Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.05.2010
respins

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2109/2010

HOTĂRÂRE
28.05.2010
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2109/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 22 din 1 ianuarie 2010, Tribunalul Cluj a condamnat pe inculpat S.I., fiul lui N. și A., pentru comiterea tentativei la infracțiunea de omor calificat, p. p. de art. 20 rap. la art. 174, 175 lit. i), art. 40 C. pen., la pedeapsa de: - 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. În temeiul art. 83 C. pen., a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 234 din 19 martie 2009 a Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o va executa alături de pedeapsa aplicată pentru prezenta infracțiune, rezultând pedeapsa finală de executat de: - 9 ani și 6 luni închisoare și 4 ani interzicerea exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.

A facut aplicațiunea prev. art. 64 lit. a), b) și 71 C. pen. În temeiul art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest preventiv a inculpatului și potrivit art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsă timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 16 mai 2009 la zi. În baza art. 14 și 436 C. proc. pen., art. 998 C. civ., a obligat pe inculpat să plătească părții civile B.M. despăgubiri în sumă de 3.000 lei cu titlu de daune morale. În baza art. 14 și 346 C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească către partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, cu titlu de cheltuieli de spitalizare pentru partea vătămată B.M., despăgubiri civile în sumă de 11.059,1 lei cu dobânda legală de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la achitarea sumei.

În baza art. 118 lit. b) C. pen., a dispus confiscarea de la inculpat a unui briceag cu lama de aprox. 5-6 cm cu prăsele din plastic de culoare maro, a unei șepci, portmoneu și acte. În temeiul art. 189 C. proc. pen., onorariul avocațial din oficiu, av. P.R.M., în sumă de 200 lei se suportă de la F.M.J. În temeiul art. 191 C. proc. pen., a obligat pe inculpat să plătească 1400 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că inculpatul S.I. este un om al străzii neavând o locuință stabilă. Datorită înclinației sale spre comiterea unor fapte de natură antisocială, pe fondul carențelor educaționale și a lipsei autorității părintești, acesta a ajuns să se integreze într-un anturaj de persoane fără adăpost, care cerșesc, fură, consumă alcool și droguri, asigurându-și traiul de zi cu zi pe căi ilicite.

Inculpatul S.I. este cunoscut organelor de poliție și prietenilor săi sub porecla T., unii dintre apropiați săi numindu-l A. Partea vătămată B.M., cunoscut în lumea persoanelor fără adăpost sub numele de D., a sosit în Cluj-Napoca în urmă cu 3 ani și a intrat în contact cu alte persoane din zona cartierului M. din Cluj-Napoca aflate în aceeași situație cu el. În acest context, în urmă cu 5-6 luni, printr-o cunoștință comună, partea vătămată l-a cunoscut pe martorul A.V. și pe inculpatul S.I. La momentul când partea vătămată i-a cunoscut pe cei doi, între aceștia exista o strânsă relație de prietenie, martorul A.V. tratându-l pe inculpat ca pe un fiu, ajutându-l cu bani și mâncare. Între partea vătămată și cei doi s-a stabilit o relație de prietenie, întâlnindu-se în mod frecvent, chiar zilnic, de cele mai multe ori pentru a consuma împreună băuturi alcoolice.

Inculpatul S.I. se angajase recent, iar în data de 15 mai 2009 a primit o parte din salariu. După-amiaza, la terminarea programului de lucru, inculpatul a făcut cumpărături la magazinul C., după care și-a cumpărat 3 sticle de 200 ml de poliadeziv (prenadez). Ulterior, acesta s-a deplasat lângă blocul S. de pe B-dul B. din Cluj-Napoca unde a prizat, după care a plecat spre Piața M. Pe B-dul D., în fața ușii farmaciei R., se afla la cerșit martorul A.V. Cei doi au discutat, după care au început să cumpere băutură și să bea împreună lângă farmacie. La un moment dat a apărut și partea vătămată B.M., care a început și el să bea împreună cu aceștia, băutura fiind cumpărată din banii inculpatului. În jurul orei 22 30 , la solicitarea martorei N.M.C., angajata farmaciei, care era nemulțumită de prezența celor trei și de faptul că aceștia începuseră să vorbească pe un ton ridicat, un polițist care venise la farmacie le-a cerut acestora să părăsească locația.

Aceștia s-au mutat în imediata apropiere, lângă stația R., unde se afla o tonetă metalică (la care ziua se prepara și vindea popcorn), continuând să bea, deși se aflau în stare vădită de ebrietate. În jurul orei 23 00 , prin zonă au trecut un grup de tineri rromi cunoscuți de- ai inculpatului S.I., printre care și martorii C.I. și V.I. Prezența acestora i-a nemulțumit pe partea vătămată și pe martorul A.V., fiind elementul declanșator al tensiunilor dintre părți. La un moment dat, inculpatul S.I. a observat că martorul A. V. are asupra sa o sumă mare de bani, începând discuțiile cu privire la obținerea unei părți din aceasta pentru a continua să bea. Întrucât inculpatul devenise insistent și nu îl lăsa în pace pe martorul A.V., partea vătămată s-a enervat, iar pentru a-l speria și a-l determina pe inculpat să renunțe, acesta a spart sticla de băutură pe care o avea în mână.

Astfel, în jurul orei 23 30 , conflictul dintre partea vătămată și inculpat a devenit deschis, aceștia începând să se îmbrâncească reciproc. Martorul G.V., polițist aflat în efectuarea serviciului suplimentar, a observat conflictul dintre cei doi și împreună cu colegul său martorul B.G. au strigat celor doi să înceteze. Într-un timp foarte scurt, până când organele de poliție au reușit să-l imobilizeze pe inculpat, acesta a aplicat părții vătămate B.M. 5 lovituri puternice cu briceagul pe care-l avea asupra sa. Prima lovitură a fost îndreptată asupra brațului stâng și a produs secționarea tendonului antebrațului, fiind urmată de lovitura în abdomen cu penetrarea fosei iliace stângi, de cea în zona lombară dreapta și în zona scapulară stângă.

Datorită intensității loviturilor și a zonelor vizate, partea vătămată a fost imediat secerată la pământ, producându-se hemoragia severă mai ales că lovitura în abdomen a cauzat eviscerația anselor jejunale. Inculpatul S.I. a reușit să închidă briceagul și să-l ascundă în buzunarul pantalonilor, în timp ce victima căzută la pământ a apucat să spună „ce-ai făcut mă copile". Potrivit raportului medico-legal întocmit în cauză partea vătămată B.M. a prezentat o plagă tăiată localizată la nivelul trunchiului și membrului superior stâng, leziunile produse necesitând 35-40 zile de îngrijiri medicale și au pus în primejdie viața victimei. Situația de fapt astfel cum a fost reținută în rechizitoriu și avută în vedere și de instanța de fond a fost dovedită în declarațiile părții vătămate, p.v.

de cercetări la fața locului, planșe față, declarațiile martorilor, raport de constatare medico-legală, toate coroborate cu declarațiile inculpatului. Fiind audiat inculpatul S.I. a recunoscut parțial comiterea faptei arătând că a aplicat mai multe lovituri cu briceagul părții vătămate însă a încercat să se apere de atacul părții vătămate care îl amenința cu o sticlă spartă, situație ce nu a fost însă dovedită cu nicio probă. Împotriva acestei sentințe, a declarat apel inculpatul S.I. solicitând a se reține în favoarea sa circumstanța atenuantă a provocării, precum și cea a beției voluntare, cu consecința reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege. Prin Decizia penală nr.14/ A din 9 februarie 2010 Curtea de Apel Cluj a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul S.I., fiul lui N. și A., împotriva sentinței penale nr. 22 din 12 ianuarie 2010 a Tribunalului Cluj.

A menținut starea de arest a inculpatului. Potrivit art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de 16 mai 2009 și până în prezent. A stabilit în favoarea Baroului de Avocați Cluj-Napoca suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.J. A obligat pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial. Pentru a pronunța această decizie instanța de prim control judiciar a reținut că motivele de apel invocate de inculpat nu sunt întemeiate, situația de fapt fiind corect stabilită de instanța de fond. De asemenea, reține instanța de apel că nu se impune reducerea pedepsei aplicate inculpatului, instanța de fond realizând o corectă individualizare în raport de criteriile stabilite de art. 72 C. pen.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul S.I. criticând-o pentru netemeinicie motivând că pedeapsa aplicată este prea mare în raport de circumstanțele reale ale comiterii faptei, sens în care solicită admiterea recursului și aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai mic. În susținerea recursului, inculpatul invocă cazul de casare prev. de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. Critica adusă nu este fondată. Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate prin prisma motivelor de recurs invocate, conform art. 385 6 alin. (2) C. proc. pen. Înalta Curte reține că recursul declarat de inculpat nu este fondat urmând a-l respinge ca atare pentru considerentele ce urmează.

Înalta Curte apreciază că situația de fapt corect stabilită de instanța de fond, rezultând din coroborarea tuturor probelor administrate atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească, încadrarea juridică dată faptei corespunde situației de fapt reținute, în mod corect reținând instanța de fond că în cauză sunt îndeplinite condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art. 20 rap. la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen. Probele administrate în cauză dovedesc indubitabil că inculpatul S.I. este vinovat de comiterea infracțiunii ce i se reține în sarcină. De altfel, inculpatul a recunoscut că i-a aplicat victimei mai multe lovituri cu briceagul însă a încercat să acrediteze ideea că a fost provocat de partea vătămată să comită această faptă, situația prezentată de inculpat nefiind însă susținută de nicio probă.

Este adevărat că partea vătămată a spart sticla pe care o avea în mână pentru a-l determina pe inculpat să-l lase în pace pe martorul A.V. însă comportamentul părții vătămate nu a fost în măsură să producă o asemenea tulburare care să-l determine pe inculpat să adopte un comportament atât de violent. Intensitatea loviturilor a fost atât de mare încât viața părții vătămate a fost salvată numai ca urmare a intervenției chirurgicale de urgență. Ca atare Înalta Curte reține că situația de fapt a fost corect stabilită de instanța de fond, în cauză nefiind incidente disp.art. 73 lit. b) C. pen. referitoare la circumstanța atenuantăa scuzei provocării, existând o discrepanță între atac și apărare. Pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect dozată, instanța de fond având în vedere în procesul de individualizare juridică a pedepsei toate criteriile generale consacrate de disp.

art. 72 C. pen. și anume gradul de pericol social ridicat al faptei comise, limitele speciale ale pedepsei, modalitatea și împrejurările comiterii faptei respectiv inculpatul aplicând părții vătămate lovituri repetate cu briceagul, chiar și după ce a fost somat de organele de poliție, împrejurarea ce denotă o agresivitate deosebită a acestuia. La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere și circumstanțele personale ale acestuia și anume faptul că nu este la primul conflict cu legea penală el săvârșind faptă în condițiile art. 40 C. pen. inculpatul suferind o condamnare de 1 an și 6 luni închisoare cu aplicarea art. 81 C. pen., însă nu a înțeles clemența instanței continuând să comită infracțiuni, împrejurare în raport de care Înalta Curte apreciază că se impune un regim sancționator mai sever așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond.

Pedeapsa aplicată inculpatului corespunde scopului educativ și preventiv al pedepsei prev. de art. 52 C. pen. Neexistând alte motive de casare sau date în considerare în oficiu să facă posibilă reformarea deciziei recurate, Înalta Curte urmează ca în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă ca nefondat recursul inculpatului. În baza art. 385 17 alin. (4) cu ref.la art. 383 alin. (2) C. proc. pen. va deduce din pedeapsă prevenția de la 16 mai 2009 la zi. Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.I. împotriva Deciziei penale nr. 14/ A din 9 februarie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 16 mai 2009 la 28 mai 2010. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J. Definitivă. Pronunțată în ședința publică, azi 28 mai 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-04-02
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1227/2009
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 192 din 26 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, secția penală, a fost condamnatul inculpatul C.M.E., la pedeapsa de 8 ani înch
ÎCCJ 2010-12-03
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4348/2010
Asupra recursului penal de față, Analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 99 din 16 februarie 2010, Tribunalul Iași a condamnat pe inculpatul C.D.C., în prezent aflat în Penitenciarul Iași, nec
ÎCCJ 2011-01-24
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 203/2011
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul București, secția I penală, prin sentința penală nr. 629 din 12 august 2010 pronunțată în dosarul nr. 16777/3/2010 a condamnat pe inculpatul B.B.V. la
ÎCCJ 2010-01-12
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 39/2010
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 344/2009 Tribunalul Galați a condamnat pe inculpatul S.N. la o pedeapsă principală de 3 ani și 4 luni închisoare pentru comiterea infr
ÎCCJ 2010-06-21
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2441/2010
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 485/F din 29 aprilie 2009 a Tribunalului București, secția I penală, a fost condamnat inculpatul R.M. la pedeapsa de 9 ani închisoare pe
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă