ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2715/2011

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele Prin sentința penală nr. 110 din 4 martie 2008, Tribunalul Argeș, în baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inculpata S.G., pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 20 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 modificată, cu aplicarea art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000, modificată și art. 37 lit. a) C. pen. În baza dispozițiilor art. 118 lit. f) C. pen., a confiscat cantitatea de 0,49 gr. heroină ce a fost predată la I.G.P.R. –D.C.J.S.E.O. În baza art. 350 alin. (2) C. proc. pen. a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatei de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 2078 din 26 iulie 2007 emis de Tribunalul Argeș dacă inculpata nu este arestată sau reținută în altă cauză.

S-a reținut, că prin rechizitoriul Ministerului Public DIICOT Serviciul Teritorial Argeș s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei S.G. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000 și art. 37 lit. a) C. pen., constând în aceea că inculpata în ziua de 25 iulie 2007 a deținut fără drept droguri de mare risc (0,69 grame heroină) și a încercat să le distribuie în Penitenciarul Colibași prin intermediul soțului său S.M.S., dar punerea în executare a acestei hotărâri a fost întreruptă ca urmare a depistării inculpatei de către lucrătorii Compartimentului Antidrog la poarta penitenciarului.

A reținut instanța de fond că inculpata nu a știut că în pachetul pe care 1-a primit de la persoana indicată de către soțul său se aflau droguri, iar afirmația că pachetul în cauză 1-a primit de la persoana respectivă, în contextul mai sus arătat, are o doză ridicată de credibilitate și nu a fost contrazisă prin nici un mijloc de probă. Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie întrucât, printr-o greșită apreciere a probelor administrate în cauză, instanța a dispus achitarea inculpatei S.G., pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 modificată, cu aplic.

art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000 modificată și art. 37 lit. a) C. pen. Prin decizia penală nr. 15/A din 24 februarie 2009 Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, împotriva sentinței penale nr. 110 din 4 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr. 2287/109/2007, a desființat în parte sentința apelată și, în consecință a înlăturat achitarea inculpatei S.G. pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplic. art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000 și art. 37 lit. a) C. pen. În baza art. 20 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 modificată, cu aplic.

art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000 și art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat inculpata S.G. la 5 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. În baza art. 61 C. pen. a revocat liberarea condiționată privind restul de 575 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatei prin sentința penală nr. 265 din 17 noiembrie 2004 a Tribunalului Vâlcea și a contopit acest rest cu pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare nou aplicată, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai mare de 5 ani și 6 luni închisoare, în condițiile art. 57 C. pen. În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatei drepturile prevăzută de art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., a computat din durata pedepsei aplicate perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 26 iulie 2007 până la 04 martie 2008 și a menținut în rest dispozițiile sentinței. A constatat instanța de apel, coroborând toate datele de anchetă, precum și faptul că inculpata a fost condamnată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, fiind anterior și consumatoare de heroină, că rezultă indubitabil atitudinea nesinceră a acesteia și în raport de toate aceste probe, curtea, constatând că nu planează nici un dubiu asupra vinovăției inculpatei, a concluzionat că în mod eronat, printr-o greșită apreciere a probelor administrate în cauză, prima instanță a dispus achitarea inculpatei pentru infracțiunea de tentativă la săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri.

A constatat că în drept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 20 C. pen., raportat la art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000, modificată cu Legea nr. 522/2004, cu aplic. art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000 și art. 37 lit. a) C. pen., text în baza căruia inculpata va fi condamnată. Împotriva aceste decizii la data de 16 decembrie 2010 inculpata S.G. a formulat o „cerere de computare" a pedepselor aplicate prin sentinței nr. 265 din 17 noiembrie 2004 a Tribunalului Vâlcea și prin sentința nr. 110 din 4 martie 2008, aceasta fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 17 decembrie 2010. La termenul din 25 ianuarie 2011 inculpata S.G.

a arătat că prin cererea formulată critică decizia penală nr. 14/A din 24 februarie 2009 a Curții de Apel Pitești și că înțelege să formuleze recurs împotriva acestei decizii. Prin sentința penală nr. 28 din 25 ianuarie 2011 Tribunalul Argeș a dispus scoaterea de pe rol a cauzei privind pe S.G., pe care a înaint-o împreună cu dosarul de fond la Înalta Curte de Casație și Justiție, având în vedere poziția inculpatei, care a învederat instanței că înțelege, prin cererea formulată, să declare recurs împotriva decizie nr. 14/A a Curții de Apel Pitești. Astfel, cauza a fost înregistrată pe Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. 4721/109/2010. Înalta Curte, analizând actele dosarului, constată că recursul declarat de inculpata S.G.

este tardiv formulat. Astfel, dispozițiile art. 185 C. proc. pen. prevăd „când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen". La filele 91,92, 93 din dosarul Curții de Apel Pitești se află dovezile de îndeplinire a procedurii de comunicare la domiciliul inculpatei din București la data de 2 martie 2009, București la data de 2 martie 2009 și prin afișare la Consiliul Local al Primăriei Mioveni Județul Argeș la data de 26 februarie 2009. Față de dispozițiilor art. 186 alin. (1), (2) și (4) C. proc. pen. , referitor la calculul termenelor procedurale, având în vedere dispozițiile art. 385/3 C. proc.

pen. raportate la art. 363 alin. (3) C. proc. pen., termenul de 10 zile în care inculpata putea să declare recurs potrivit legii a început să curgă de la data la care i-a fost comunicată dovada de îndeplinire a procedurii de comunicare, la data de 2 martie 2009. De asemenea din adresa nr. G2-27.010 din 10 iunie 2010 rezultă că inculpata a început executarea pedepsei la data de 8 iunie 2010. Astfel, cum inculpata a declarat recurs la data de 16 decembrie 2010, cu mult peste termenul prevăzut de lege, respectiv data de la care i-a fost comunicată decizia Curții de Apel Pitești - 2 martie 2009, dar și cu mult peste termenul de la data la care a fost încarcerată, respectiv 8 iunie 2010, Înalta Curte va respinge recursul inculpatei ca fiind tardiv în temeiul dispozițiilor art. 385/15 pct. 1 lit. a) C. proc.

pen. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca tardiv, recursul declarat de inculpata S.G. împotriva deciziei penale nr. 15/A din 24 februarie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 13 iulie 2011.