ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4010/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4010/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față:
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 248 din 25 aprilie
2012, Tribunalul Galați a respins, ca fiind nefondată, cererea inculpatului D.D.
privind schimbarea încadrării juridice a faptei penale deduse judecății din
infracțiunea de omor prev. de art. 174 alin. (1) C. pen. în infracțiunea de lovire
sau vătămare cauzatoare de moarte prev. de art. 183 C. pen.
În baza art. 174 alin.
(1) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. și referire la art. 76
alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul D.D.
la pedeapsa închisorii în cuantum de 8 ani precum și la pedeapsa complementară
a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a și lit.
b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale a
închisorii pentru săvârșirea infracțiunii de omor (faptă comisă la 29/ 30
septembrie 2011).
În conformitate cu
disp. art. 71 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului mai sus menționat
pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a)
teza a II a și lit. b) C. pen.
În temeiul disp. art.
350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului D.D. și, în
conformitate cu art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa închisorii aplicată
acestuia perioada executată în stare de reținere și arest preventiv începând cu
data de 30 septembrie 2011 la zi.
În baza art. 14 C.
proc. pen. raportat la disp. art. 998 C. civ. a fost obligat inculpatul D.D.
către partea civilă C.Ș. la plata sumei de 8.000 lei cu titlu de daune
materiale precum și la plata unor daune morale în sumă de 10.000 lei.
A fost obligat
inculpatul D.D. la plata unei contribuții lunare de întreținere pentru minora M.C.
(fiica victimei M.C.V.) în cuantum de 25% din venitul minim pe economia
națională de la data săvârșirii infracțiunii (30 septembrie 2011) până la
majoratul minorei (21 mai 2029).
În baza art. 7 din
Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat după
rămânerea definitivă a prezentei, în vederea introducerii profilului genetic în
S.N.D.G.J.
În temeiul disp. art.
118 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea specială a obiectului
tăietor înțepător (cuțit cu lungimea de 25 cm, lungimea lamei de 14 cm și lățimea de 2 cm), folosit de inculpat la săvârșirea infracțiunii.
În baza art. 109 alin.
(3) C. proc. pen. s-a dispus ca mijloacele materiale de probă ridicate cu
ocazia cercetărilor (consemnate în procesul verbal de cercetare la fața locului
și în procesele verbale de ridicare obiecte) să fie păstrate la instanța de
judecată până la soluționarea definitivă a cauzei.
În conformitate cu
disp. art. 189 C. proc. pen. onorariul de apărător desemnat din oficiu în cauză
în privința inculpatului - 200 lei - s-a dispus a fi avansat Baroului Galați
din fondul Ministerului Justiției (D-na av. A.M.).
În temeiul disp. art.
191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor
judiciare statului în sumă de 2100 lei, sumă înglobând și onorariul
apărătorului desemnat din oficiu.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele :
Prin Rechizitoriul cu
nr. 975/P/2011 întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați s-a dispus
trimiterea în judecată a inculpatului D.D. pentru săvârșirea infracțiunii de
omor prevăzută și pedepsită de disp. art. 174 alin. (1) C. proc. pen., reținându-se
în esență că în noaptea de 29/ 30 septembrie 2011, pe fondul consumului de
alcool și în urma unui conflict, inculpatul a aplicat victimei M.C.V. o
lovitură cu un obiect tăietor-înțepător (cuțit) în zona brațului drept,
producându-i acesteia o plagă înțepat tăiată deltoidiană dreapta, cu secțiune
completă de arteră brahială dreaptă, decesul victimei datorându-se anemiei
acute prin hemoragie externă masivă.
Din examinarea
actelor și lucrărilor dosarului instanța a reținut că inculpatul D.D. este cioban
și pentru a-și câștiga existența, acesta se angajează în mod sezonier la
diverse persoane de pe raza comunei Rădești, proprietare de stâne. Astfel în
ziua de 29 septembrie 2011, inculpatul s-a angajat numai pentru ziua respectivă
la stâna aparținând numitului G.I. din comuna Rădești, stână situată în afara
comunei, la o distanță de aproximativ 3 km, în punctul denumit popular „Suraia”, într-o zonă mai greu accesibilă.
La aceeași dată, în
jurul orelor 19
00
, martorul G.I.A. (fiul proprietarului stânei) împreună
cu martorul D.C. (fratele inculpatului) au plecat spre stână, pentru a-i
aproviziona pe ciobani cu alimente. Martorii au plecat spre punctul „Suraia” cu
o căruță aparținând proprietarului stânei, fără să se stabilească cu exactitate
ora la care au ajuns.
După terminarea
activităților în cadrul stânei, aproximativ în jurul orelor 20
00
,
inculpatul D.D. și martorii G.I.A. și D.C. au mâncat și au consumat circa 1 litru de bere. Întrucât ora era considerată înaintată, martorii au hotărât să înnopteze la stână,
sens în care aceștia au rămas în locuința improvizată în cadrul stânei
(bordei), inculpatul mergând să doarmă într-o baracă alăturată, ce aparține
numitului L.C., un alt proprietar de oi, aflată la circa 40 de metri de bordei.
După aproximativ o
oră, la stâna au sosit cu o căruță victima M.C.V. și martorul L.N., trezindu-i
pe martorii G.I.A. și D.C.
La scurt timp,
aparent fără motiv, martorul L.N. a început să-l lovească cu pumnii pe martorul
D.C. și, deși acesta din urmă a căzut, L.N. l-a lovit în continuare, conflictul
dintre aceștia durând circa 10 minute. S-a reținut că între martorul L.N. și
familia D. exista o stare de dușmănie declarată.
În conflictul descris
mai sus nu a intervenit nimeni, dar victima M.C.V. i-a cerut martorului L.N. să
înceteze agresiunea asupra lui D.C.
Întrucât în acest mod
s-a creat gălăgie, la bordei a venit și inculpatul, acesta având posibilitatea
să vadă că fratele său fusese lovit de către martorul L.N. Inculpatul a
declarat că a încercat să intervină în apărarea fratelui său, dar a fost
împiedicat de către victimă, fără ca între aceștia să existe vreun contact
fizic. L.N. și D.C. s-au împăcat, iar aceștia împreună cu inculpatul, cu
victima și cu martorul G.I.A. au început să consume vin dintr-un bidon, în
bordeiul stânei.
După ce au terminat
vinul, inculpatul împreună cu martorul L.N. au mers cu o căruță la domiciliul
acestuia din urmă, de unde au luat un alt bidon cu vin și, întorcându-se la
stână, au continuat să consume alcool, martorii în bordei, iar inculpatul și victima,
afară.
La scurt timp, în
bordei a intrat victima spunându-le martorilor că a fost tăiată cu cuțitul de
către inculpat.
La vederea celor
întâmplate, martorii G.I.A. și D.C. au părăsit bordeiul în fugă, îndreptându-se
spre comună.
După săvârșirea faptei,
inculpatul a părăsit zona fugind în imediata apropiere a stânei, spre țarcul
oilor, unde a aruncat cuțitul și unde s-a ascuns, reîntorcându-se dimineață la
stână, unde a și fost depistat de către lucrătorii de poliție.
Împotriva acestei
sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, partea
civilă C.Ș. și inculpatul D.D.
Parchetul de pe lângă
Tribunalul Galați a criticat sentința pentru netemeinicie sub aspectul
cuantumului pedepsei, apreciat prea blând.
S-a susținut că în
mod greșit instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului circumstanța
atenuantă prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., cu consecința
stabilirii unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege.
S-a solicitat
admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței pronunțată de instanța de
fond, înlăturarea circumstanței atenuante și aplicarea unei pedepse peste
minimul prevăzut de lege.
Partea civilă C.Ș. a
criticat sentința penală atât pentru nelegalitate, susținând că în mod greșit
nu au fost reținute în încadrarea juridică dată infracțiunii și dispozițiile art.
175 alin. (1) lit. i) C. pen., fapt ce ar fi atras o pedeapsă mai mare, cât și
pentru netemeinicie, susținând că pedeapsa aplicată este prea blândă, iar
cuantumul daunelor morale acordate este prea mic, nerealizându-se o reală
compensație.
S-a solicitat
admiterea apelului și în rejudecare, schimbarea încadrării juridice prin
reținerea și a dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., înlăturarea
circumstanțelor atenuante și aplicarea unei pedepse în limite legale, precum și
acordarea daunelor morale în cuantumul solicitat de 100.000 lei.
La rândul său
inculpatul, prin apărătorul desemnat din oficiu, a criticat sentința pentru
nelegalitate susținând că încadrarea juridică corectă a faptei este cea
prevăzută de art. 183 C. pen., întrucât niciun moment nu a avut intenția de a
suprima viața victimei, precum și pentru netemeinicie, sub aspectul cuantumului
pedepsei, apreciat prea aspru.
S-a solicitat în
principal schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 174
alin. (1) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen. și în noua
încadrare juridică aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai mic.
În subsidiar, s-a
solicitat reducerea pedepsei în urma reevaluării întregului material probator
administrat în cauză.
Instanța de apel a
apreciat ca fiind întemeiate apelurile declarate de parchet și partea civilă
sub aspectul individualizării pedepsei aplicate inculpatului, reținându-se că
nu justifică acordarea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a) C.
pen., coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, nefiind
corespunzătoare principiului proporționalității și nici scopului prevăzut în art.
52 C. pen.
În acest context,
subsidiarul invocat de inculpat, de reducere a pedepsei s-a apreciat ca
nefondat.
Instanța de apel a
mai constatat întemeiată critica formulată de partea civilă sub aspectul
cuantumului daunelor morale. Reținând că deși suma solicitată de 100.000 lei,
este excesivă, nici aducerea în derizoriu a traumei psihice prin care a trecut
partea civilă (sora victimei) prin acordarea doar a sumei de 10.000 lei nu
poate fi acceptată, astfel că s-a apreciat ca o sumă rezonabilă cuantumul de
25.000 lei.
Criticile formulate
de inculpat și partea civilă sub aspectul încadrării juridice a faptei nu au
fost primite.
Solicitarea
inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei în infracțiunea prev.
de art. 183 C. pen. s-a apreciat nefondată, constatându-se că moartea victimei
nu e doar urmarea unei acțiuni praeterintenționate. Intenția de a ucide a
rezultat în speță din mijlocul folosit de inculpat (un cuțit, instrument apt să
producă moarte), zona vitală lezată (secțiunea completă a arterei brahiale),
intensitatea loviturii (ce a produs declanșarea unei hemoragii externe masive
și amenințarea acută).
Cât privește reținerea
art. 175 lit. i) C. pen., s-a constatat că nu există condițiile cerute de forma
apreciată a omorului calificat.
În baza acestor considerente,
Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze și minori, prin Decizia penală
nr. 191/ A din 13 septembrie 2012 a admis apelurile declarate de Parchetul de
pe lângă Tribunalul Galați și de partea civilă C.Ș. împotriva sentinței penale nr.
248 din 25 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Galați în Dosar nr. 12265/121/2011
și în consecință:
A desființat în parte
sentința penală nr. 248 din 25 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Galați în
Dosarul nr. 12265/121/2011 și, în rejudecare:
A înlăturat aplicarea
dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1)
lit. a) și alin. (2) C. pen.
A majorat cuantumul
pedepsei principale aplicată inculpatului D.D. de la 8 (opt) ani închisoare, la
10 (zece) ani închisoare.
A majorat cuantumul
daunelor morale acordate părții civile C.Ș., de la 10.000 lei la 25.000 lei.
A menținut restul
dispozițiilor sentinței penale apelate.
A respins ca nefondat
apelul declarat de inculpatul D.D., împotriva sentinței penale nr. 248 din 25
aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr. 12265/121/2011.
A menținut starea de
arest a inculpatului D.D. și a computat din pedeapsa aplicată durata reținerii
și arestării preventive, începând cu data de 30 septembrie 2011 la zi,
respectiv 13 septembrie 2012.
A obligat pe
apelantul-inculpat D.D. la plata către stat a sumei de 250 lei cu titlu de
cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru
apărătorul desemnat din oficiu (av. D.N.), a fost avansată din fondurile
Ministerului Justiției, către Baroul Galați.
Împotriva acestei
decizii a declarat recurs partea civilă C.Ș. care a reiterat criticile
formulate în apel, solicitând majorarea pedepsei aplicate inculpatului,
acordarea daunelor morale în cuantumul solicitat și schimbarea încadrării
juridice a faptei din infracțiunea de omor, prev. de art. 174 C. pen., în
infracțiunea de omor calificat prev. de art. 175 lit. i) C. pen.
Recursul nu este
întemeiat.
Înalta Curte,
analizând decizia penală recurată, atât prin prisma criticilor formulate de
partea civilă, cât și conform art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen.,
apreciază că aceasta este legală și temeinică.
Solicitarea formulată
de recurentă de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea de
omor prev. de art. 174 C. pen., în infracțiunea de omor calificat prev. de art.
175 lit. i) C. pen., poate fi examinată în cadrul cazului de casare prev. de art.
385
9
pct. 17 C. proc. pen., însă nu este fondată.
Potrivit art. 152 C.
pen. fapta se consideră săvârșită în public atunci când a fost comisă:
„
a) într-un loc care
prin natura sau destinația lui este totdeauna accesibil publicului, chiar dacă
nu este prezentă nici o persoană;
b) în orice alt loc
accesibil publicului, dacă sunt de față două sau mai multe persoane;
c) în loc neaccesibil
publicului, cu intenția însă ca fapta să fie auzită sau văzută și dacă acest
rezultat s-a produs față de două sau mai multe persoane;
d) într-o adunare sau
reuniune de mai multe persoane, cu excepția reuniunilor care pot fi considerate
că au caracter de familie, datorită naturii relațiilor dintre persoanele
participante;
e) prin orice
mijloace cu privire la care făptuitorul și-a dat seama că fapta ar putea ajunge
la cunoștința publicului”.
În mod corect s-a
constatat că în cauză, astfel cum a fost probată situația de fapt, omorul comis
de inculpat nu s-a săvârșit în niciuna din circumstanțele prev. de art. 152 C.
pen. redate mai sus care ar fi putut conduce la reținerea formei agravate prev.
de art. 175 lit. i) C. pen.
Inculpatul i-a
aplicat victimei o lovitură de cuțit, în timp ce consuma vin împreună cu
aceasta, afară, lângă un bordei de la o stână din apropierea unei păduri.
Stâna poate fi considerată
un loc accesibil publicului, conform art. 152 lit. b) C. pen., dar nu este
îndeplinită și cea de-a doua condiție a acestui text pentru a se reține
comiterea faptei în public, respectiv de față nu a fost nicio persoană.
Mai mult, nici forma
prevăzută de lit. c) a art. 152 C. pen. nu poate fi reținută, întrucât fapta nu
a fost nici auzită nici văzută de celelalte persoane care consumau vin în
interiorul bordeiului, acestea aflând de comiterea agresiunii în momentul în
care victima a intrat în bordei și le-a relatat ce s-a întâmplat.
Nici critica
raportată la cazul de casare prev. de art. 385
9
pct. 14 C. proc.
pen. nu poate fi reținută.
În apel, în mod
întemeiat s-a procedat la înlăturarea circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit.
a) C. pen. și s-a majorat pedeapsa inculpatului într-un cuantum pe care Înalta
Curte îl apreciază corespunzător circumstanțelor reale și personale, astfel că
o nouă majorare nu se justifică.
Cât privește daunele
morale, acestea au fost acordate într-un cuantum adecvat suferințelor părții
vătămate, iar o reevaluare a acestora în recurs nu este posibilă în cadrul
niciunuia din cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de art. 385
9
C. proc. pen.
Pentru aceste
considerente, Înalta Curte, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C.
proc. pen. va respinge, ca nefondat recursul declarat de partea civilă cu
obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat incluzând și
onorariul avocatului din oficiu desemnat pentru inculpat, conform art. 192 alin.
(2) C. proc. pen.
Potrivit art. 385
16
,
art. 381 C. proc. pen. și art. 88 C. pen. se va deduce la zi prevenția pentru
inculpat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de
partea civilă C.Ș. împotriva deciziei penale nr. 191/ A din 13 septembrie 2012 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul D.D.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului
durata reținerii și arestării preventive de la 30 septembrie 2011 la 5 decembrie
2012.
Obligă recurenta parte civilă C.Ș. la plata
sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de
200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru
inculpat, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 5
decembrie 2012.