ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 207/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 207/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 7 august 2007 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Constanța, acțiunea reclamantului M.N. formulată în contradictoriu cu pârâții M.A.N. și Guvernul României, prin care a solicitat introducerea și folosirea în baza de calcul a soldei brute lunare, prevăzute de normele metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat, aprobate prin H.G.
nr. 1188/2001, asemenea celei aprobate prin HG nr. 691/2004, a celor 6 componente ale soldei lunare a pensionarului militar prevăzute în Legea nr. 138/1999, ca singură modalitate de eliminare a nelegalităților existente în bazele de calcul aprobate de cele două hotărâri de guvern și în consecință, recalcularea și actualizarea pensiei sale începând cu anul 2001. Prin sentința civilă nr. 9779 din 4 septembrie 2007, Judecătoria Constanța reținând că reclamantul solicită în principal recalcularea pensiei, în temeiul art. 53 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, cu referire la art. 155 lit. f) din Legea nr. 19/2000, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale.
La rândul său, această din urmă instanță, prin sentința civilă nr. 457 din 22 ianuarie 2008, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, reținând că prin precizarea de acțiune formulată la data de 28 decembrie 2007, reclamantul - contestator și-a modificat acțiunea în sensul că a solicitat anularea parțială a Normelor metodologice referitoare la recalcularea pensiei militare, aprobate prin H.G. nr. 1188/2001, modificată prin H.G. nr. 691/2004, obiectul cauzei constând, așadar, în anularea unui act administrativ cu caracter normativ. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1763 din 10 iunie 2008, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M.A.N.
și totodată a respins ca neîntemeiată acțiunea precizată a reclamantului. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul nu a suferit în mod direct un prejudiciu, urmare a emiterii actelor normative atacate. În baza acestor acte normative au fost emise acte cu caracter individual, cum ar fi decizia de pensionare, decizia de recalculare, pe care însă reclamantul nu a înțeles să le atace, în conformitate cu prevederile legii nr. 19/2000. S-a mai arătat de către instanța de fond că există în adevăr o succesiune de Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 164/2001, determinate de modificarea legii respective, astfel că H.G. nr. 691/2004 prevede în adevăr o modalitate diferită de calcul a actualizării pensiei, însă modificările aduse Legii nr. 164/2001, prin Legea nr. 479/2003 nu pot avea efecte retroactive și nu pot determina nelegalitatea H.G.
nr. 1188/2001 întrucât actele normative contestate au respectat tocmai succesiunea în timp a legilor adoptate în materia pensiilor de serviciu ale militarilor. Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs reclamantul. Printr-un prim motiv de recurs, circumscris art. 304 pct. 8 C. proc. civ., recurentul-reclamant a susținut că instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății, a schimbat natura și înțelesul lămurit și neîndoielnic al acestuia, arătând în esență, că obiectul cererii sale este în acord cu prevederile Legii nr. 554/2004 (art. 8), instanța de fond apreciind greșit că actele normative parțial atacate sunt legale, în condițiile în care, în ceea ce îl privește, consecințele respectării prevederilor HG nr. 1188/2001 constau în diminuarea, începând cu 10 aprilie 2001, a pensiei sale în grad și funcție de comandor, cu valoarea contribuției componentelor soldei lunare incluse.
A mai arătat recurentul că și H.G. nr. 691/2004, pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat, aprobate prin H.G. nr. 1188/2001 este nelegală, aspect rezultat din chiar cuprinsul actului, întrucât nu se introduc în baza de calcul, pentru recalcularea pensiei, cele 6 componente prevăzute de Legea nr. 138/1999, cu consecința unei duble diminuări a drepturilor sale de pensie. Printr-un motiv distinct de recurs, recurentul a criticat sentința instanței de fond și pentru argumentele prezentate în susținerea soluției adoptate, arătând că este vorba despre o singură normă metodologică și nu despre o succesiune de norme și că nelegalitatea H.G.
nr. 1188/2001 este determinată de nerespectarea prevederilor art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 și ale art. 3 din Legea nr. 138/1999, astfel că, în opinia sa, este lipsit de sens considerentul instanței potrivit cu care modificările aduse Legii nr. 146/2001 prin Legea nr. 179/2003 nu pot avea efect retroactiv. Recursul nu este fondat. Examinând sentința atacată în raport de prevederile legale incidente și prin prisma criticilor recurentului – reclamant, circumscrise motivelor de recurs reglementate de prevederile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., dar și potrivit art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte reține că nu subzistă motive care să impună fie modificarea, fie casarea hotărârii pronunțate de instanța de fond, în considerarea celor în continuare arătate.
Prin acțiunea astfel cum a fost precizată, recurentul – reclamant a solicitat anularea parțială a H.G. nr. 1188/2001, pentru aprobarea Normelor metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat și a H.G. nr. 691/2004, pentru modificarea și completarea Normelor metodologice aprobate prin H.G. nr. 1188/2001, precum și repararea pagubei cauzate de aplicarea celor două acte administrative, motivat de împrejurarea că H.G. nr. 1188/2001 nu respectă prevederile art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 și nici pe cele ale art. 9 din Legea nr. 138/1999, aplicarea acesteia generând, în ceea ce îl privește diminuarea pensiei, prin neincluderea în baza de calcul a tuturor elementelor soldei lunare stabilite de Legea nr. 138/1999.
Cu privire la H.G. nr. 691/2004 s-a susținut că nu este conformă cu dispozițiile Legii nr. 479/2003, de asemenea cu consecința în ceea ce privește recalcularea pensiei sale. Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, prevede în art. 79 că pensiile militare de stat, stabilite pe baza legislației anterioare datei intrării acesteia în vigoare se recalculează, având ca bază de calcul solda lunară brută în vigoare la data aplicării acestei legi, corespunzătoare funcției maxime exercitate pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a Guvernului, sens în care a fost emisă H.G. nr. 1188/2001, pentru aprobarea Normelor metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat.
Prin Legea nr. 479/2003, pentru modificarea Legii nr. 164/2001, privind pensiile militare de stat, articolul 79 a fost modificat în sensul stabilirii ca bază de calcul pentru recalcularea pensiei, atât solda lunară brută corespunzătoare funcției maxime exercitate cât și cea a gradului militar avut la data trecerii în rezervă, în art. II din același act normativ, fiind stipulat că normele metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat aprobate prin H.G. nr. 1188/2001 urmează a fi modificate și completate în mod corespunzător, ceea ce s-a și întâmplat, prin H.G. nr. 691/2004. Față de cele arătate, rezultă așadar că în mod corect a reținut instanța de fond, contrar susținerilor recurentului, că raportat la modificarea în timp a prevederilor art. 79 din Legea nr. 164/2001, au fost modificate corespunzător și normele metodologice emise în temeiul și pentru aplicarea acestui text de lege.
Totodată împrejurarea că amendamentele din normele metodologice au fost corespunzătoare modificărilor aduse conținutului art. 79 din Legea nr. 164/2001, în baza și pentru aplicarea căruia au fost emise, nu atrage nelegalitatea lor. Și dispozițiile Legii nr. 479/2003, prin care a fost modificat art. 79 din Legea nr. 164/2001 acordă autorității emitente dreptul de a stabili separat metodologia prin care să fie recalculate pensiile militare de stat.
Așa fiind, după cum just s-a apreciat, nu se poate reține în cauză nelegalitatea prevederilor cuprinse în normele metodologice indicate, raportat la textul de lege în aplicarea căruia au fost emise, reclamantul-recurent nefiind de altfel vătămat direct prin emiterea acestor acte cu caracter normativ, ci, eventual, prin acte administrative individuale, respectiv decizia de pensionare sau cea de recalculare a pensiei, la care recurentul-reclamant face referiri, dar care nu au fost contestate în procedura specială prevăzută de lege. Nu pot fi reținute nici referirile recurentului - reclamant la prevederile Legii nr. 138/1999, întrucât acest act normativ nu privește pensiile militare de stat ci salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională.
Împrejurarea, de asemenea evidențiată de recurent, în sensul că această reglementare, referitoare la recalcularea pensiilor militare de stat, în baza art. 79 din Legea nr. 164/2001, cu modificări, nu este corespunzătoare calculelor proprii făcute, raportat la pensia sa, nu este o problemă de legalitate, de constituționalitate sau de temeinicie a actelor atacate, care, prin caracterul lor normativ conțin dispoziții generale și impersonale, cu caracter obligatoriu pentru anumite categorii de persoane. Reținând așadar că cele două acte administrative contestate au fost emise și corespund reglementărilor conținute de legile adoptate în materia pensiilor militare de stat, în succesiunea lor, Înalta Curte în temeiul art. 312 C. proc.
civ. va respinge ca nefondat recursul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de M.N. împotriva sentinței civile nr. 1763 din 10 iunie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 20 ianuarie 2009.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.