ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3937/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3937/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Vrancea cu nr. 856/C/2004, reclamanții R.D., P.N.M., P.V. și N.V. (care ulterior a renunțat la judecată), au chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Apărării Naționale, solicitând ca pârâtul să fie obligat să emită decizii de pensionare, ca urmare a aplicării Legii nr. 479/2003, pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, folosind structura bazei de calcul avută în vedere la calculul pensiei inițiale.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că la trecerea lor în rezervă, structura bazei de calcul stabilită conform Decretului nr. 214/1977 privind pensiile militare, era formată din retribuția tarifară lunară, prima de clasificare și prima de zbor, dar la calcularea pensiei conform Legii nr. 164/2001, secția pensii militare nu a mai folosit această structură, ci numai solda lunară brută din ultima lună de activitate, eliminând primele. Reclamanții au mai arătat că au chemat în judecată Ministerul Apărării Naționale, pentru a fi obligat să folosească aceeași structură a bazei de calcul, dar acest drept nu le-a fost recunoscut de instanțe, motiv pentru care s-au adresat Curții Europene a Drepturilor Omului.
De asemenea, au arătat că în anul 2003 a intrat în vigoare Legea nr. 479/2003, ce a modificat Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare, prevăzând, în art. 48 alin. (1) lit. a), dreptul cadrelor militare de a opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă avută în considerație la stabilirea pensiei. După apariția H.G. nr. 691/2004, ce a modificat H.G. nr. 1188/2001 privind Normele de aplicare a Legii nr. 164/2001, Curtea Europeană a Drepturilor Omului le-a respins cererea, soluție considerată de reclamanți corectă, în condițiile în care Statul român, prin prevederile art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001, modificată prin Legea nr. 479/2003, le-a restabilit dreptul, mai ales că prin H.G.
nr. 691/2004 a fost stabilită solda din aprilie 2001, ca bază de calcul pentru actualizarea pensiei. Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul a arătat, în esență, că dispozițiile art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001, așa cum au fost modificate prin Legea nr. 479/2003, se referă la dreptul pensionarilor militari de a opta între baza de calcul stabilită potrivit H.G. nr. 1188/2001 și cea prevăzută de H.G. nr. 691/2004. Prin sentința nr. 495 din 24 octombrie 2005, Tribunalul Vrancea, secția civilă, a admis acțiunea reclamanților, obligând pârâtul să le emită decizii de pensionare pentru baza de calcul cea mai avantajoasă prevăzută de Legea nr. 479/2003, cuprinzând și structura bazei de calcul prima de clasificare și prima orară de zbor.
În faza procesuală a judecării recursului declarat de Ministerul Apărării Naționale împotriva acestei sentințe, recurs înregistrat cu nr. 937/2005, pe rolul Curții de Apel Galați, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamanții R.D. și P.N. au invocat excepția de nelegalitate a Normelor metodologice pentru recalcularea pensiilor militare de stat, aprobate prin H.G. nr. 691/2004, norme pe care le-au considerat contrare prevederilor art. 44 alin. (1), (2), (3), (4) și (8) din Constituția României, prevederilor Codului civil privind bunurile mobile, precum și dispozițiilor art. 48 din Legea nr. 164/2001, modificată. În opinia reclamanților, Normele metodologice pentru recalcularea pensiilor militare de stat aprobate prin H.G.
nr. 691/2004 nu prevăd nici o variantă de opțiune ca fiind mai avantajoasă, încălcând prevederile legii. Pentru punerea în aplicare a art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001, modificată prin Legea nr. 479/2003, reclamanții au considerat că era necesar ca H.G. nr. 691/2004 să cuprindă norme metodologice pentru cel puțin două baze de calcul și să modifice în acest sens H.G. nr. 1188/2001. De asemenea, reclamanții au arătat că art. 2 din normele aprobate prin H.G.
nr. 691/2004 stabilește ca element de recalculare doar solda lunară brută, iar nu veniturile care să includă cel puțin sporurile și adaosurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor inițiale, că art. 8 alin. (1) din norme limitează pensia de serviciu la pensia militară de stat, Conform cap. II secțiunea (1) art. 10 din Legea nr. 164/2001, fără sporuri ulterioare ori pensie suplimentară și că art. 8 alin. (3) din norme stabilește că drepturile de pensie recalculate se plătesc în termenul general de prescripție, încălcând data precisă de aplicare prevăzută în art. 4 din Legea nr. 479/2003, și anume, prima lună următoare încheierii procesului de recorelare a pensiilor militare.
Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, învestită cu soluționarea excepției de nelegalitate potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004, a respins excepția prin sentința nr. 81 din 1 iunie 2006. În considerentele sentinței, instanța a reținut că reclamanții nu au făcut dovada nelegalității dispozițiilor H.G. nr. 691/2001, textul art.48 nefiind nelegal, ci eventual, insuficient de clar. Această sentință a fost atacată cu recurs de către reclamanți, care au criticat-o în temeiul art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ. În motivarea cererii de recurs, recurenții-reclamanți au arătat că prin hotărârea dată, instanța a încălcat prevederile art. 108 alin. (2) din Constituția României, art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001, modificat prin Legea nr. 479/2003, precum și Decizia nr. 278/2006 a Curții Constituționale.
Referindu-se la această din urmă decizie, recurenții-reclamanți au arătat că instanța de contencios constituțional a motivat respingerea excepției de neconstituționalitate a art. 79 și 80 din Legea nr. 164/2001, modificată prin Legea nr. 479/2003, prin aceea că drepturile de pensie stabilite anterior intrării în vigoare a acestor reglementări legale nu sunt atinse, iar actualizarea, recalcularea și recorelarea acestor pensii pot fi făcute numai în favoarea beneficiarilor. Totodată, recurenții-reclamanți au expus modul în care li s-a stabilit inițial baza de calcul a pensiei, conform Decretului nr. 214/1977 și au arătat că în aplicarea actelor normative care au reglementat ulterior pensiile militare de stat, Ministerul Apărării nu a folosit baza de calcul cea mai avantajoasă, cu prima de clasificare și prima oră de zbor incluse, ci a rămas la baza de calcul prevăzută de H.G.
nr. 691/2004, care a modificat H.G. nr. 1188/2001. Printr-o cerere de completare a motivării recursului, expediată prin poștă la data de 4 septembrie 2006, recurenții-reclamanți au arătat că hotărârea atacată se sprijină pe motive străine de natura pricinii (art. 304 pct. 7 C. proc. civ.) și că instanța de fond a încălcat prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, în condițiile în care H.G. nr. 691/2004 este un act administrativ unilateral care trebuia să organizeze aplicarea Legii nr. 479/2003, nefiind vorba despre o deficiență a legii, ci de o încălcare a legii printr-o hotărâre de guvern. În dovedirea recursului, a fost depusă la dosar, în temeiul art. 305 C. proc.
civ., copia adresei nr. 6714 din 6 iulie 2006 a Curții Constituționale care, răspunzând unei petiții a recurentului-reclamant R.., i-a comunicat că în temeiul art. 147 alin. (4) din Constituția României și al art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Decizia Curții Constituționale nr. 278 din 21 martie 2006, referitoare la excepția de neconstituționalitate a art. 78 și 80 din Legea nr. 164/2001, are caracter general obligatoriu începând cu data de 17 aprilie 2006, când a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346. Examinând cauza, în raport cu motivele de recurs invocate și cu prevederile art. 304 1 C. proc. civ., ținând seama de înscrisurile dosarului și de prevederile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2001, legalitatea unui act administrativ unilateral de care depinde soluționarea litigiului pe fond, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. H.G. nr. 691/2004 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat, aprobate prin H.G. nr. 1188/2001, a fost adoptată în temeiul art. 108 din Constituția României și al art. II din Legea nr. 479/2003 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, în contextul unui proces de recorelare a pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a acestei legi. La rândul său, H.G.
nr. 1188/2001 a fost adoptată în vederea punerii în aplicare a art. 79 din Legea nr. 164/2001, prevedere legală care se referă la recalcularea pensiilor militare stabilite în baza legislației anterioare datei intrării în vigoare a legii actuale. Conform art. 80 din Legea nr. 161/2001, la data încheierii procesului de recalculare a pensiilor, efectuată potrivit prevederilor art. 79, pensiile și pensiile suplimentare acordate pe baza legislației anterioare, aflate în plată, devin pensii militare de stat, în înțelesul prezentei legi.
Potrivit art. 79 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 479/2003, pensiile militare stabilite în baza legislației anterioare se recalculează astfel: a) cuantumul pensiei în plată se actualizează având ca bază de calcul solda lunară brută în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcției maxime exercitate și gradului militar, avute la data trecerii în rezervă, pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea instituțiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), metodologie conform căreia acordarea gradației se va face în raport cu vechimea în serviciu sau cea avută la data trecerii în rezervă; b) în cazul în care cuantumul pensiei obținut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată, se menține cuantumul pensiei în plată.
Cu alte cuvinte, legiuitorul a prevăzut expres dreptul pensionarilor militari de a beneficia în continuare de pensia stabilită potrivit legislației anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, dacă aceasta are un cuantum mai mare (deci este mai avantajoasă) decât cuantumul pensiei rezultat în urma recalculării. Împrejurarea că H.G. nr. 1188/2001, așa cum a fost modificată prin H.G. nr. 691/2004, nu prevede și ea expres acest drept, nu este un motiv de nelegalitate a actului administrativ, menținerea cuantumului mai mare al pensiei stabilite anterior operând în baza legii.
Art. 48 din Legea nr. 164/2001, cu modificările ulterioare, se referă la o noțiune distinctă, actualizarea pensiilor și prevede că pensiile militare se actualizează după cum urmează: a) ori de câte ori se majorează solda de grad și/sau solda funcției maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar avut la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condițiile prevăzute la art. 22-24; cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă folosită la calculul pensiei; b) în funcție de posibilitățile financiare, în cursul execuției bugetare, prin indexare cu un procent care să acopere cu până la 100% rata inflației, prin hotărâre a Guvernului; c) în situațiile în care măsurile de protecție socială prevăzute la lit. b) se regăsesc în majorarea soldelor de grad și/sau soldelor de funcție ale cadrelor militare în activitate, actualizarea pensiilor se efectuează în condițiile prevăzute la lit. a). Că „actualizarea” nu se confundă cu „recalcularea”, rezultă și din prevederile art. 48 alin. (2) din legea menționată, conform cărora „până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, prevăzută la art. 79, se vor aplica prevederile alin. (1) lit. b)”.
Este de menționat că în cazul actualizării, art. 48 alin. (1) lit. a) din lege prevede expres dreptul cadrelor militare de a opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă, folosită la calculul pensiei. Această prevedere a pornit de la ipoteza că de-a lungul timpului, în reglementările succesive ale pensiilor militare, baza de calcul a fost definită în mod diferit și că actualizarea operează în privința tuturor cadrelor militare care s-au pensionat sub imperiul diferitelor reglementări, astfel încât nu poate fi interpretată în sensul că normele metodologice în prezent în vigoare ar trebui să cuprindă mai multe variante de stabilire a bazei de calcul între care să se opteze, așa cum susțin recurenții-reclamanți.
La aceeași concluzie conduc și considerentele Deciziei nr. 278 din 21 martie 2006, referitoare la excepția de neconstituționalitate a art. 78 și 80 din Legea nr. 164/2001, unde Curtea Constituțională a reținut că actualizarea, recorelarea și recalcularea pensiilor militare de stat se pot face numai în favoarea beneficiarilor și că drepturile de pensie stabilite anterior nu sunt atinse, subliniind, de asemenea, faptul că în Legea nr. 164/2001 se regăsesc ipoteze diferite, ce vizează situația cadrelor militare pensionate în condițiile legislației anterioare și situația cadrelor militare pensionate în temeiul legii actuale. Este adevărat că sentința instanței de fond este extrem de succint motivată, dar soluția pronunțată reflectă interpretarea corectă a tuturor acestor prevederi legale, cărora H.G.
nr. 691/2004 nu le este contrară, iar instanța de control judiciar este îndrituită să păstreze o hotărâre temeinică și legală, substituind motivarea, în urma examinării cauzei sub toate aspectele, conform art. 304 1 C. proc. civ. Înalta Curte constată, de asemenea, că împrejurarea - menționată în motivele de recurs - că Ministerul Apărării nu a acordat baza de calcul cea mai avantajoasă, este un aspect ce vizează fondul litigiului de asigurări sociale, nefiind de acceptat transformarea excepției de nelegalitate într-un instrument de prejudecare a fondului acțiunii.
Instanța de contencios administrativ învestită cu excepția de nelegalitate, are de examinat numai concordanța actului administrativ dedus judecății cu actele normative cu forță juridică superioară, în temeiul și în executarea cărora a fost emis, conform principiului ierarhiei și forței juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituția României și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind Normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În notele de concluzii depuse la dosar, recurenții-reclamanți au arătat că motivul excepției de nelegalitate a H.G. nr. 691/2004 ar consta în inexistența normelor metodologice de actualizare a pensiilor militare, dar inexistența unui act administrativ care să organizeze punerea în aplicare a art. 48 din Legea nr. 164/2001 nu poate constitui motiv de nelegalitate a actului administrativ-normativ adoptat în vederea punerii în executare a art. 79 din aceeași lege.
În consecință, având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de R.D. și P.N.M. împotriva sentinței civile nr. 81 din 1 iunie 2006 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 noiembrie 2006.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.