ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3240/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanta L.O. a chemat în judecată

Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, Autoritatea Națională pentru

Cetățenie și E.N.E. - Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie

pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate refuzul nejustificat

al pârâților de a-i soluționa cererea de redobândire a cetățeniei române; să

fie obligați pârâții să procedeze la analizarea/avizarea cererii sale de

redobândire a cetățeniei române în termen de maxim 30 de zile de la rămânerea

irevocabilă a hotărârii instanței; să fie obligați pârâții să-i comunice

ordinul de redobândire a cetățeniei române prin scrisoare recomandată cu

confirmare de primire la sediul ales în maxim 30 de zile de la analizarea

cererii și să-i acorde daune interese în valoare de 100 RON pe fiecare zi de

întârziere de la momentul introducerii cererii de chemare în judecată și până

la avizarea dosarului.

În fapt, reclamanta a

arătat că a depus cererea de redobândire a cetățeniei române în anul 2009,

fiind înregistrată cu nr. 14270/2009 și în 3 martie 2010 a depus o cerere de

urgentare a soluționării dosarului.

Potrivit art. 14

1

din Legea nr. 21/1991, comisia avea obligația verificării îndeplinirii

condițiilor necesare acordării sau redobândirii cetățeniei române într-un termen

care nu trebuia să depășească 5 luni de la data înregistrării cererii.

Prin întâmpinarea

formulată, pârâtul Ministerul Justiției a invocat excepția lipsei calității

procesuale pasive.

La termenul din 22

septembrie 2010 instanța de fond a pus în discuție excepția lipsei calității

procesuale pasive a Ministerului Justiției, a lipsei de obiect și a netimbrării

capetelor de cerere privind daunele.

Prin Sentința civilă

nr. 3525 din 22 septembrie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de

contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității

procesuale pasive a Ministerului Justiției, a anulat ca netimbrat capătul de

cerere privind daunele și a respins în rest acțiunea reclamantei ca rămasă fără

obiect.

Totodată, a respins

capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța a reținut următoarele:

- Excepția lipsei

calității procesuale pasive a Ministerului Justiției este neîntemeiată,

deoarece prin O.U.G. nr. 5/2010 a fost înființată Autoritatea Națională pentru

Cetățenie care a preluat atribuțiile Ministerului Justiției în acordarea,

redobândirea, renunțarea și retragerea cetățeniei române.

În conformitate cu

dispozițiile art. 3 lit. m) și art. 20 din Legea nr. 146/1997, capătul de

cerere privind daunele a fost respins ca netimbrat, întrucât reclamanta, deși

citată cu mențiunea timbrării, nu și-a îndeplinit această obligație;

- cu privire la

capătul de cerere privind plata cheltuielilor de judecată s-a reținut cererea

reclamantei de redobândire a cetățeniei române a fost avizată și soluționată

înainte de comunicarea acțiunii.

Împotriva acestei

sentințe, considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs reclamanta

L.O.

Recurenta a susținut

că, în mod greșit instanța i-a respins cererea de obligare în solidar a

pârâților la plata cheltuielilor de judecată, întrucât dosarul său a fost

avizat pozitiv la data de 24 martie 2010, iar cererea de chemare în judecată a

fost formulată la data de 19 martie 2010, or din actele dosarului nu rezultă

dacă acesta a fost soluționat sau nu în termen legal.

A mai susținut

recurenta că ordinul de redobândire a cetățeniei române a fost emis într-un

termen de aproximativ 5 luni de zile de la data avizării pozitive, în totală

contradicție cu dispozițiile art. 18 din Legea cetățeniei nr. 21/1991, care

prevede un termen de 30 de zile.

Recursul este

nefondat.

În fapt, prin cererea

introductivă de instanță, reclamanta L.O. a cerut instanței să constate refuzul

nejustificat al Ministerului Justiției de a-i soluționa cererea de redobândire

a cetățeniei române și să-l oblige ca în temeiul art. 10

1

din lege

să-i soluționeze cererea în sensul obligării pârâtului de a-i comunica ordinul

de redobândire a cetățeniei române, să o programeze pentru depunerea jurământului

de credință față de România și să-l oblige la 100 RON pe zi de întârziere, cu

titlu de daune interese până la analizarea/avizarea cererii.

Întrucât prin O.U.G.

nr. 5/2010 a fost înființată Autoritatea Națională pentru Cetățenie și potrivit

dispozițiilor art. 4 din acest act normativ aceasta "asigură aplicarea

procedurii legale de acordare, redobândire, renunțare și retragere a cetățeniei

române" rezultă că excepția lipsei calității procesuale pasive a

Ministerului Justiției este întemeiată, această autoritate nemaiavând atribuții

de soluționare a cererilor de redobândire a cetățeniei române.

Așa fiind, în mod

corect instanța de fond a respins acțiunea reclamantei față de această

autoritate pentru lipsa calității procesuale pasive.

Cât privește cererea

de comunicarea a ordinului de redobândire a cetățeniei române, corect s-a

reținut că aceasta a rămas fără obiect, întrucât prin Adresa nr. G5-1/P/2736

Ministerul Afacerilor Externe îi comunică recurentei, prin avocat, că dosarul

acesteia a fost trimis cu Adresa nr. G5-1/1156 din 28 ianuarie 2009 la

Autoritatea Națională pentru Cetățenie, iar, prin adresa nr. 3437/DC din 1

septembrie 2010, Ministerul Justiției îi comunică reclamantei că i s-a aprobat

cererea de redobândire a cetățeniei române prin Ordinul nr. 115/P din 17 august

2010.

Referitor la emiterea

Ordinului de redobândire a cetățeniei române într-un termen de 5 luni de zile,

iar nu de 30 de zile așa cum prevăd dispozițiile art. 21/1991, urmează să se

rețină că Legea nr. 21/1991 privind cetățenia română nu prevede un termen

pentru rezolvarea cererii și că complexitatea etapelor procedurale sunt de

natură să conducă la concluzia că, în mod obiectiv procedura nu poate fi

parcursă în termen de 30 de zile, prevăzut de art. 2 alin. (1) lit. h) din

Legea nr. 554/2004.

Nu trebuie ignorat

nici faptul că procedura de soluționare a cererii de redobândire a cetățeniei

române se subsumează principiului soluționării cererii într-un termen rezonabil

consacrat în art. 10 din Convenția Europeană asupra Cetățeniei, adoptată la

Strasbourg la 6 noiembrie 1997 și ratificată de România prin Legea nr.

396/2002.

Caracterul de termen

rezonabil în cazul procedurilor administrative supuse cenzurii instanței de

judecată se apreciază în lumina criteriilor consacrate de jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului în funcție de circumstanțele concrete ale

fiecărei cauze.

În cauză, cererea

reclamantei de redobândire a cetățeniei române a fost avizată în ședința

Comisiei de Cetățenie din 24 martie 2010, fapt confirmat de pârâtă înainte de

primul termen de înfățișare.

Așa fiind și ținând

seama de dispozițiile art. 274 și 275 C. proc. civ. în mod corect instanța de

judecată a respins cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată,

pârâtul neaflându-se în culpă.

Examinând și din

oficiu hotărârea atacată sub toate aspectele de legalitate și temeinicie și

neconstatându-se existența motivelor de casare, recursul declarat de reclamanta

L.O. va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul

declarat de L.O. împotriva Sentinței civile nr. 3525 din 22 septembrie 2010 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 3 iunie 2011

.