ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1992/2011
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1992/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra contestației în anulare de
față ;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele :
Prin contestația în
anulare înregistrată la 1 februarie 2011 la Înalta Curte de Casație și Justiție,
petiționarul B.V.C. a solicitat desființarea hotărârilor „potrivnice dreptății și
adevărului” pronunțate în dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind
invocate în drept prevederile art. 386 C. proc. pen.
Prin deciziile penale
nr. 3838 din 18 septembrie 2003 a Curții Supreme de Justiție, secția penală,
pronunțată în dosarul nr. 2145/2003 și 2946 din 11 mai 2005 a Înaltei Curte de
Casație și Justiție pronunțată în dosarul nr. 8048/1/2003 s-au respins ca
nefondate recursurile declarate de recurentul inculpat B.V.C.
Împotriva acestor
decizii, a formulat contestație în anulare, contestatorul B.V.C.
Examinând contestația
în anulare, Înalta Curte constată că este inadmisibilă pentru următoarele
considerente:
În conformitate cu
prevederile art. 391 alin. (1) C. proc. pen. „instanța examinează
admisibilitatea în principiu a cererii de contestație, fără citarea părților,
verificând între altele potrivit alin. (2) al aceluiași articol că motivul pe
care se sprijină contestația este dintre cele prevăzute de art. 386 C. proc.
pen.”.
De asemenea, potrivit
art. 387 alin. (2) C. proc. pen. „în cererea de contestație în anulare trebuie
să se arate toate cazurile de contestație pe care le poate invoca contestatorul
și toate motivele aduse în sprijinul acestora”.
Înalta Curte constată
că cererea formulată de contestator nu îndeplinește exigențele legale impuse de
dispozițiile evocate, în sensul că nu se invocă niciunul din cazurile de
contestație enumerate expres și limitativ în art. 386 C. proc. pen.
În consecință, Înalta
Curte urmează să dispună respingerea contestației în anulare, ca inadmisibilă.
Conform art. 192 alin.
(2) C. proc. pen. contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare
către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul B.V.C. împotriva
deciziilor penale nr. 3838 din 18 septembrie 2003 a Curții Supreme de Justiție,
secția penală, pronunțată în dosarul nr. 2145/2003 și nr. 2946 din 11 mai 2005
a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul nr. 8048/1/2003.
Obligă
contestatorul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către
stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 13 mai 2011.