ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.05.2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1992/2011

HOTĂRÂRE
11.05.2005
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1992/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra contestației în anulare de

față ;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele :

Prin contestația în

anulare înregistrată la 1 februarie 2011 la Înalta Curte de Casație și Justiție,

petiționarul B.V.C. a solicitat desființarea hotărârilor „potrivnice dreptății și

adevărului” pronunțate în dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind

invocate în drept prevederile art. 386 C. proc. pen.

Prin deciziile penale

nr. 3838 din 18 septembrie 2003 a Curții Supreme de Justiție, secția penală,

pronunțată în dosarul nr. 2145/2003 și 2946 din 11 mai 2005 a Înaltei Curte de

Casație și Justiție pronunțată în dosarul nr. 8048/1/2003 s-au respins ca

nefondate recursurile declarate de recurentul inculpat B.V.C.

Împotriva acestor

decizii, a formulat contestație în anulare, contestatorul B.V.C.

Examinând contestația

în anulare, Înalta Curte constată că este inadmisibilă pentru următoarele

considerente:

În conformitate cu

prevederile art. 391 alin. (1) C. proc. pen. „instanța examinează

admisibilitatea în principiu a cererii de contestație, fără citarea părților,

verificând între altele potrivit alin. (2) al aceluiași articol că motivul pe

care se sprijină contestația este dintre cele prevăzute de art. 386 C. proc.

pen.”.

De asemenea, potrivit

art. 387 alin. (2) C. proc. pen. „în cererea de contestație în anulare trebuie

să se arate toate cazurile de contestație pe care le poate invoca contestatorul

și toate motivele aduse în sprijinul acestora”.

Înalta Curte constată

că cererea formulată de contestator nu îndeplinește exigențele legale impuse de

dispozițiile evocate, în sensul că nu se invocă niciunul din cazurile de

contestație enumerate expres și limitativ în art. 386 C. proc. pen.

În consecință, Înalta

Curte urmează să dispună respingerea contestației în anulare, ca inadmisibilă.

Conform art. 192 alin.

(2) C. proc. pen. contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare

către stat.

Respinge, ca

inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul B.V.C. împotriva

deciziilor penale nr. 3838 din 18 septembrie 2003 a Curții Supreme de Justiție,

secția penală, pronunțată în dosarul nr. 2145/2003 și nr. 2946 din 11 mai 2005

a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul nr. 8048/1/2003.

Obligă

contestatorul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 13 mai 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-05-30
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2631/2003
penal, socotește că, sunt îndeplinite condițiile, pentru admiterea contestației în anulare. În drept, petiționarul și-a întemeiat demersul pe prevederile art. 386 lit. c) C. proc. pen. În dovedirea contestației a solicitat proba cu acte, în
ÎCCJ 2010-02-03
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 394/2010
Asupra contestației în anulare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de contestație înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. 9478/1/2009, contestatorul G.C. a solicitat desființa
ÎCCJ 2011-03-03
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 850/2011
Asupra contestației în anulare de față În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1955 din 29 noiembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosar nr. 6235/1/2010, a fos
ÎCCJ 2003-08-29
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3530/2003
Asupra contestației în anulare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin contestația în anulare introdusă la data de 25 august 2003, contestatorul B.I. a solicitat desființarea deciziei nr. 1597 din 28 martie 2003 a
ÎCCJ 2009-12-07
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4073/2009
, s-a casat decizia penală nr. 148/A din 10 aprilie 2003 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, și sentința penală nr. 94 din 12 februarie 2003 a Tribunalului Timiș, secția penală, cauza fiind trimisă spre rejudecare în fond la prima in
Sursă