ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.12.2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 838/2011

HOTĂRÂRE
03.12.2010
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 838/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față

în baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 179 din 3

decembrie 2010 a Curții de

Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze

cu minori și de familie, a fost respinsă, ca inadmisibilă, plângerea petentei D.A.M.,

împotriva rezoluției nr. 86046 din 03 august 2010 emisă de I.P.J. - Poliția

comunală Cornu, județul Prahova. S-au reținut, în esență, următoarele:

Prin plângerea introdusă de către petenta D.A.M. în dosarul nr.

1162/42/2010, aceasta a solicitat desființarea

rezoluției nr. 86046 din 03 august 2010 emisă de Politia comunală

Cornu,

prin care s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva

petentei pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și distrugere

prevăzute de art. 192 C. pen. și art. 217 C. pen., rezoluție confirmată de

către procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina.

Curtea a constatat că plângerea petiționarei este inadmisibilă

întrucât nu se încadrează printre acelea

prevăzute de art. 278

1

ordonanțele (în sens larg actele) procurorului de netrimitere în judecată.

Mai mult, raportat la actul de la fila 10 a dosarului și la conținutul

art. 275 și urm. C. proc. pen., s-a reținut că apare ca inaplicabil art. 278

1

alin. (13) C. proc. pen. astfel cum a fost acesta modificat prin Legea nr.

202/2010.

Față de cele astfel reținute,

Curtea, în baza art. 278

1

alin. (8) lit.

a) C. proc. pen., a

respins plângerea ca inadmisibilă.

Împotriva sentinței a declarat

recurs petiționara.

Recursul declarat de petiționară împotriva sentinței este inadmisibil.

Potrivit dispozițiilor art. 287

1

alin. (1) C. proc. pen.,

împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a

ordonanței ori, după caz, a rezoluției de

clasare, de scoatere de sub

urmărire

penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată,

precum și orice alte persoane ale căror interese

legitime sunt vătămate

pot face plângere la judecătorul de la

instanța

căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza

în primă

instanță.

Potrivit dispozițiilor art. 278

1

alin. (7) și (8) din

același cod, judecătorul, soluționând plângerea, pronunță una dintre soluțiile

prevăzute la lit. a), b), c) de la alin. (8).

Conform prevederilor art. 278

1

alin. (10), astfel cum a

fost modificat prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010, publicată în

M.Of. nr. 714 din 26 octombrie 2010 și intrată în vigoare la data de

25 noiembrie 2010, hotărârea judecătorului

pronunțată potrivit alin. (8)

este definitivă.

În cauză, hotărârea recurată de

petiționară a fost pronunțată

la data de 3 decembrie 2010, ulterior

intrării în vigoare a Legii

nr. 202/2010,

care nu mai prevede posibilitatea exercitării recursului

împotriva

acestor hotărâri.

În raport de considerentele expuse,

urmează a fi respins, ca

inadmisibil,

recursul declarat de petiționară, cu obligarea acesteia la

plata cheltuielilor

judiciare către stat.

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta petiționară D.A.M.

împotriva sentinței penale nr. 179 din 3 decembrie 2010 a Curții de Apel

Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 400 lei cu titlul de

cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 3 martie 2011.

Sursă