifică un act normativ cu forță juridică superioară. Instanța de fond a respins susținerea recurentului potrivit căreia art. 3 din H.G. nr. 1188/2001 limitează în mod nepermis prevederi din Legea nr. 164/2001, care lasă posibilitatea calculării pensiei în funcție de solda lunară brută, ca punct de plecare la care se adăugau sporurile cu caracter permanent de care au beneficiat militarii în cadrul serviciului, cu motivarea că textul de lege a cărui nelegalitate s-a invocat nu face decât să stabilească elementele care compun solda lunară brută, ce sunt enumerate de la lit. a)-f), enumerare identică cu cea de la art. 3 din Legea nr. 138/1999, solda lunară brută fiind bază pentru efectuarea recalculării pensiilor militare, însă alte dispoziții legale din Legea nr. 164/2001 se aplică în funcție de situația concretă a persoanei beneficiare.

Recursul declarat de M.N. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul, în termenul legal, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și invocând motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Recurentul reiterează toate susținerile făcute în fața Curții de apel, insistând pe ideea că instanța și-a limitat analiza numai la dispozițiile art. 79 din Legea nr. 164/2001. Recurentul afirmă că textul atacat cu excepția de nelegalitate contravine și altor dispoziții legale, indicând anexa nr. 3 pct. 4 din Legea nr. 138/1999, dar și altor reglementări care conferă drepturi suplimentare personalului navigant.

Apărările formulate de Guvernul României Prin întâmpinarea înregistrată la 16 februarie 2011, intimatul Guvernul României a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Intimatul a arătat că la elaborarea H.G. nr. 1188/2001 au fost respectate dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, textul atacat de recurent fiind identic cu art. 3 din Legea nr. 138/1999. În plus, acesta nu înlătură aplicarea altor prevederi ale Legii nr. 164/2001, în funcție de situația concretă a fiecărei persoane beneficiare. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor cuprinse în întâmpinare, cât și în baza art. 304 1 C. proc. civ., sub toate aspectele, Înalta Curte constată că recursul este nefondat. 1. Argumente de drept relevante H.G. nr. 1180/2001 a fost adoptată în baza art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, potrivit căruia „cuantumul pensiei în plată se actualizează, având ca bază de calcul solda lunară brută în vigoare la data aplicării prezentei legi, (…) pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea instituțiilor prevăzute la art. 5 alin. (1)”. Actul normativ emis de guvern s-a publicat în M. Of. al României, Partea I nr. 782/7.12.2001. Textul atacat cu excepția de nelegalitate, art. 3 din H.G. nr. 1188/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat are următorul cuprins: „Solda lunară brută, ca bază pentru efectuarea recalculării pensiilor militare de stat se determină potrivit prevederilor Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariare personalului civil din aceste instituții, cu modificările și completările ulterioare, pe baza următoarelor elemente: a) solda de funcție corespunzătoare funcției maxime exercitate la data trecerii în rezervă; b) solda de grad corespunzătoare ultimului grad militar avut la data trecerii în rezervă; c) solda de merit; d) indemnizația de comandă; e) gradații; f) indemnizația de dispozitiv". La rândul său, art. 3 din Legea nr. 138/1999, la care trimite, dispune: „Cadrele militare în activitate și militarii angajați pe bază de contract au dreptul la o soldă lunară, compusă din: solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă, gradații și indemnizația de dispozitiv”. Analiza comparativă a celor două texte relevă justețea concluziei primei instanțe în sensul că există suprapunere perfectă între cele două dispoziții normative, actul administrativ nefăcând decât să reia într-o prezentare mai detaliată prevederile cuprinse în lege, în forma în vigoare la momentul emiterii sale. Susținerea că textul atacat ar intra în coliziune și cu alte dispoziții din Legea nr. 138/1999 este lipsită de substanță. Sumele prevăzute în anexa nr. 3 a Legii nr. 138/1999 (pct. A și B) reprezintă primele la care se referă art. 21 din actul normativ: „Pentru condițiile de muncă speciale în care își desfășoară activitatea și eforturile depuse pentru exploatarea și conducerea aeronavelor, personalul aeronautic din aviația militară și parașutiștii militari beneficiază și de alte drepturi bănești, sub formă de prime, prevăzute în anexa nr. 3”. Aceste sume nu pot fi incluse însă în baza de calcul a pensiei militare pentru că s-ar contraveni reglementării cadru cuprinse în art. 21-25 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat și regulii cuprinse în art. 1 alin. (2) din acest act normativ. Conchizând, Înalta Curte constată că prima instanță a examinat corespunzător concordanța art. 3 din actul administrativ atacat cu excepția de nelegalitate cu actele normative cu forță juridică superioară, în temeiul și în executarea cărora a fost emis, în acord cu principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. 2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru considerentele expuse la pct. 11.1 din decizie, în temeiul art. 312 alin. (1) –(3) C. proc. civ. și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 se va respinge recursul de față ca nefondat.