ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 207/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 207/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
La data de 7 august 2007 s-a înregistrat pe rolul
Judecătoriei Constanța, acțiunea reclamantului M.N. formulată în contradictoriu
cu pârâții M.A.N. și Guvernul României, prin care a solicitat introducerea și
folosirea în baza de calcul a soldei brute lunare, prevăzute de normele
metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat, aprobate prin H.G.
nr. 1188/2001, asemenea celei aprobate prin HG nr. 691/2004, a celor 6
componente ale soldei lunare a pensionarului militar prevăzute în Legea nr. 138/1999,
ca singură modalitate de eliminare a nelegalităților existente în bazele de
calcul aprobate de cele două hotărâri de guvern și în consecință, recalcularea
și actualizarea pensiei sale începând cu anul 2001.
Prin sentința civilă nr. 9779
din 4 septembrie 2007, Judecătoria Constanța reținând că reclamantul solicită
în principal recalcularea pensiei, în temeiul art. 53 alin. (1) din Legea nr. 164/2001,
cu referire la art. 155 lit. f) din Legea nr. 19/2000, a admis excepția
necompetenței materiale și a declinat soluționarea cauzei în favoarea
Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale.
La rândul său, această din
urmă instanță, prin sentința civilă nr. 457 din 22 ianuarie 2008, a declinat
competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția
de contencios administrativ, reținând că prin precizarea de acțiune formulată
la data de 28 decembrie 2007, reclamantul - contestator și-a modificat acțiunea
în sensul că a solicitat anularea parțială a Normelor metodologice referitoare
la recalcularea pensiei militare, aprobate prin H.G. nr. 1188/2001, modificată
prin H.G. nr. 691/2004, obiectul cauzei constând, așadar, în anularea unui act
administrativ cu caracter normativ.
Curtea de Apel București, secția
a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1763 din
10 iunie 2008, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului
M.A.N. și totodată a respins ca neîntemeiată acțiunea precizată a reclamantului.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de fond a reținut că reclamantul nu a suferit în mod direct un
prejudiciu, urmare a emiterii actelor normative atacate.
În baza acestor acte
normative au fost emise acte cu caracter individual, cum ar fi decizia de
pensionare, decizia de recalculare, pe care însă reclamantul nu a înțeles să le
atace, în conformitate cu prevederile legii nr. 19/2000.
S-a mai arătat de către
instanța de fond că există în adevăr o succesiune de Norme metodologice de
aplicare a Legii nr. 164/2001, determinate de modificarea legii respective,
astfel că H.G. nr. 691/2004 prevede în adevăr o modalitate diferită de calcul a
actualizării pensiei, însă modificările aduse Legii nr. 164/2001, prin Legea nr.
479/2003 nu pot avea efecte retroactive și nu pot determina nelegalitatea H.G. nr.
1188/2001 întrucât actele normative contestate au respectat tocmai succesiunea
în timp a legilor adoptate în materia pensiilor de serviciu ale militarilor.
Împotriva acestei hotărâri,
în termen legal a declarat recurs reclamantul.
Printr-un prim motiv de
recurs, circumscris art. 304 pct. 8 C. proc. civ., recurentul-reclamant a
susținut că instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății, a
schimbat natura și înțelesul lămurit și neîndoielnic al acestuia, arătând în
esență, că obiectul cererii sale este în acord cu prevederile Legii nr. 554/2004
(art. 8), instanța de fond apreciind greșit că actele normative parțial atacate
sunt legale, în condițiile în care, în ceea ce îl privește, consecințele
respectării prevederilor HG nr. 1188/2001 constau în diminuarea, începând cu 10
aprilie 2001, a pensiei sale în grad și funcție de comandor, cu valoarea
contribuției componentelor soldei lunare incluse.
A mai arătat recurentul că
și H.G. nr. 691/2004, pentru modificarea și completarea Normelor metodologice
privind recalcularea pensiilor militare de stat, aprobate prin H.G. nr. 1188/2001
este nelegală, aspect rezultat din chiar cuprinsul actului, întrucât nu se introduc
în baza de calcul, pentru recalcularea pensiei, cele 6 componente prevăzute de
Legea nr. 138/1999, cu consecința unei duble diminuări a drepturilor sale de
pensie.
Printr-un motiv distinct de
recurs, recurentul a criticat sentința instanței de fond și pentru argumentele
prezentate în susținerea soluției adoptate, arătând că este vorba despre o
singură normă metodologică și nu despre o succesiune de norme și că
nelegalitatea H.G. nr. 1188/2001 este determinată de nerespectarea prevederilor
art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 și ale art. 3 din Legea nr. 138/1999,
astfel că, în opinia sa, este lipsit de sens considerentul instanței potrivit
cu care modificările aduse Legii nr. 146/2001 prin Legea nr. 179/2003 nu pot
avea efect retroactiv.
Recursul nu este fondat.
Examinând sentința atacată
în raport de prevederile legale incidente și prin prisma criticilor
recurentului – reclamant, circumscrise motivelor de recurs reglementate de
prevederile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., dar și potrivit art. 304
1
C.
proc. civ., Înalta Curte reține că nu subzistă motive care să impună fie
modificarea, fie casarea hotărârii pronunțate de instanța de fond, în
considerarea celor în continuare arătate.
Prin acțiunea astfel cum a
fost precizată, recurentul – reclamant a solicitat anularea parțială a H.G. nr.
1188/2001, pentru aprobarea Normelor metodologice privind recalcularea
pensiilor militare de stat și a H.G. nr. 691/2004, pentru modificarea și
completarea Normelor metodologice aprobate prin H.G. nr. 1188/2001, precum și
repararea pagubei cauzate de aplicarea celor două acte administrative, motivat
de împrejurarea că H.G. nr. 1188/2001 nu respectă prevederile art. 79 alin. (1)
lit. a) din Legea nr. 164/2001 și nici pe cele ale art. 9 din Legea nr. 138/1999,
aplicarea acesteia generând, în ceea ce îl privește diminuarea pensiei, prin
neincluderea în baza de calcul a tuturor elementelor soldei lunare stabilite de
Legea nr. 138/1999. Cu privire la H.G. nr. 691/2004 s-a susținut că nu este
conformă cu dispozițiile Legii nr. 479/2003, de asemenea cu consecința în ceea
ce privește recalcularea pensiei sale.
Legea nr. 164/2001 privind pensiile
militare de stat, prevede în art. 79 că pensiile militare de stat, stabilite pe
baza legislației anterioare datei intrării acesteia în vigoare se recalculează,
având ca bază de calcul solda lunară brută în vigoare la data aplicării acestei
legi, corespunzătoare funcției maxime exercitate pe baza unei metodologii
aprobate prin hotărâre a Guvernului, sens în care a fost emisă H.G. nr. 1188/2001,
pentru aprobarea Normelor metodologice privind recalcularea pensiilor militare
de stat.
Prin Legea nr. 479/2003,
pentru modificarea Legii nr. 164/2001, privind pensiile militare de stat,
articolul 79 a fost modificat în sensul stabilirii ca bază de calcul pentru recalcularea
pensiei, atât solda lunară brută corespunzătoare funcției maxime exercitate cât
și cea a gradului militar avut la data trecerii în rezervă, în art. II din
același act normativ, fiind stipulat că normele metodologice privind
recalcularea pensiilor militare de stat aprobate prin H.G. nr. 1188/2001
urmează a fi modificate și completate în mod corespunzător, ceea ce s-a și
întâmplat, prin H.G. nr. 691/2004.
Față de cele arătate,
rezultă așadar că în mod corect a reținut instanța de fond, contrar susținerilor
recurentului, că raportat la modificarea în timp a prevederilor art. 79 din
Legea nr. 164/2001, au fost modificate corespunzător și normele metodologice
emise în temeiul și pentru aplicarea acestui text de lege.
Totodată împrejurarea că amendamentele
din normele metodologice au fost corespunzătoare modificărilor aduse
conținutului art. 79 din Legea nr. 164/2001, în baza și pentru aplicarea căruia
au fost emise, nu atrage nelegalitatea lor.
Și dispozițiile Legii nr. 479/2003,
prin care a fost modificat art. 79 din Legea nr. 164/2001 acordă autorității
emitente dreptul de a stabili separat metodologia prin care să fie recalculate
pensiile militare de stat.
Așa fiind, după cum just s-a
apreciat, nu se poate reține în cauză nelegalitatea prevederilor cuprinse în
normele metodologice indicate, raportat la textul de lege în aplicarea căruia
au fost emise, reclamantul-recurent nefiind de altfel vătămat direct prin
emiterea acestor acte cu caracter normativ, ci, eventual, prin acte
administrative individuale, respectiv decizia de pensionare sau cea de
recalculare a pensiei, la care recurentul-reclamant face referiri, dar care nu
au fost contestate în procedura specială prevăzută de lege.
Nu pot fi reținute nici
referirile recurentului - reclamant la prevederile Legii nr. 138/1999, întrucât
acest act normativ nu privește pensiile militare de stat ci salarizarea și alte
drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare
națională.
Împrejurarea, de asemenea
evidențiată de recurent, în sensul că această reglementare, referitoare la
recalcularea pensiilor militare de stat, în baza art. 79 din Legea nr. 164/2001,
cu modificări, nu este corespunzătoare calculelor proprii făcute, raportat la
pensia sa, nu este o problemă de legalitate, de constituționalitate sau de
temeinicie a actelor atacate, care, prin caracterul lor normativ conțin
dispoziții generale și impersonale, cu caracter obligatoriu pentru anumite
categorii de persoane.
Reținând așadar că cele două
acte administrative contestate au fost emise și corespund reglementărilor
conținute de legile adoptate în materia pensiilor militare de stat, în
succesiunea lor, Înalta Curte în temeiul art. 312 C. proc. civ. va respinge ca
nefondat recursul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de M.N. împotriva sentinței
civile nr. 1763 din 10 iunie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 20 ianuarie 2009.