ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2241/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2241/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 14 august
2006, reclamantul S.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele U.M. nr. AA -
Casa de Pensii - Comisia de contestații Pensii București și U.M. nr. BB, secția
de informații Brăila, anularea deciziei de pensionare din 14 iunie 2006 și recalcularea
pensiei având ca bază de calcul indemnizația pentru funcția de șef birou, clasa
17 de salarizare.
Tribunalul Brăila, secția
civilă, prin sentința civilă nr. 920 din 19 octombrie 2006, a respins, ca nefondată,
acțiunea reclamantului și a respins ca neîntemeiate și excepțiile invocate de pârâți.
Împotriva acestei hotărâri
a declarat recurs reclamantul, recurs ce a format obiectul Dosarului nr. 719/113/2006
al Curții de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
La termenul din 17 septembrie
2007, recurentul-reclamant S.C. a invocat excepția de nelegalitate a prevederilor
art. 3 lit. a) din H.G. nr. 1188/2001, republicată, coroborat cu pct. 5 al anexelor
1-3 din același act normativ, privind recalcularea pensiilor militare de stat.
În motivarea excepției
reclamantul a arătat că art. 3 lit. a) din H.G. nr. 1888/2001 prevede că „solda
brută ca bază pentru recalcularea pensiilor militare se determină pe baza următoarelor
elemente: solda de funcție corespunzătoare funcției maxime exercitate la data trecerii
în rezervă (…)”.
A susținut că dispoziția
normei de aplicare nu definește noțiunea de „funcție maximă exercitată la momentul
trecerii în rezervă” și face posibil ca pensia să fie recalculată în baza funcției
de încadrare în ziua trecerii în rezervă. A considerat că acest lucru duce la nerespectarea
principiului legal privind recalcularea pensiei la indicativul funcția maximă exercitată.
Confirmarea acestei proceduri este arătată de anexele 1-3, care la pct. 5 prevăd
că „solda lunară brută ca bază pentru recalcularea pensiei (...)” se stabilește
luând în calcul funcția exercitată la data trecerii în rezervă.
A mai menționat reclamantul
că, din textul anexelor 1-3, care sunt, practic, baza determinării procedurii de
recalculare, a dispărut expresia „maximă”, ceea ce face ca norma de aplicare să
se abată de la dispoziția legii, încălcând principiul stabilit de aceasta.
Prin încheierea de la
termenul din 17 septembrie 2007, s-a dispus trimiterea dosarului la secția de contencios
administrativ a Curții de Apel Galați pentru a soluționa excepția de nelegalitate
invocată.
Curtea de Apel Galați,
secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 144 din 27 noiembrie
2007, a respins ca nefondată excepția de nelegalitate formulată de reclamant.
Instanța a reținut că
soluția se impune, având în vedere că prevederile hotărârii de Guvern nu au făcut
decât să respecte în tot litera și spiritul Legii nr. 164/2001, normele de aplicare
fiind emise în executarea legii, cu respectarea principiului ierarhiei și forței
juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție și
art. 43 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.
Împotriva sus-menționatei
sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamantul S.C., invocând nelegalitatea
conform art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ.
Recurentul formulează,
în esență, următoarele critici:
- hotărârea nu cuprinde
motivele pe care se sprijină, respectiv din considerentele sentinței recurate nu
rezultă care sunt motivele de drept și de fapt ce au determinat respingerea excepției
de nelegalitate;
- instanța de fond nu
a constatat contradicția care există între art. 79 din Legea nr. 164/2001, care
prevede că la calcularea pensiei se ia în calcul solda lunară brută în vigoare,
corespunzătoare funcției maxime exercitate și pct. 5 din anexele 1-3 ale H.G. nr.
1188/2001 care prevede că la recalculare se ia ca bază funcția exercitată la data
trecerii în rezervă;
- prin conținutul hotărârii
nu a fost clarificat sensul și înțelesul expresiilor „funcție exercitată” și „funcție
maximă exercitată” vis-a-vis de momentul trecerii în rezervă.
Prin întâmpinare, intimatul
Serviciul Român de Informații – U.M. nr. BB Brăila a solicitat respingerea recursului
ca nefondat și menținerea sentinței nr. 144/2007, ca fiind temeinică și legală.
Susține intimatul că recalcularea
pensiei recurentului s-a făcut după procedura stabilită prin lege, prin raportare
la solda corespunzătoare funcției maxime exercitate la data trecerii în rezervă,
respectiv prin raportare la solda corespunzătoare celei mai mari funcții prevăzută
cu gradul de maior.
Normele de aplicare cuprind
reglementări clare și stricte privind modalitatea de recalculare a pensiilor militare
stabilite în baza legislației anterioare datei intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001.
Arată intimata că legalitatea
dispozițiilor cu privire la normele metodologice arătate a mai făcut obiectul cenzurii
instanțelor de judecată, făcând trimitere la decizia nr. 4264/2005, în care Înalta
Curte de Casație și Justiție a reținut prin analiza dispozițiilor H.G. nr. 1188/2001,
că nu se constată încălcări ale Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare.
Analizând hotărârea recurată
prin prisma criticilor formulate și conform art. 304
1
C. proc. civ.,
sub toate aspectele Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
Motivul de recurs ce vizează
nulitatea hotărârii atacate conform art. 304 pct. 7 C. proc. civ. nu poate fi reținut,
întrucât din analiza sentinței rezultă că instanța s-a pronunțat asupra excepției
de nelegalitate a dispozițiilor art. 3 lit. a), respectiv pct. 5 al anexelor 1-3
din H.G. nr. 1188/2001, invocată de recurent, arătând care au fost considerentele
ce au condus la luarea deciziei.
Astfel, s-a constatat
că H.G. nr. 1188/2001 a fost elaborată în temeiul art. 107 din Constituția României
și art. 79 din Legea nr. 164/2001, privind pensiile militare de stat, iar între
dispozițiile a căror nelegalitate s-a solicitat și cele ale Legii nr. 164/2001 nu
există neconcordanță.
De altfel, gruparea motivelor
care formează convingerea instanței în pronunțarea unei hotărâri, nu poate fi sancționată
cu nulitatea, motivarea trebuie să fie clară și precisă, să răspundă în fapt și
în drept la pretențiile formulate de părți.
Pentru aceste considerente
și având în vedere și prevederile art. 261 C. proc. civ. care reglementează elementele
pe care trebuie să le cuprindă o hotărâre judecătorească, motivul de recurs ce vizează
prevederile art. 304 pct. 7 C. proc. civ. este nefondat.
Recurentul-reclamant a
solicitat anularea deciziei de pensionare din 14 iunie 2006 și recalcularea pensiei
având ca bază de calcul funcția de șef birou, clasa 17 de salarizare, ca funcție
maximă exercitată și/sau ca funcție avută la data trecerii în rezervă, iar în recursul
formulat împotriva sentinței civile nr. 920/2006 a Tribunalului Brăila a invocat
excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 3 lit. a) coroborat cu prevederile
pct. 5 al anexelor 1-3 din H.G. nr. 1188/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind recalcularea pensiilor militare de stat republicată.
În mod corect s-a reținut
că dispozițiile art. 3 din normele metodologice sunt în concordanță cu prevederile
art. 79 din Legea nr. 164/2001.
Cu privire la dispozițiile
pct. 5 din anexele 1-3 la H.G. nr. 1188/2001, se constată într-adevăr că este trecut
„funcția exercitată la data trecerii în rezervă” și nu „funcția maximă exercitată”
cum este inserat în pct. 5 din anexe și art. 79 din lege, însă este o vădită eroare
de redactare.
Dispozițiile pct. 5 din
anexe sunt aplicate în coroborare cu prevederile art. 3 din norme și art. 79 din
Legea nr. 164/2001 și chiar dacă anexa la normele de aplicare a legii este redactată
greșit, nu este o cauză de nelegalitate a actului atacat, fiind vorba de o vădită
eroare, în condițiile în care într-adevăr pensia se calculează la funcția maximă
exercitată.
Se constată că dispozițiile
art. 3 din norme dataliază prevederile art. 3 din Legea nr. 138/1999, act normativ
în care sunt reglementate noțiunea de funcție exercitată, astfel că prima instanță
chiar dacă nu a arătat în mod expres sensul expresiilor „funcție exercitată” și
„funcție maximă exercitată”, acesta nu poate fi reținut ca un motiv de nelegalitate
a hotărârii atacate și respectiv nelegalitatea normelor de aplicare a legii, norme
care cuprind reglementări clare privind modalitatea de recalculare a pensiilor militare
de stat.
Pentru aceste considerente,
Înalta Curte reține că nu sunt motive de modificare sau casare a hotărârii recurate,
prin care s-a respins excepția de nelegalitate invocată de recurent, conform
art. 4 din Legea nr. 554/2004 și în consecință respinge recursul formulat în cauză
ca nefondat în baza art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de reclamantul S.C. împotriva sentinței civile nr. 144 din 27 noiembrie 2007 a Curții
de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 2 iunie 2008.