ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.03.2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 983/2011

HOTĂRÂRE
14.03.2011
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 983/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 76 din 26 aprilie 2010, Tribunalul Brăila a respins, ca nefondată, cererea formulată de reprezentantul M.P. de schimbare a încadrării juridice dată prin actul de sesizare faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B.M. din infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. în complicitate la săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) - 175 alin. (1) lit. i) C. pen.

A respins ca nefondată cererea formulată de inculpatul B.G. de schimbare a încadrării juridice dată prin actul de sesizare faptei pentru care a fost trimis în judecată din infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen. - art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. în infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 C. pen.

În baza art. 180 alin. (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul B.M. (fiul lui L. și A.) la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe, împotriva victimei D.D.D., faptă săvârșiră la data de 10 noiembrie 2009.

În baza art. 71 C. pen. a aplicat inculpatului B.M. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. din pedeapsa principală de 2 ani închisoare aplicată, a dedus durata reținerii de 24 ore din data de 11 noiembrie 2009 ora 22,00 până la 12 noiembrie 2009, ora 22,00.

În baza art. 57 C. pen. a dispus executarea efectivă în regim de detenție a pedepsei aplicată inculpatului B.M.

În baza art. 174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.:

- a condamnat pe inculpatul B.G. (fiul lui L. și A.) la o pedeapsă principală de 20 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen. pe o durată de 7 ani, după executarea pedepsei principale, pentru comiterea infracțiunii de omor calificat împotriva victimei D.D.D., faptă săvârșită la data de 10 noiembrie 2009.

În baza art. 71 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) și lit. e) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. din pedeapsa principală de 20 ani închisoare aplicată prin prezenta hotărâre a dedus durata reținerii de 24 ore din data de 11 noiembrie 2009 și durata arestării preventive din data de 12 noiembrie 2009 până la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen. a menținut măsura arestării preventive a inculpatului B.G.

În baza art. 57 C. pen. a dispus executarea efectivă în regim de detenție a pedepsei aplicate inculpatului B.G.

În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. a dispus confiscarea de la inculpatul B.G. în folosul statului a cuțitului corp delict cu mâner din aluminiu inscripționat P. cu lungimea lamei de 15,5 cm și lățimea de 2 cm. aflat la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Brăila la poziția 70/2009 din Registrul de Corpuri delicte.

În baza art. 7 în referire la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 - privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul B.G. în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 14 C. proc. pen., art. 17 C. proc. pen. și art. 346 C. proc. pen. în referire la art. 998 C. civ. și art. 313 din Legea nr. 95/2006, a admis pretențiile civile formulate în cauză astfel:

A obligat pe inculpatul B.G. să plătească despăgubiri civile, după cum urmează:

1.- părții civile D.D.E., suma totală de 104.600 lei, din care suma de 4.600 lei reprezintă despăgubiri pentru daune materiale, respectiv 1/2 din cheltuielile făcute cu înmormântarea victimei D.D.D. pomenile făcute potrivit tradiției creștin-ortodoxe până la această dată și cu monumentul funerar iar suma de 100.000 lei reprezintă despăgubiri pentru daune morale.

2.- părții civile D.G.E. suma de 100.000 lei reprezentând despăgubiri pentru daune morale, suma de 1.770 lei reprezentând suma prestațiilor periodice aferente perioadei 11 noiembrie 2009 - 23 aprilie 2010 (de la data comiterii faptei până la data pronunțării prezentei hotărâri) și în continuare câte 322 lei lunar, prestație periodică reprezentând contravaloarea întreținerii acordată de victimă părții civile, cu începere de la data pronunțării prezentei hotărâri și până la majoratul părții civile, respectiv până la data de 04 noiembrie 2009.

3.- părții civile M.C. suma totală de 104.600 lei din care suma de 4.600 lei reprezintă despăgubirile pentru daune materiale, respectiv 1/2 din cheltuielile făcute cu înmormântarea victimei D.D.D., pomenirile făcute potrivit tradiției creștin-ortodonxe până la această dată și cu monumentul funerar iar suma de 100.000 lei reprezintă despăgubirile pentru daune morale.

4.- părții civile Spitalul Județean de Urgență Brăila suma de 848,80 lei reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate victimei D.D.D. în perioada 10-11 noiembrie 2009 în cadrul Secției Chirurgie II - Corp A (conform F.O. nr. 52747/2009).

5.- părții civile Serviciul de Ambulanță Județean Brăila suma de 478,50 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de asistență medicală de urgență și transport medical acordate victimei D.D.D. la data de 10 noiembrie 2009.

A respins cererea părților civile D.D.E., D.G.E. și M.C. de obligare a inculpatului B.M. la plata despăgubirilor civile.

În baza art. 189-191 C. proc. pen. a stabilit obligația de plată a cheltuielilor judiciare către stat după cum urmează:

- a obligat pe inculpatul B.G. la plata sumei de 1.200 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 400 lei reprezintă onorariile avocaților din oficiu;

- a obligat pe inculpatul B.M. la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 300 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu dosar urmărire penală.

Dispune avansarea din fondul M.J. a sumei de 700 lei reprezentând onorariile avocaților din oficiu către Baroul Brăila suma de 600 lei reprezentând două onorarii de avocat dosar urmărire penală către avocat H.D. în baza delegațiilor de asistență judiciară obligatorie nr. 3532 din data de 11 noiembrie 2009 și nr. 3533 din data de 11 noiembrie 2009 eliberate de Baroul Brăila și suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu pentru discutarea menținerii măsurii arestării preventive către avocat C.B.G. în baza delegației de asistență judiciară obligatorie nr. 3755 din 07 decembrie 2009 eliberată de Baroul Brăila.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că inculpații B.M. și B.G., sunt frați, nu au loc de muncă, locuiesc în comuna Zăvoaia, județul Brăila și sunt cunoscuți în comunitatea locală ca persoane violente, certate cu legea.

Astfel, din adresa din 8 februarie 2010 a Poliției orașului Însurăței - Postul de Poliție Zăvoaia rezultă că împotriva inculpatului B.G. s-au formulat, în perioada 2005 - 2009, un număr de 7 plângeri pentru port fără drept de armă albă (cuțit), ultraj la polițist, distrugere și violare de domiciliu (fila 68 dosar fond).

Victima D.D.D. locuia în comuna Zăvoaia, era căsătorit cu D.D.E. și avea un copil minor în întreținere: D.G.E., D.D.D. lucra ca agent de pază la Primăria comunei Zăvoaia și a intrat de mai multe ori în conflict cu inculpații datorită îndatoririlor sale de serviciu.

Inculpații nu au loc de muncă și sunt cunoscuți în comunitatea locală că sustrag cu căruța de pe câmp produse agricole și datorită acestor activități ilicite între D.D.D. care lucra ca agent de pază la Primăria comunei Zăvoaia și inculpați exista un conflict mai vechi.

La data de 10 noiembrie 2009 inculpatul B.G. a lucrat la tăiat de resturi vegetale de porumb la un consătean pe nume U.I. până în jurul orelor 19,30 iar inculpatul B.M. a tăiat lemne cu drujba împreună cu martorul G.D.

În jurul orelor 19,30 inculpații s-au întâlnit acasă și împreună cu martorul G.D. au consumat niște vin.

În jurul orelor 21,00, (afară era întuneric), cei doi inculpați împreună cu martorul G.D. s-au deplasat cu șareta acestuia la localul A.F.V. din comuna Zăvoaia pentru a cumpăra țigări și bere. G.D. a oprit șareta în apropierea localului, inculpatul B.G. a mers în local pentru a cumpăra țigări și bere, iar inculpatul B.M. împreună cu G.D. au rămas la șaretă.

În timp ce inculpatul B.G. se afla în local, lângă șareta celor doi vine cu mașina marca D.S. victima D.D.D. împreună cu martorul G.V.

Inculpatul B.M. a avut o atitudine ostilă față de D.D.D. reproșându-i: „Ce te uiți mă, așa urât la noi?”. Victima i-a reproșat inculpatului că umblă noaptea cu căruțele pe câmp și fură produse agricole și de la această discuție cei doi s-au luat la ceartă și s-au înjurat reciproc.

În acest timp inculpatul B.G. a ieșit din bar cu trei sticle de bere în mână și s-a îndreptat spre șaretă unde fratele său se certa cu D.D.D. B.G. a lăsat sticlele de bere în șaretă și a intervenit în conflictul verbal de partea fratelui său adresându-i înjurături victimei.

În timpul conflictului, inculpatul B.M. a luat un băț din șaretă și s-a îndreptat amenințător spre D.D.D., însă între cei doi s-a interpus martorul G.V. care i-a despărțit. D.D.D. a luat din mașină o bâtă de base-ball pentru a se apăra și a pulverizat spray lacrimogen în direcția inculpaților fără a cauza vătămarea acostora.

Inculpații s-au urcat în șaretă și împreună cu martorul G.D. s-au deplasat la domiciliu. Ajunși acasă inculpatul B.G. a coborât din șaretă, a intrat în curte a înhămat calul său la propria șaretă, a pus în șaretă o furcă și un băț și a mai luat din casă un cuțit pe care l-a ascuns în buzunarul de la pantaloni. B.G. a ieșit cu șareta din curte și a spus celor doi care îl așteptaseră la poartă să-l însoțească.

Inculpatul B.G. a plecat cu șareta sa spre localul lui A.F.V. fiind urmat la o distanță de 15-20 m de B.M. și G.D. cu șareta acestuia.

B.G. a ajuns primul în fața localului a sărit din șaretă, a luat din șaretă furca pe care o luase de acasă și a lovit cu putere capota mașinii victimei D.D.D. Ca urmare a loviturii aplicate furca inculpatului s-a rupt în două bucăți. Când a auzit lovitura D.D.D. împreună cu G.V., B.V. și alți martori au ieșit din local să vadă ce se întâmplă. Când martorul G.D.D. a văzut că B.G. a lovit cu furca mașina victimei, bănuind că iese scandal a întors șareta și a plecat acasă.

Ieșind din local D.D.D. a văzut că inculpatul B.G. i-a lovit mașina cu furca și s-a îndreptat spre acesta să-i ceară socoteală. Cei doi s-au luat la ceartă, iar martorul G.V. a intervenit între ei și a luat cele două bucăți rezultate din furca inculpatului (furca s-a rupt în două la momentul când inculpatul a lovit capota mașinii victimei) și a încercat să-i despartă, însă fără succes. La un moment dat, B.G. îl aleargă pe D.D.D. în jurul mașinii cu intenția de a-l lovi.

În acest timp, inculpatul B.M. ia din șareta fratelui său o coasă pe care o rotește și o agită în fața persoanelor care ieșiseră din bar, după care, considerând că prin folosirea coasei ar putea produce consecințe mult mai grave, lasă jos coasa și ia din șaretă bățul ciobănesc luat de acasă de fratele său și se îndreaptă spre locul conflictului pentru a-i aplica o corecție victimei.

D.D.D. fiind amenințat de cei doi inculpați fuge de lângă mașina sa, printre mașinile care erau parcate lângă local, pe lângă gardul localului înspre stânga, cum stai cu fața spre local. El este urmărit de cei doi inculpați, B.M. având asupra sa bățul luat din șaretă, iar B.G. având un cuțit în mână pe care l-a luat de acasă. Când se termină bordura de lângă local, victima alunecă pe noroi (plouase în acea zi) și se dezechilibrează, fiind ajuns din urmă de B.M. care i-a aplicat în zona spatelui 2-3 lovituri cu bățul, după care inculpatul merge la șareta cu care venise. Datorită acestor lovituri victima nu a mai putut înainta fiind ajuns din urmă de B.G. care s-a poziționat în fața lui și i-a aplicat o lovitură cu cuțitul de jos în sus în zona coapsei interne a piciorului drept, după care l-a mai lovit odată cu cuțitul în zona abdominală și victima a căzut la pământ.

Inculpatul B.G. s-a aplecat asupra victimei, cu mâna stângă l-a apucat de haine și intenționa să-i mai aplice o lovitură când a fost oprit de martorul G.V. care i-a reproșat: „Măi nenorocitule, l-ai tăiat. Lasă-l că-l omori”, iar inculpatul având cuțitul în mână i-a răspuns că: „Poate îi tai și gâtul”. Inculpatul nu a mai lovit victima, s-a smucit din mâinile martorului și a fugit la șareta unde se afla și fratele său (B.M. a plecat la șaretă imediat după ce a lovit cu bățul pe spate victima) și amândoi au plecat cu șareta acasă.

Cei care erau de față l-au luat pe D.D.D. și l-au dus în localul A.F.V. și s-a sunat la Serviciul de Ambulanță Județean Brăila, salvarea a venit relativ repede, victima fiind dusă la spital unde a fost supusă unei intervenții chirurgicale. Victima a supraviețuit intervenției chirurgicale însă pe data de 11 noiembrie 2009 ora 7,00 a decedat în Spitalul Județean de Urgență Brăila.

Trebuie precizat că agresionarea victimei D.D.D. s-a petrecut pe timp de noapte, însă locul incidentului este luminat de un neon aflat pe un stâlp din apropierea localului, astfel că martorii au avut posibilitatea să vadă incidentul în condiții de iluminat bune.

Potrivit concluziilor raportului de constatare medico-legală (autopsie) din 2 decembrie 2009 de Serviciul de Medicină Legală Județean Brăila (filele 92-95 dosar urmărire penală) moartea lui D.D.D. a fost violentă și s-a datorat șocului hemoragic, consecința unei plăgi înjunghiate profunde crurale, survenită în cazul unui politraumatism cu plagă înjunghiată superficială abdominală, mică plagă contuză pericraniană cu hematom difuz subiacent, echimoze și zone escoriate restrânse multiple.

Leziunile ce au condus la moarte sunt produse prin lovire activă cu un corp înțepător-tăietor, obiectul corp delict putând fi un cuțit având lama cu vârf ascuțit și una sau ambele marginii tăioase, lungă de minimum 15 cm și lată de maximum 3 cm.

Celelalte leziuni constatate la autopsie sunt produse prin lovire activă cu corpuri dure (corp înțepător-tăietor, corp dur de formă alungită picior) și prin cădere pe un plan dur și nu au legătură de cauzalitate cu moartea (pentru vindecarea lor, în caz de supraviețuire, victima ar fi necesitat maxim 10 zile îngrijiri medicale), leziunile sunt produse prin lovire cu corp dur de formă alungită fiind cele de la nivelul capului și probabil cele de pe fața dorsală a umărului drept și marginea cubitală a antebrațului stâng.

Se mai arată că tratamentul chirurgical administrat a fost cel indicat și corect efectuat, în starea depășită de șoc existentă încă de la primirea victimei în spital, victima fiind în afara posibilităților salvatoare.

Sângele recoltat de la victimă este grupa AB și nu conține alcool.

Situația de fapt, astfel cum a fost reținută de instanța de fond, a fost dovedită cu proces - verbal de cercetare la fața locului și planșă foto, proces - verbal de reconstituire a faptei și planșa foto aferentă, declarațiile părților civile D.D.E. și M.C., raport de constatare medico - legală, declarațiile martorilor, toate coroborate cu declarațiile inculpaților.

Fiind, audiat, B.M. a avut o poziție relativ sinceră, pe parcursul procesului penal, recunoscând că i-a aplicat victimei lovituri cu bățul pe spate și în zona capului, negând însă că s-ar fi înțeles cu fratele său să suprime viața victimei.

Inculpatul B.G. a avut o poziție oscilantă pe parcursul procesului penal, iar în fața instanței de fond a declarat că i-a aplicat victimei o lovitură cu cuțitul în coapsa piciorului și una în zona abdomenului, prezentând însă o altă modalitate de derulare a evenimentelor.

Cu privire la încălcarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului B.M., reține instanța de fond că, în cauză, nu a fost dovedit ajutorul dat de inculpat fratelui său, respectiv inculpatului B.G. de a o ucide pe victimă, intenția sa fiind doar de a a-i aplica o corecție.

Ca atare, apreciază instanța de fond că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de loviri sau alte violențe prev. de art. 180 alin. (2) C. pen. în ceea ce îl privește pe inculpatul B.M., respingând astfel cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei formulată de parchet.

Instanța de fond a respins și cererea formulată de inculpatul B.G. de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea de omor calificat în infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte apreciind că față de modalitatea de comitere a faptei, intensitatea loviturilor și zona vizată, inculpatul, chiar dacă nu a urmărit să suprime viața victimei a acceptat posibilitatea producerii acestui rezultat, astfel încât este justificată încadrarea juridică a faptei în infracțiunea de omor calificat prev. de art. 174-175 lit. i) C. pen.

Referitor la latura civilă a cauzei, instanța de fond a admis acțiunea civilă formulată de părțile civile D.G.E., D.D.E. și M.C. și a dispus obligarea inculpatului B.G. la plata daunelor materiale și a daunelor morale către aceste părți.

Împotriva acestei sentințe, au declarat apel inculpații B.M., B.G. și părțile civile D.D.E., D.G.E. și M.C.

În apelul inculpatului B.M. este criticată sentința fondului pentru netemeinicie, solicitând aplicarea unei pedepse cu amendă și suspendarea condiționată a executării acestei pedepse.

Inculpatul B.G. a criticat sentința fondului pentru nelegalitate, arătând că încadrarea juridică a faptei este greșită, solicitând reținerea disp. art. 183 C. pen., după schimbarea încadrării juridice a faptei și aplicarea unei pedepse în limitele prevăzute de lege pentru această infracțiune.

În subsidiar a solicitat reducerea pedepsei aplicată sub minimul special prevăzut de lege prin reținerea circumstanțelor atenuante.

În apelul părților civile a fost criticată sentința instanței de fond pentru nelegalitate sub aspectul greșitei încadrări juridice a faptei față de inculpatul B.M., solicitând a se reține că acesta se face vinovat de comiterea infracțiunii de complicitate la omor calificat prev. de art. 26 rap. la art. 174-175 lit. i) C. pen.

Sub aspectul laturii civile au solicitat ca ambii inculpați să fie obligați, în solidar la plata despăgubirilor civile în cuantumul stabilit de instanța de fond.

Prin Decizia penală nr. 127/ A din 11 octombrie 2010, Curtea de Apel Galați a admis apelurile formulate de părțile civile D.D., D.G.E. (prin reprezentant legal D.D.), M.C., și de inculpatul B.G. (fiul lui L. și A.) împotriva sentinței penale nr. 76 din 26 aprilie 2010 pronunțată de Tribunalul Brăila în Dosar nr. 4134/113/2009 și în consecință:

A desființat în parte, sentința penală nr. 76 din 26 aprilie 2010 a Tribunalului Brăila și în rejudecare:

În baza art. 334 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei inculpatului B.M. din dispozițiile art. 180 alin. (2) C. pen. în dispozițiile art. 26 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) - 175 alin. (1) lit. i) C. pen. și în această nouă încadrare juridică a condamnat pe inculpatul B.M. (fiul lui L. și A.) la 20 ani închisoare și 7 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza prevederilor art. 7 în referire la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul B.M., în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

A înlăturat, în ceea ce-l privește pe inculpatul B.G. aplicarea prevederilor art. 64 alin. (1) lit. e) C. pen., ca pedeapsă accesorie și pedeapsă complementară.

În baza art. 14 C. proc. pen., art. 17 C. proc. pen., art. 346 C. proc. pen. în referire la art. 998 C. civ. și art. 313 din Legea nr. 95/2006 a obligat în solidar pe inculpații B.M. și B.G. la despăgubiri civile după cum urmează:

În baza art. 189 - 191 C. proc. pen. a obligat pe fiecare dintre inculpați la plata către stat a sumei de câte 1.200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare pentru judecata în fond.

A menținut restul dispozițiilor sentinței penale apelate.

În baza prevederilor art. 383 alin. (1

1

), (2) C. proc. pen. în referire la art. 350 C. proc. pen. a menținut starea de arest a inculpatului B.G. și a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 11 noiembrie 2009 la zi.

În baza prevederilor art. 383 alin. (2) C. proc. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului B.M. durata reținerii preventive din data de 11 noiembrie 2009.

A respins, ca nefondat, apelul inculpatului B.M. și în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. l-a obligat la plata către stat a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că apelul inculpatului B.G. este întemeiat numai sub aspectul greșitei interziceri a dreptului prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen., cât timp nu există probe din care să rezulte că inculpatul ar fi tutore sau curator al vreunei persoane sau necesitatea de a-l împiedica în exercitarea unei astfel de însărcinări.

Cu privire la încadrarea juridică a faptei, reține instanța de apel, că fapta comisă de inculpatul B.G. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 174 art. 175 lit. i) C. pen., intenția inculpatului fiind aceea de a suprima viața victimei, fără a fi vorba de praeterintenție specifică infracțiunii prev. de art. 183 C. pen. Reține instanța de apel că apelurile declarate de părțile civile cu privire la greșita încadrare juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului B.M. sunt întemeiate, impunându-se schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea de omor calificat prev. de art. 26 rap. la art. 174 - art. 175 lit. i) C. pen.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că inculpatul nu este la prima abatere fiind sancționat cu amendă administrativă, este frate cu inculpatul B.G., locuiesc împreună și cunoștea firea violentă a fratelui său, își bat părinții și sustrag produse agricole și bunuri de la cetățenii de pe raza comunei Zăvoaia, martorii audiați au declarat că în primul moment al conflictului și inculpatul B.M. a amenințat victima că îl va bate și îl va omorî.

Apreciază instanța de apel că, întrucât inculpatul B.M. a tăiat calea victimei care încerca să-și asigure scăparea și i-a aplicat două lovituri de ciomag pe spinare a anulat orice posibilitate de scăpare a acesteia așa încât fapta inculpatului B.M. reprezintă o veritabilă complicitate la omor calificat.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs inculpatul B.G. și B.M.

Apărătorul inculpatului B.G. a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea prev. de art. 183 C. pen., urmată de aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai mic, caz de casare prev. de art. 385

9

pct. 17 C. proc. pen., iar în subsidiar trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea efectuării unei expertize medico - legale sau avizarea expertizei de către Comisia superioară de avizare și control.

Invocă, de asemenea, inculpatul B.G., cazul de casare prev. de art. 385

9

pct. 17

1

Invocă recurentul inculpat și cazul de casare prev. de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., arătând că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acestui motiv deși a solicitata aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai redus.

Recurentul inculpat critică decizia instanței de apel și sub aspectul greșitei soluționări a laturii civile.

Recurentul inculpat B.M. critică decizia instanței de apel pentru nelegalitate, arătând că încadrarea juridică a faptei este greșită, solicitând a fi menținute dispozițiile din sentința instanței de fond, caz de casare prev. de art. 385

9

pct. 17 C. proc. pen.

În subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei aplicate, caz de casare prev. de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Recurentul inculpat a criticat decizia și sub aspectul greșitei soluționări a laturii civile a cauzei.

Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate prin prisma cazurilor de casare invocate și, în raport de disp. art. 385

6

alin. (2) C. proc. pen., reține Înalta Curte că doar recursul inculpatului B.M. este întemeiat, urmând a fi admis ca atare pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că situația de fapt a fost corect stabilită de instanța de fond în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator administrat atât în faza de urmărire penală, cât și în fața de cercetare judecătorească încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpați este justă și corespunde situației de fapt reținută.

În mod greșit a apreciat instanța de apel că fapta comisă de inculpatul B.M. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 26 rap. la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., sens în care a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei.

Față de modalitatea și împrejurările comiterii faptei de către inculpatul B.M., Înalta Curte apreciază că încadrarea juridică dată faptei comise de inculpatul B.M., de către instanța de fond, aceea prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., este legală și temeinică și corespunde întregului ansamblu probator administrat în cauză.

Nu rezultă din probele dosarului că inculpații s-ar fi înțeles înainte, sau în timpul săvârșirii infracțiunii pentru a suprima viața victimei, intenția inculpatului B.M. a fost aceea de a-i aplica o corecție.

Pentru existența complicității este necesar a fi îndeplinite cumulativ mai multe condiții și anume prevederea de către complice a acțiunii sau inacțiunii ce urmează să fie executată de autor și a urmărilor ei, alăturarea actului complicelui la acțiunea sau inacțiunea realizată de autor, acceptarea sau urmărirea de către complice a producerii urmărilor prevăzute și contribuția efectivă a complicelui la comiterea infracțiunii.

Or, din probele existente la dosar, nu se poate reține că inculpații au acționat în mod coordonat, acțiunile lor nu s-au intersectat, fiecare acționând singular, inițial victima fiind lovită de inculpatul B.M. și, ulterior a venit lângă el inculpatul B.G., care i-a aplicat o lovitură fatală.

Faptul că inculpatul B.M. nu a cunoscut intenția inculpatului B.G. de a suprima viața victimei, rezultă atât din declarațiile martorilor oculari care au declarat constant că inculpatul B.M. alerga după victimă, fiind înarmat cu un băț, cât și din atitudinea sa în sensul că, deși în căruță existau obiecte tăietoare, apte să producă rezultatul letal, el nu a luat niciunul din aceste obiecte, ci doar un băț împrejurare ce conduce la concluzia că nu a dorit decât să o lovească pe victimă.

Contribuția a nu a fost de natură să-l determine pe inculpatul B.G. să acționeze cu mai mult curaj știind că este ajutat de fratele său, cât timp, având în vedere comportamentul extrem de violent al inculpatului B.G., atât în familie cât și în comunitate, chiar nu avea nevoie nici de sprijin moral și nici de acțiuni conjugate ale fratelui său.

Argumentele prezentate de instanța de apel în sprijinul soluției adoptate nu sunt atât de puternice încât să întărească convingerea instanței că inculpatul B.M. a comis acte de complicitate la infracțiunea de omor.

Astfel faptul că inculpatul B.M. a fost sancționat administrativ, este frate cu inculpatul B.G. și cunoștea firea violentă a acestuia, precum și împrejurarea că și el a amenințat în prima parte a conflictului că o va bate și o va omorî pe victimă, (acestea fiind argumentele reținute de instanța de apel), nu sunt determinante în a apreciat că fapta comisă de inculpatul B.M., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 174 - art. 175 lit. i) C. pen., așa cum în mod greșit a reținut instanța de apel.

Față de modul de derulare a evenimentelor rezultat din declarațiile martorilor oculari care au arătat în mod constant pe parcursul procesului penal că inculpatul B.M. i-a aplicat victimei câteva lovituri peste spate, cu bățul, împrejurarea că acesta, inițial a luat din căruță o coasă pe care a abandonat-o, după care s-a înarmat cu un băț pe care l-a folosit la agresarea victimei, producându-i leziuni ce ar fi necesitat pentru vindecare circa 10 zile de îngrijiri medicale, Înalta Curte apreciază că fapta comisă de inculpatul B.M. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 180 alin. (2) C. pen., fapt pentru care va menține soluția pronunțată de instanța de fond.

Cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului B.M. de instanța de fond, Înalta Curte apreciază că a fost corect dozată atât sub aspectul cuantumului, cât și sub aspectul modalității de executare, în mod just apreciind că scopul educativ și coercitiv al pedepsei, poate fi atins doar prin privare de libertate, având în vedere și contextul și împrejurările comiterii faptei.

Referitor la recursul inculpatului B.G., Înalta Curte reține că nu este întemeiat, urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează.

Critica adusă de inculpat cu privire la încadrarea juridică a faptei nu este întemeiată, astfel că nu este incident cazul de casare prev. de art. 385

9

pct. 17 C. proc. pen.

Modul în care a acționat inculpatul, pornind de la înarmarea sa cu un cuțit, intensitatea loviturilor aplicate, zona anatomică vizată și instrumentul folosit, justifică încadrarea juridică a faptei în infracțiunea de omor prev. de art. 174 - art. 175 lit. i) C. pen., fiind evidentă intenția inculpatului de a suprima viața victimei.

Această intenție a inculpatului a fost dovedită și cu declarațiile martorilor audiați în cauză și în special a martorului G.V. care a intervenit pentru aplanarea conflictului luându-l pe inculpatul B.G. de pe victimă în momentul în care vroia să-i taie gâtul pentru a fi sigur că va muri.

Ceea ce diferențiază cele două infracțiuni, respectiv de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art. 183 și omor calificat prev. de art. 174 - art. 175 lit. i) C. pen. este latura subiectivă a infracțiunii în cazul infracțiunii prev. de art. 183 C. pen., rezultatul letal producându-se din culpă.

Or, în cauza dedusă judecății, având în vedere modalitatea de derulare a evenimentelor, intenția inculpatului B.G. a fost, încă de la început, în sensul de a suprima viața victimei, intenție ce a rezultat neechivoc din întregul ansamblu probator administrat în cauză.

Înalta Curte apreciază că nici cererea de trimitere a cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru a se dispune efectuarea unei noi expertize medico - legale sau avizarea expertizei de către Comisa de avizare și control din cadrul I.M.C., cerere formulată de inculpatul B.G. nu este întemeiată.

Raportul de constatare medico - legală întocmit de Serviciul de Medicină Legală Județean Brăila stabilește în mod cert că moartea numitului D.D.D. a fost violentă, ea s-a datorat șocului hemoragic consecința unei plăgi înjunghiate profunde.

Se arată, de asemenea că leziunile ce au condus la moarte sunt produse prin lovire activă cu un corp dur tăietor - înțepător, putând fi un cuțit.

Expertiza medico – legală efectuată în cauză stabilește fără echivoc faptul că există raport de cauzalitate directă între loviturile aplicate de inculpatul B.G. și decesul victimei.

Susținerea inculpatului B.G. în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului de apel, privind redozarea pedepsei aplicate, nu este reală, instanța făcând referire la motivele pentru care nu se justifică aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai mic.

Aspectele de netemeinicie ale pedepsei aplicate sunt invocate și în fața instanței de recurs însă, Înalta Curte apreciază că nu este incident în cauză cazul de casare prev. de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Pedeapsa aplicată inculpatului B.G. corespunde circumstanțelor reale și personale ale comiterii faptei, instanța de fond, având în vedere toate criteriile generale de individualizare judiciară a pedepsei reglementate de disp. art. 72 C. pen. și anume gradul de pericol social ridicat al faptei comise, limitele speciale ale pedepsei cuprinse între 15 și 25 de ani, modalitatea și împrejurările comiterii faptei, respectiv inculpatul lovindu-o pe victimă cu cuțitul, în plină stradă, fără a se ține seama de reacția celor din jur, aspecte ce denotă o agresivitate deosebită a inculpatului fapt ce impune un regim sancționator sever.

În cauză nu pot fi identificate împrejurări care să facă posibilă aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai mic, atitudinea inculpatului înainte de comiterea faptei, fiind cunoscută ca o persoană violentă atât în familie cât și în comunitate, cât și după comiterea faptei, justificând pedeapsa ce i-a fost stabilită de instanța de fond.

Numai în acest mod, apreciază Înalta Curte, poate fi atinsă finalitatea prev. de art. 52 C. pen., privind scopul educativ și coercitiv al pedepsei.

Criticile referitoare la latura civilă a cauzei în raport de care inculpatul Bercu Georgel arată că i s-a agravat situația în propria cale de atac, nu sunt întemeiate.

În raport de soluția ce urmează a fi adoptată de menținere a sentinței instanței de fond, apreciază Înalta Curte că această critică nu se mai justifică și nici nu va fi supusă analizei.

De altfel, latura civilă a cauzei a fost corect soluționată de instanța de fond, cuantumul daunelor morale, fiind în măsură să acopere prejudiciul moral suferit de părțile vătămate ca urmare a decesului victimei.

Față de toate argumentele prezentate Înalta Curte, urmează ca în baza art. 385

15

pct. 2 lit. a) C. proc. pen., să admită recursul inculpatului B.M., va casa decizia penală atacată și va menține sentința instanței de fond.

În baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge, ca nefondat recursul inculpatului B.G.

În baza art. 385

17

alin. (4) C. proc. pen., cu referire la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., va menține starea de arest a inculpatului B.G.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

Admite recursul declarat de inculpatul B.M. împotriva Deciziei penale nr. 127/ A din 11 octombrie 2010 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Casează în totalitate decizia penală atacată și menține Sentința penală nr. 76 din 26 aprilie 2010 a Tribunalului Brăila, secția penală.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.G. împotriva aceleiași decizii penale.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului B.G., durata reținerii și arestării preventive de la 11 noiembrie 2009 la 14 martie 2011.

Obligă recurentul inculpat B.G. la plata sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul B.M., în sumă de 50 lei, se va plăti din fondul M.J.

Obligă inculpatul B.G. la plata sumei de 1.860 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către intimatele părți civile D.D.E., D.G.E. și M.C.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 14 martie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-09-06
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3007/2010
Asupra recursului de față; În baza actelor dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr. 250 din 29 aprilie 2009 a Tribunalului Giurgiu, secția penală - cauze generale s-a dispus respingerea, ca nefondată, a cererii formulată de inculp
ÎCCJ 2011-05-13
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1988/2011
Asupra recursului penal de față: Analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 221/S din 6 martie 2008, Tribunalul Brașov, în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a infracțiun
ÎCCJ 2012-11-19
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3779/2012
1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată a fost condamnat același inculpat la pedeapsa închisorii de 3 luni pentru săvârșirea infracțiunii de port, fără drept a obiectelor fabricate sau confecționate anume pentru lovire. În baza art. 33 l
ÎCCJ 2011-05-10
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1886/2011
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Brăila, prin sentința penală nr. 154 din 6 octombrie 2010, în baza disp. art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor in
ÎCCJ 2012-12-05
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4010/2012
Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 248 din 25 aprilie 2012, Tribunalul Galați a respins, ca fiind nefondată, cererea inculpatului D.D. privind schimbarea încadrării juridi
Sursă