ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 679/2011

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

dosarului, instanța constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 296 din 21 octombrie

2009 pronunțată în Dosarul nr. 36/91/2009 al Tribunalului Vrancea, s-a dispus

condamnarea inculpatului S.C., la pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prin file CEC, înșelăciune,

delapidare, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declarații și

evaziune fiscală, fapte prev. de art. 215 alin. (1) și (4) C. pen. 215 alin.

(1), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215

1

alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C.

pen. și art. 292 C. pen., art. 9 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr.

241/2005, pentru toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Pentru a hotăra

astfel instanța de fond a reținut că inculpatul S.C. în calitate de

administrator al Cooperativei Meșteșugărești „M.B." a încheiat

antecontracte de vânzare-cumpărare cu persoanele vătămate, cu privire la două

bunuri imobile, proprietatea Cooperativei Meșteșugărești pe care o administra,

situate în Focșani, Bd. ............., respectiv str. ............., pentru

care a încasat cu titlu de avans diferite sume de bani.

Pe latură civilă

instanța a constatat că s-au constituit părți civile Ministerul Finanțelor,

R.I. și M.V. în privința cărora instanța a constatat că prejudiciul cauzat

bugetului de stat consolidat este 99.670 RON după cum rezultă din raportul de

expertiză contabilă, întrucât inculpatul s-a sustras de la plata obligațiilor

fiscale prin neevidențierea în contabilitate a operațiunilor comerciale efectuate

și anume a TVA, nu și a impozitului pe profit cum a reținut organele fiscale

deoarece nu au fost finalizate actele juridice privind transferul de

proprietate, cu respectarea procedurilor fiscale prevăzute în Codul Fiscal și

Normele Metodologice de aplicare aprobate prin H.G. nr. 40/2004.

În aceste condiții,

instanța a reținut că prejudiciul cauzat bugetului de stat consolidat este de

99.670 RON, fiind realizate condițiile pentru angajarea răspunderii civile

delictuale potrivit art. 998 C. civ., admițând în parte acțiunea civilă a

părții civile Ministerul Finanțelor precum și acțiunile intentate de părțile

civile R.I. și M.V. iar inculpatul a fost obligat la plata sumei de 56.000 RON

către partea civilă R.I. și a sumei de 252.452 RON către partea civilă M.V. cu

titlu de despăgubiri civile pentru daune materiale.

S-a luat act că

persoanele vătămate T.S., SC H. SRL Focșani, SC M.A. SRL Focșani, SC P.L.R.

SRL, SC U.P. SRL, G.C., Ș.A., S.V. și COOP Meșteșugărească M.B., nu s-au

constituit părți civile; prejudiciile fiind recuperate integral numai de SC H.

SRL Focșani și SC M.A. SRL Focșani iar de G.C. numai parțial și anume 230.000

RON.

Împotriva acestei

sentințe au formulat apel în termen legal Parchetul de pe lângă Tribunalul

Vrancea, Agenția Națională de Administrare Fiscală, partea civilă C.M.M."

balerină" prin lichidator judiciar, inculpatul S.C. și partea civilă R.I.

Prin Decizia penală

nr. 109 din 29 septembrie 2010 Curtea de Apel Bacău, Secția penală, a admis

apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea,

apelantele-părți civile Agenția Națională de Administrare Fiscală, C.M.M. B.,

prin MBV INSOLV IPURL Focșani și R.I., precum și apelantul-inculpat S.C.,

împotriva Sentinței penale nr. 296/D din 21 octombrie 2010 a Tribunalului

Vrancea, pronunțată în Dosarul nr. 36/91/2009, a desființat sentința penală

atacată și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe. Au fost menținute

actele procedurale efectuate în cauză până la data de 16 septembrie 2009,

inclusiv.

Pentru a decide

astfel Curtea de Apel Bacău a reținut că instanța a administrat doar parțial în

mod nemijlocit probatoriul pe care s-a fundamentat trimiterea în judecată a

inculpatului.

Astfel dacă în cursul

urmăririi penale au fost audiate o multitudine de persoane, în diverse calități

- părți vătămate constituite părți civile și martori, în cursul cercetării

judecătorești au fost ascultate doar cinci persoane și anume partea - civilă

R.I., inculpatul și martorii B.A., H.F. și T.E. și s-a efectuat o expertiză

judiciară contabilă ale cărei concluzii, care se regăsesc și în suplimentul la

aceeași expertiza, contrazic concluziile din raportul de expertiză contabilă

efectuat în cursul urmăririi penale, ambele expertize fiind în dezacord cu

raportul de inspecție fiscală din 24 februarie 2005 întocmit de ANAF - D.G.F.P.

Vrancea.

S-a mai arătat că

instanța nu a făcut deosebirea ca de altfel și organele de urmărire penală,

între două entități diferite, persoana juridică, pe de o parte și

reprezentantul său legal, pe de altă parte, procedând la citarea în calitate de

parte vătămată a numiților T.S. în loc de SC U.P. SRL Focșani, E.N. în loc de

SC M.A. SRL Jaristea și B.A. în loc de SC H.C. SRL Focșani.

Nu s-a observat că SC

P.L.R. SRL Voluntari precum și M.V. s-au constituit părți civile în cauză cu

respectarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) C. proc. pen., părțile civile

nefiind citate în cauză, mai mult M.V. a fost citat ca martor la o adresa la

care nu mai figura, fără ca instanța să depună diligentele necesare să-i afle

noua adresă, în discuție fiind un prejudiciu în sumă de 2.580.000.000 lei vechi

care s-ar fi putut regăsi în patrimoniul lui M.V. ori în cel al Cooperativei

Meșteșugărești „M.B." Focșani (în continuare CMMB).

Pentru justa

soluționare a cauzei era necesar a fi audiate toate persoanele care manipulând

(cel puțin scriptic) sume deosebit de mari, de ordinul miliardelor de lei

vechi) au participat implicit alături de inculpat la devalizarea CMMB.

Astfel, era necesar a

fi audiați H.P.l., S.I.M. și P.V. având in vedere că inculpatul cât și martorul

H.F. au susținut că suma de 91.000 euro stipulată în contract nu a fost efectiv

primită nici de inculpat și nici de partea civilă CMMB. Mai mult martorul H.F.

a susținut că împrumutătorul H.P.l. nu a fost prezent la perfectarea actului,

împrejurare în care s-ar fi impus și audierea notarului.

Cum în evidentele

contabile ale CMMB nu se regăsesc sumele presupus a fi plătite în diverse

modalități de numiții: T.S. - 65.000 euro, S.V. - 2.300.000.000 lei vechi +

630.000.000 lei vechi, D.M. - 900.000.000 lei vechi, G.C. - 2.300.000.000 lei

vechi, P.V. și P.C. - 28.000 euro, Ș.A. - 2.570.000.000 lei vechi + 10.000

euro, R.A. - 1.190.000.000 lei vechi, A.E. sau A.P.O. - 500.000.000 lei vechi,

L.C. - 83.771.000 lei vechi, SC L.C. SRL Focșani - 396.421.000 lei vechi, T.M.

- 200.000.000 lei vechi, se impunea audierea acestor persoane care într-un fel

sau altul, pe calea executării silite, s-au îndestulat din patrimoniul părții

civile CMMB, nefiind lipsit de interes justificarea resurselor financiare

(exemplu S.V., fără ocupație, fără loc de muncă), pentru ca astfel să fie

credibile plățile și justificate executările silite succesive la care a fost

supusă CMMB, în caz contrar trebuind să se cerceteze dacă nu cumva a existat o

înțelegere frauduloasă între inculpat și toate aceste persoane în scopul

devalizării părții civile.

Instanța trebuia să

clarifice neconcordanța dintre conținutul Raportului de inspecție fiscală pe de

o parte și cele două rapoarte de expertiză judiciară contabilă și suplimentele

la acestea, întocmite de experții B.R. și N.B., pe de altă parte, cu privire la

obligativitatea plății către bugetul de stat consolidat a impozitului pe profit

și a taxei pe valoarea adăugată, precum și la neconcordanța dintre cele două

expertize cu privire la obligativitatea plății TVA, judecătorul fondului

netranșând care dintre cele două expertize trebuia înlăturată și care

menținută.

Neprocedând astfel,

judecătorul fondului nu a avut cum, în procesul deliberării, să verifice și să

evalueze materialul probator și să își fundamenteze soluția prin coroborarea și

aprecierea probelor, ce ar fi trebuit administrate în condiții de publicitate,

oralitate și contradictorialitate, cu legala citare a tuturor părților, lipsind

atât părțile vătămate, părțile civile și chiar pe inculpat de beneficiile unui

proces echitabil în sensul art. 6 parag. 3 lit. d) din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului care le dădea dreptul la administrarea probelor în prezența

lor, în ședință publică și în condiții de contradictorialitate.

Toate aceste limitări

aduse drepturilor procesuale ale părților nu pot fi înlăturate de instanța de

control judiciar, aceasta neputându-se substitui instanței de fond care nu a

efectuat decât aparent cercetarea judecătorească mărginindu-se în partea

expozitivă a hotărârii atacate să preia punctual pasaje întregi din conținutul

actului de sesizare ori în a aprecia probele strânse în cursul urmăririi

penale, fără un minim de verificare.

Or, potrivit

prevederilor art. 356 C. proc. pen. expunerea trebuie să cuprindă descrierea

faptei ce face obiectul învinuirii (cu arătarea timpului și locului unde a fost

săvârșită fapta, forma și gradul de vinovăție) analiza probelor care au servit

ca temei pentru soluționarea laturii penale și a celei civile cât și a celor

care au fost înlăturate, precum și analizarea oricăror elemente de fapt pe care

se sprijină soluția data cauzei.

S-a constatat așadar

că în lipsa unor probatorii care trebuiau administrate in condițiile

sus-arătate, soluția dată în cauză nu este fundamentată pe o situație de fapt

care să o justifice ceea ce echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs partea vătămata H.I. solicitând admiterea recursului,

potrivit art. 385

9

pct. 17

1

C. proc. pen. și să se

constate lipsa calității sale procesual pasive.

Analizând recursul pârtii vătămate, prin prisma

motivelor invocate, Înalta Curte constată că acesta este nefondat pentru cele

ce urmează:

Potrivit art. 385

5

pct. 17

1

C. proc. pen. hotărârile judecătorești sunt supuse casării

când sunt contrare legii sau s-a făcut o greșită aplicare a legii.

Înalta Curte constată

că, în prezenta speță, instanța de apel a făcut o corectă aplicare a legii prin

casarea hotărârii instanței de fond întrucât judecarea cauzei, în primă

instanță, a avut loc în lipsa părților vătămate SC U.P. SRL Focșani, SC M.A.

SRL Jaristea, SC H.C. SRL Focșani și a părților civile SC P.L.R. SRL Voluntari

și M.V. care nu au fost legal citate, încălcându-se astfel dispozițiile art.

291 alin. (1) C. proc. pen.

Încălcarea de către

prima instanță a dispozițiilor art. 287, art. 289 și art. 291 alin. (1) C.

proc. pen. prin omisiunea de a fi citat părțile vătămate și civile, de a

asculta și verifica martorii echivalează cu lipsa întregii cercetări

judecătorești, încălcare care a impus desființarea sentinței atacate, instanța

de apel neavând cum să verifice care din probe exprimă adevărul și pe această

bază să se pronunțe asupra tuturor motivelor de apel invocate în cauză. De

altfel instanța de apel a dispus ca în rejudecare să fie introduse în cauza

părțile vătămate și civile, să fie citate și audiate toate persoanele fizice

vătămate, chiar dacă acestea și-au îndestulat creanțele pe calea executării

silite, stabilindu-li-se calitatea de părți vătămate ori de martori și cărora

li se va solicita un minim de dovadă credibilă asupra resurselor financiare

presupus achitate sub forma de împrumut ori de preț (avans) spațiu comercial.

Înalta Curte constată

că recurentul H.I. are calitatea procesual pasivă fiind parte vătămată.

Recurentul este parte în contractul de împrumut cu garanție imobiliară, prin

care l-a împrumutat pe inculpat cu suma de 91.000 euro, garanția imobiliară

fiind imobilul din Focșani.

Față de cele menționate, Înalta Curte, în temeiul

art. 385

15

pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca

nefondat, recursul petentului. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea

vătămată H.I. împotriva Deciziei penale nr. 109 din 29 septembrie 2010 a Curții

de Apel Bacău, secția penală.

Obligă recurentul

parte vătămată la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu a

intimatului inculpat S.C., se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 22 februarie 2011.