ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 765/2011

Asupra recursului de față:

Din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea introdusă pe rolul

Tribunalului Iași, secția comercială și contencios administrativ, reclamanta SC

D.D.P. SRL a chemat în judecată pe SC G.C.E. SRL solicitând rezilierea

contractului nr. 138 din 09 februarie 2009, obligarea pârâtei la plata sumei de

52645,6 dolari SUA reprezentând dublul arvunei pe care reclamanta a virat-o

pârâtei cu titlu de avans precum și dobânda legală aferentă.

Tribunalul Iași, secția comercială

și de contencios administrativ, prin sentința nr. 696/com din 20 aprilie 2010 a

admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SC D. în contradictoriu cu

pârâta SC G.C.E.E. SRL, a dispus rezoluțiunea contractului nr. 138 din 09

februarie 2009, a obligat pârâtă să plătească reclamantei suma de 26322,8

dolari SUA achitată cu titlu de avans precum și dobânda legală aferentă și a o

bligat pârâta să plătească

reclamantei suma de 5192 lei reprezent cheltuieli de judecată.

Curtea de Apel Iași, secția comercială,

prin decizia nr. 73 din 18 octombrie 2010, a anulat ca netimbrat apelul formulat

de apelanta - pârâtă SC G.C.E.E. SRL în contradictoriu cu intimata-reclamantă SC

D.D.P. SRL.

În pronunțarea acestei decizii

instanța de control judiciar a reținut că, deși apelanta a invocat scutirea sa

de la plata taxelor de timbru în raport de faptul că se află în insolvență,

aceasta nu a solicitat reexaminarea taxelor fixate de instanță și că potrivit

art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind insolvența, numai acțiunile introduse de

administratorul judiciar sau de lichidator în aplicarea dispozițiilor evocatei

legi sunt scutite de la plata taxelor de timbru.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs pârâta SC G.C.E.E. SRL, prin administrator judiciar CII D.L.,

criticând-o pentru nelegalitate din perspectiva soluționării excepției de

netimbrare a apelului declarat.

Recurenta - pârâtă solicită

admiterea recursului si obligarea intimatului la plata cheltuielilor de

judecată invocând ca temei de drept art. 304 C. proc. civ.

Deși recurenta-pârâtă nu-și

încadrează în drept criticile dezvoltarea acestora permite subsumarea lor

motivului de casare reglementat de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. și celui de

modificare prevăzut de pct. 9 al aceluiași text de lege.

Înalta Curte, examinând decizia recurată

prin prisma criticilor formulate constată că recursul este fondat pentru

motivele ce se vor arăta.

O primă critică se referă la faptul

că instanța de apel a soluționat excepția de netimbrare a apelului în

condițiile în care procedura de citare a sa a fost nelegal îndeplinită față de

faptul că anterior pronunțării deciziei la 8 octombrie 2010 apelanta a

învederat instanței că se află în procedura insolvenței adresând totodată prin

aceeași cerere solicitarea de a fi citată prin administratorul judiciar.

Această critică este fondată

întrucât instanța de apel nu a dat curs acestei solicitări, procedând la

citarea apelantei la sediul ales, indicat anterior declanșării procedurii de

insolvență.

Deși încunoștiințată de starea de

insolvență în care se află apelanta, instanța nu face aplicarea art. 85 pct. 5 C.

proc. civ., astfel că la termenul din 11 octombrie 2010 când au avut loc

dezbaterile, procedura de citare cu apelanta a fost nelegal îndeplinită

întrucât aceasta a fost citată la sediul ales indicat cu cererea de apel.

A doua critică, cea vizând greșita

aplicare și interpretare a art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind insolvența

este de asemenea fondată.

Astfel, scutirea de la plata taxelor

de timbru instituită de art. 77 din Legea insolvenței operează de drept, motiv

pentru care susținerea instanței de control judiciar în sensul necesității

promovării de către apelantă a unei cereri de reexaminare în temeiul art. 18

din Legea nr. 140/1997 privind taxele de timbru apare ca lipsită de fundament.

În considerarea celor ce preced,

Înalta Curte, constatând nelegalitatea deciziei recurate sub aspectul

criticilor formulate, în temeiul art. 312 C. proc. civ. va admite recursul, va

casa decizia recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe,

soluție în raport de cererea recurentei având ca obiect cheltuieli de judecată

nu își găsește justificarea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

recurenta - pârâtă SC G.C.E.E. SRL PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR C.A.B.I.S împotriva

deciziei nr. 73 din 18 octombrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția

comercială, casează decizia atacată și trimite cauza aceleiași instanțe pentru

rejudecare.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 22 februarie 2011.