ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4495/2011

Asupra

conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Cadrul

procesual

T.L.V., în

calitate de intimat-reclamant în dosarul nr. 1561/95/2010 al Curții de Apel

Craiova a invocat excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1)

lit. j) din Ordinul nr. 1501/2006 emis de MAI, raportat la prevederile Codului

Fiscal și ale Constituției României.

2.

Hotărârea Curții de Apel Craiova

Prin

încheierea de la data de 10 ianuarie 2011 instanța sesizată, cu soluționarea

recursului declarat de Instituția Prefectului Județului Gorj, serviciul Public

Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculări Autovehicule împotriva

sentinței nr. 872 din 27 aprilie 2010 pronunțată de Tribunalul Gorj, a dispus

sesizarea Curții de Apel București cu soluționarea excepției de nelegalitate

invocată în dosar, suspendând soluționarea cauzei până la soluționarea

irevocabilă a excepției.

Pentru a

pronunța această hotărâre instanța de recurs a reținut că în temeiul art. 4 din

Legea nr. 554/2004 și art. 44 din Constituția României a fost invocată excepția

de nelegalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) lit. j) din Ordinul nr.

1501/2006 emis de MAI și constatând că de actul administrativ atacat ca nelegal

depinde soluționarea litigiului, a dispus sesizarea instanței competente,

respectiv Curtea de Apel București, ca instanță de primă jurisdicție pentru

soluționarea excepției de nelegalitate invocată în cauză.

Curții de Apel București

Prin sentința

nr. 3738 din 25 mai 2011 a fost declinată competența de soluționare a excepției

de nelegalitate a art. 7 alin. (1) lit. j) din Ordinul

nr. 1501/2006 emis de MAI în favoarea Curții de Apel Craiova și,

constatând ivit

un conflict negativ de competență, a dispus trimiterea

cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului

negativ de competență.

Pentru a

pronunța această hotărâre, instanța a reținut că nici reclamantul

și nici pârâtul nu au domiciliul, respectiv

sediul în raza Curții de Apel București.

Instanța a

reținut că în privința excepției de nelegalitate nu sunt incidente prevederile

art. 12 C. proc. civ., care dispun că reclamantul are alegerea între mai multe

instanțe deopotrivă competente, considerând că o atare opțiune există doar

pentru acțiunea de fond, nicidecum pentru excepția de nelegalitate.

II. Hotărârea

Înaltei Curți de Casație și Justiție privind regulatorul de competență

negativ de competență ivit între Curtea de Apel București și Curtea de Apel

Craiova în soluționarea litigiului dintre T.L.V., Instituția Prefectului

Județul Gorj - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și

înmatriculări Autovehicule și Ministerul Administrației și Internelor se va

soluționa în sensul stabilirii competenței de soluționare a litigiului în

favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

In

conformitate cu dispozițiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ legalitatea

unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data

emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de

excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. In acest caz, instanța,

constatând că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond,

sesizează, prin încheiere motivată, instanța de contencios administrativ

competentă și suspendă cauza.

Înalta Curte

a constatat că excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) lit.

j) din Ordinul nr. 1501/2006 emis de MAI a fost invocată în calea de atac a

recursului, instanța constatând că de actul administrativ atacat ca nelegal

depinde soluționarea litigiului.

Legea

contenciosului administrativ a stabilit competența materială de soluționare a

cauzelor în raport de două criterii și anume, al locului ocupat de organul care

a emis ori încheiat actul și al cuantumului litigiului ce are ca obiect taxe și

impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora,

conform dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, iar competența

teritorială este reglementată în dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr.

554/2004, în conformitate cu care reclamantul se poate adresa instanței de la

domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului.

Având în

vedere situația de fapt a cauzei, în care excepția de nelegalitate a fost

invocată chiar în fața uneia dintre instanțele competente teritorial, conform

prevederilor legale menționate, precum și cerința urgenței în soluționarea

excepției, impusă de dispozițiile art. 4 alin. (2) din actul normativ arătat,

competența materială de soluționare a excepției de nelegalitate aparține Curții

de Apel, raportat la rangul autorității emitente a actului administrativ

atacat, iar din punct de vedere teritorial, competența aparține Curții de Apel

Craiova, văzând instanța sesizată cu acțiunea introductivă a cauzei.

Pentru aceste

motive, Înalta Curte a reținut că aparține Curții de Apel Craiova competența de

soluționare a excepției de nelegalitate a art. 7 alin. (1) lit. j) din Ordinul

nr. 1501/2006 emis de MAI, ca instanță de fond.

Văzând

dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte a soluționat

conflictul negativ de competență de față în sensul stabilirii competenței de

soluționare a litigiului în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios

administrativ și fiscal.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D

E C I D E

Stabilește

competența de soluționare a cauzei privind pe T.L.V., Instituția Prefectului

Județul Gorj, Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și

înmatriculări Autovehicule și Ministerul Administrației și Internelor în

favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 30 septembrie 2011.