ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3937/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3937/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Vrancea cu nr. 856/C/2004, reclamanții R.D., P.N.M., P.V. și N.V. (care ulterior a
renunțat la judecată), au chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Apărării
Naționale, solicitând ca pârâtul să fie obligat să emită decizii de pensionare,
ca urmare a aplicării Legii nr. 479/2003, pentru modificarea Legii nr. 164/2001
privind pensiile militare de stat, folosind structura bazei de calcul avută în
vedere la calculul pensiei inițiale.
În motivarea acțiunii,
reclamanții au arătat că la trecerea lor în rezervă, structura bazei de calcul
stabilită conform Decretului nr. 214/1977 privind pensiile militare, era
formată din retribuția tarifară lunară, prima de clasificare și prima de zbor,
dar la calcularea pensiei conform Legii nr. 164/2001, secția pensii militare nu
a mai folosit această structură, ci numai solda lunară brută din ultima lună de
activitate, eliminând primele.
Reclamanții au mai arătat că
au chemat în judecată Ministerul Apărării Naționale, pentru a fi obligat să
folosească aceeași structură a bazei de calcul, dar acest drept nu le-a fost
recunoscut de instanțe, motiv pentru care s-au adresat Curții Europene a
Drepturilor Omului.
De asemenea, au arătat că în
anul 2003 a intrat în vigoare Legea nr. 479/2003, ce a modificat Legea nr. 164/2001
privind pensiile militare, prevăzând, în art. 48 alin. (1) lit. a), dreptul
cadrelor militare de a opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă avută în
considerație la stabilirea pensiei. După apariția H.G. nr. 691/2004, ce a
modificat H.G. nr. 1188/2001 privind Normele de aplicare a Legii nr. 164/2001,
Curtea Europeană a Drepturilor Omului le-a respins cererea, soluție considerată
de reclamanți corectă, în condițiile în care Statul român, prin prevederile art.
48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001, modificată prin Legea nr. 479/2003,
le-a restabilit dreptul, mai ales că prin H.G. nr. 691/2004 a fost stabilită
solda din aprilie 2001, ca bază de calcul pentru actualizarea pensiei.
Prin întâmpinarea depusă la
dosar, pârâtul a arătat, în esență, că dispozițiile art. 48 alin. (1) lit. a)
din Legea nr. 164/2001, așa cum au fost modificate prin Legea nr. 479/2003, se
referă la dreptul pensionarilor militari de a opta între baza de calcul
stabilită potrivit H.G. nr. 1188/2001 și cea prevăzută de H.G. nr. 691/2004.
Prin sentința nr. 495 din 24
octombrie 2005, Tribunalul Vrancea, secția civilă, a admis acțiunea
reclamanților, obligând pârâtul să le emită decizii de pensionare pentru baza
de calcul cea mai avantajoasă prevăzută de Legea nr. 479/2003, cuprinzând și
structura bazei de calcul prima de clasificare și prima orară de zbor.
În faza procesuală a
judecării recursului declarat de Ministerul Apărării Naționale împotriva
acestei sentințe, recurs înregistrat cu nr. 937/2005, pe rolul Curții de Apel
Galați, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamanții R.D.
și P.N. au invocat excepția de nelegalitate a Normelor metodologice pentru
recalcularea pensiilor militare de stat, aprobate prin H.G. nr. 691/2004, norme
pe care le-au considerat contrare prevederilor art. 44 alin. (1), (2), (3), (4)
și (8) din Constituția României, prevederilor Codului civil privind bunurile
mobile, precum și dispozițiilor art. 48 din Legea nr. 164/2001, modificată.
În opinia reclamanților, Normele
metodologice pentru recalcularea pensiilor militare de stat aprobate prin H.G. nr.
691/2004 nu prevăd nici o variantă de opțiune ca fiind mai avantajoasă,
încălcând prevederile legii. Pentru punerea în aplicare a art. 4 alin. (1) lit.
a) din Legea nr. 164/2001, modificată prin Legea nr. 479/2003, reclamanții au
considerat că era necesar ca H.G. nr. 691/2004 să cuprindă norme metodologice
pentru cel puțin două baze de calcul și să modifice în acest sens H.G. nr. 1188/2001.
De asemenea, reclamanții au
arătat că art. 2 din normele aprobate prin H.G. nr. 691/2004 stabilește ca
element de recalculare doar solda lunară brută, iar nu veniturile care să
includă cel puțin sporurile și adaosurile care au făcut parte din baza de
calcul a pensiilor inițiale, că art. 8 alin. (1) din norme limitează pensia de
serviciu la pensia militară de stat, Conform cap. II secțiunea (1) art. 10 din
Legea nr. 164/2001, fără sporuri ulterioare ori pensie suplimentară și că art. 8
alin. (3) din norme stabilește că drepturile de pensie recalculate se plătesc
în termenul general de prescripție, încălcând data precisă de aplicare
prevăzută în art. 4 din Legea nr. 479/2003, și anume, prima lună următoare
încheierii procesului de recorelare a pensiilor militare.
Curtea de Apel Galați, secția
de contencios administrativ și fiscal, învestită cu soluționarea excepției de
nelegalitate potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004, a respins excepția prin
sentința nr. 81 din 1 iunie 2006.
În considerentele sentinței,
instanța a reținut că reclamanții nu au făcut dovada nelegalității
dispozițiilor H.G. nr. 691/2001, textul art.48 nefiind nelegal, ci eventual,
insuficient de clar.
Această sentință a fost
atacată cu recurs de către reclamanți, care au criticat-o în temeiul art. 304 pct.
9 și art. 304
1
C. proc. civ.
În motivarea cererii de
recurs, recurenții-reclamanți au arătat că prin hotărârea dată, instanța a
încălcat prevederile art. 108 alin. (2) din Constituția României, art. 48 alin.
(1) lit. a) din Legea nr. 164/2001, modificat prin Legea nr. 479/2003, precum
și Decizia nr. 278/2006 a Curții Constituționale.
Referindu-se la această din
urmă decizie, recurenții-reclamanți au arătat că instanța de contencios
constituțional a motivat respingerea excepției de neconstituționalitate a art. 79
și 80 din Legea nr. 164/2001, modificată prin Legea nr. 479/2003, prin aceea că
drepturile de pensie stabilite anterior intrării în vigoare a acestor
reglementări legale nu sunt atinse, iar actualizarea, recalcularea și
recorelarea acestor pensii pot fi făcute numai în favoarea beneficiarilor.
Totodată,
recurenții-reclamanți au expus modul în care li s-a stabilit inițial baza de
calcul a pensiei, conform Decretului nr. 214/1977 și au arătat că în aplicarea
actelor normative care au reglementat ulterior pensiile militare de stat,
Ministerul Apărării nu a folosit baza de calcul cea mai avantajoasă, cu prima
de clasificare și prima oră de zbor incluse, ci a rămas la baza de calcul
prevăzută de H.G. nr. 691/2004, care a modificat H.G. nr. 1188/2001.
Printr-o cerere de
completare a motivării recursului, expediată prin poștă la data de 4 septembrie
2006, recurenții-reclamanți au arătat că hotărârea atacată se sprijină pe
motive străine de natura pricinii (art. 304 pct. 7 C. proc. civ.) și că instanța de fond a încălcat prevederile Legii contenciosului administrativ nr.
554/2004, în condițiile în care H.G. nr. 691/2004 este un act administrativ
unilateral care trebuia să organizeze aplicarea Legii nr. 479/2003, nefiind
vorba despre o deficiență a legii, ci de o încălcare a legii printr-o hotărâre
de guvern.
În dovedirea recursului, a
fost depusă la dosar, în temeiul art. 305 C. proc. civ., copia adresei nr. 6714 din 6 iulie 2006 a Curții Constituționale care, răspunzând unei petiții a
recurentului-reclamant R.., i-a comunicat că în temeiul art. 147 alin. (4) din
Constituția României și al art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Decizia
Curții Constituționale nr. 278 din 21 martie 2006, referitoare la excepția de
neconstituționalitate a art. 78 și 80 din Legea nr. 164/2001, are caracter
general obligatoriu începând cu data de 17 aprilie 2006, când a fost publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346.
Examinând cauza, în raport
cu motivele de recurs invocate și cu prevederile art. 304
1
C. proc. civ., ținând seama de înscrisurile dosarului și de prevederile legale
aplicabile, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
Potrivit art. 4 alin. (1)
din Legea nr. 554/2001, legalitatea unui act administrativ unilateral de care
depinde soluționarea litigiului pe fond, poate fi cercetată oricând în cadrul
unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.
H.G. nr. 691/2004 pentru
modificarea și completarea Normelor metodologice privind recalcularea pensiilor
militare de stat, aprobate prin H.G. nr. 1188/2001, a fost adoptată în temeiul art.
108 din Constituția României și al art. II din Legea nr. 479/2003 pentru
modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, în contextul
unui proces de recorelare a pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a
acestei legi.
La rândul său, H.G. nr. 1188/2001
a fost adoptată în vederea punerii în aplicare a art. 79 din Legea nr. 164/2001,
prevedere legală care se referă la recalcularea pensiilor militare stabilite în
baza legislației anterioare datei intrării în vigoare a legii actuale. Conform art.
80 din Legea nr. 161/2001, la data încheierii procesului de recalculare a
pensiilor, efectuată potrivit prevederilor art. 79, pensiile și pensiile
suplimentare acordate pe baza legislației anterioare, aflate în plată, devin
pensii militare de stat, în înțelesul prezentei legi.
Potrivit art. 79 alin. (1)
din Legea nr. 164/2001, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 479/2003,
pensiile militare stabilite în baza legislației anterioare se recalculează
astfel:
a) cuantumul pensiei în
plată se actualizează având ca bază de calcul solda lunară brută în vigoare la
data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcției maxime exercitate și
gradului militar, avute la data trecerii în rezervă, pe baza unei metodologii aprobate
prin hotărâre a Guvernului, la propunerea instituțiilor prevăzute la art. 5 alin.
(1), metodologie conform căreia acordarea gradației se va face în raport cu
vechimea în serviciu sau cea avută la data trecerii în rezervă;
b) în cazul în care
cuantumul pensiei obținut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei
în plată, se menține cuantumul pensiei în plată.
Cu alte cuvinte, legiuitorul
a prevăzut expres dreptul pensionarilor militari de a beneficia în continuare
de pensia stabilită potrivit legislației anterioare intrării în vigoare a Legii
nr. 164/2001, dacă aceasta are un cuantum mai mare (deci este mai avantajoasă)
decât cuantumul pensiei rezultat în urma recalculării.
Împrejurarea că H.G. nr. 1188/2001,
așa cum a fost modificată prin H.G. nr. 691/2004, nu prevede și ea expres acest
drept, nu este un motiv de nelegalitate a actului administrativ, menținerea
cuantumului mai mare al pensiei stabilite anterior operând în baza legii.
Art. 48 din Legea nr. 164/2001,
cu modificările ulterioare, se referă la o noțiune distinctă, actualizarea
pensiilor și prevede că pensiile militare se actualizează după cum urmează:
a) ori de câte ori se
majorează solda de grad și/sau solda funcției maxime ale cadrelor militare în
activitate, potrivit gradului militar avut la data trecerii în rezervă, în
raport cu procentul de stabilire a pensiei în condițiile prevăzute la art. 22-24;
cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă folosită la
calculul pensiei;
b) în funcție de
posibilitățile financiare, în cursul execuției bugetare, prin indexare cu un
procent care să acopere cu până la 100% rata inflației, prin hotărâre a
Guvernului;
c) în situațiile în care
măsurile de protecție socială prevăzute la lit. b) se regăsesc în majorarea
soldelor de grad și/sau soldelor de funcție ale cadrelor militare în
activitate, actualizarea pensiilor se efectuează în condițiile prevăzute la lit.
a).
Că „actualizarea” nu se
confundă cu „recalcularea”, rezultă și din prevederile art. 48 alin. (2) din
legea menționată, conform cărora „până la încheierea procesului de recalculare
a pensiilor militare de stat, prevăzută la art. 79, se vor aplica prevederile
alin. (1) lit. b)”.
Este de menționat că în
cazul actualizării, art. 48 alin. (1) lit. a) din lege prevede expres dreptul
cadrelor militare de a opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă, folosită
la calculul pensiei.
Această prevedere a pornit
de la ipoteza că de-a lungul timpului, în reglementările succesive ale
pensiilor militare, baza de calcul a fost definită în mod diferit și că
actualizarea operează în privința tuturor cadrelor militare care s-au pensionat
sub imperiul diferitelor reglementări, astfel încât nu poate fi interpretată în
sensul că normele metodologice în prezent în vigoare ar trebui să cuprindă mai
multe variante de stabilire a bazei de calcul între care să se opteze, așa cum
susțin recurenții-reclamanți.
La aceeași concluzie conduc
și considerentele Deciziei nr. 278 din 21 martie 2006, referitoare la excepția
de neconstituționalitate a art. 78 și 80 din Legea nr. 164/2001, unde Curtea
Constituțională a reținut că actualizarea, recorelarea și recalcularea
pensiilor militare de stat se pot face numai în favoarea beneficiarilor și că
drepturile de pensie stabilite anterior nu sunt atinse, subliniind, de
asemenea, faptul că în Legea nr. 164/2001 se regăsesc ipoteze diferite, ce
vizează situația cadrelor militare pensionate în condițiile legislației
anterioare și situația cadrelor militare pensionate în temeiul legii actuale.
Este adevărat că sentința
instanței de fond este extrem de succint motivată, dar soluția pronunțată
reflectă interpretarea corectă a tuturor acestor prevederi legale, cărora H.G. nr.
691/2004 nu le este contrară, iar instanța de control judiciar este îndrituită
să păstreze o hotărâre temeinică și legală, substituind motivarea, în urma
examinării cauzei sub toate aspectele, conform art. 304
1
C. proc. civ.
Înalta Curte constată, de
asemenea, că împrejurarea - menționată în motivele de recurs - că Ministerul
Apărării nu a acordat baza de calcul cea mai avantajoasă, este un aspect ce
vizează fondul litigiului de asigurări sociale, nefiind de acceptat
transformarea excepției de nelegalitate într-un instrument de prejudecare a
fondului acțiunii.
Instanța de contencios
administrativ învestită cu excepția de nelegalitate, are de examinat numai
concordanța actului administrativ dedus judecății cu actele normative cu forță
juridică superioară, în temeiul și în executarea cărora a fost emis, conform
principiului ierarhiei și forței juridice a actelor normative, consacrat de art.
1 alin. (5) din Constituția României și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000
privind Normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
În notele de concluzii depuse
la dosar, recurenții-reclamanți au arătat că motivul excepției de nelegalitate
a H.G. nr. 691/2004 ar consta în inexistența normelor metodologice de
actualizare a pensiilor militare, dar inexistența unui act administrativ care
să organizeze punerea în aplicare a art. 48 din Legea nr. 164/2001 nu poate
constitui motiv de nelegalitate a actului administrativ-normativ adoptat în
vederea punerii în executare a art. 79 din aceeași lege.
În consecință, având în
vedere toate aceste considerente, Înalta Curte va respinge recursul ca
nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de R.D. și P.N.M. împotriva sentinței civile nr. 81 din 1 iunie 2006 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 10 noiembrie 2006.