ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1970/2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1970/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea

153/P1 din 29 aprilie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția penală,

pronunțată în dosar nr. 545/59/2011, în baza art. 160

8

alin. (1) C.

proc. pen., s-a admis în principiu cererea de liberare provizorie sub control

judiciar formulată de inculpatul N.I.F.

În temeiul art. 160

8a

alin. (6) C. proc. pen., s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare

provizorie sub control judiciar formulată de inculpat.

S-au reținut, în esență, următoarele:

Inculpatul

N.I.F. a solicitat liberarea provizorie sub control judiciar potrivit disp.

art. 160

1

și art. 160

2

C. proc. pen., motivând că sunt

îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea în principiu a

acesteia, cunoaște prevederile legale referitoare la revocarea măsurii

arestării și se obligă să respecte obligațiile care vor fi impuse.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța

reține

următoarele:

Organul

de urmărire penală a reținut în sarcina inculpatului N.I.F. că în calitatea sa

de lucrător de poliție, având gradul profesional de agent șef adjunct de

poliție:

- la 20 octombrie 2010

a participat, împreună cu investigatorul I. și cu P., la împărțirea banilor

colectați cu titlu de mită de la traficanți, primind circa 40 Euro și 50 lei;

- La 24 octombrie 2010 a primit, în urma

împărțirii de către P.

a sumelor colectate cu titlu de mită, 250 Euro ;

- La 5 noiembrie 2010

a primit de la P. suma de 20 Euro și 50 lei,din suma totală colectată cu titlu

de mită în tura respectivă;

- La 21 noiembrie 2010

a primit, prin intermediul investigatorului I., suma de 30 Euro și 40 lei, ce-i

fusese înmânată acestuia pentru N. de către P., ca urmare a împărțirii de către

acesta a sumelor colectate cu titlu de mită de la traficanți.

Aceste fapte putând constitui săvârșirea

infracțiunii luare de

mită, în formă continuată, prev. de art. 254 alin.

(1) C. pen. rap. la art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea 78/2000, și apl. art.

41 alin. (2) C. pen., și aderare la un grup infracțional organizat, prev. de

art. 7 al. din Legea 39/2003, totul cu aplicarea. art. 33 lit. a) C. pen.

Prin încheierea din

09 februarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală,

în dosarul nr. 1249/2/2011, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului N.I.F.,

pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 10 februarie 2011 până la data

de 10 martie 2011 inclusiv.

Pentru a lua această

măsură instanța a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143 și

art. 148 lit. f) C. proc. pen., reținându-se în esență că inculpatul în

calitate de lucrător de poliție din cadrul IJPF Caraș-Severin sectorul de

poliție Naidăș împreună cu alți lucrători de poliție și lucrători vamali în

perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011 au acționat coordonat constituiți în

grup

infracțional cu scopul sustragerii unor

sume importante primite drept

mită ca urmare a trecerii cu vederea,

nedenunțării și neconstatării unor infracțiuni sau contravenții comise la

trecerea frontierei de stat a României, în special a traficului cu țigări,

banii obținuți cu titlu de mită se colectau într-un fond comun iar la sfârșitul

schimbului se împărțeau egal între funcționarii publici.

S-a mai arătat că la

aprecierea gradului de pericol concret pentru ordinea publică au fost avute în

vedere că aceste fapte sunt de natură să prejudicieze buna reputației a

instituției publice precum și încrederea în buna credință a celor desemnați să

apere lege ratat că prin neîndeplinirea sarcinilor specifice polițiștii de

frontieră și lucrătorii vamali vitregesc bugetul consolidat al statului de

resurse financiare, pe de altă parte vameșii și polițiștii de frontieră nu

efectuau nici un fel de control de frontieră, singura interacțiune consta în

primirea sumei de bani prestabilită și față de această situație gruparea

criminală putea să se folosească de această situație pentru a transporta pe

lângă țigări orice alte bunuri periculoase sau interzise la deținere, cum ar fi

droguri, materiale explozive sau toxice, arme sau muniție.

Starea de arest a

inculpatului a fost prelungită succesiv de Curtea de Apel București, ultima

dată prin încheierea penală din 05 aprilie 2011 pronunțată în dosar nr.

3103/2/2011 când s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a

inculpatului până la data de 09 mai 2011.

Instanța a constatat

că în concordanță cu prevederile art. 5 din Convenția Euro peană a Drepturilor

Omului, cu dispozițiile art. 160

4

alin. (1), raportat la art. 160

2

alin. (2) C. proc. pen., prevăd posibilitatea instanței de judecată de a

dispune liberarea provizorie sub control

judiciar

în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede

pedeapsa

închisorii ce nu depășește 18 ani.

Analizând regulile

instituite de dispozițiile procesuale care reglementează instituția liberării

provizorii sub control judiciar, în raport cu situația concretă a inculpatului

N.I.F.

instanța a apreciat că în raport cu

disp. art. 160

4

alin. (1) C. proc. pen., rap. la art.

160

2

alin. (1) C. proc. pen., inculpatul are vocația de a beneficia de liberare

provizorie sub control judiciar în ceea ce privește

maximul pedepsei

prevăzute de lege

pentru infracțiunea reținută în sarcina lui de către

organul de urmărire

penală, însă cererea apare ca neîntemeiată având în vedere natura, gravitatea

faptelor pentru care este cercetat

și

împrejurările concrete în care au fost ele comise.

Astfel,

s-a reținut că din întreg probatoriul administrat în

dosarul de urmărire penală rezultă indicii temeinice că inculpatul ar fi

comis luare de mită, în formă continuată, prev. de art. 254 alin. (1) C.

pen. rap. la art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea 78/2000, cu apl. art. 41 alin.

(2) C. pen. și aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin.

(1) din Legea 39/2003, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Instanța a constatat

că sunt întrunite condițiile prev. de art.

143

și art. 148 lit. f) C. proc. pen., în sensul că există o presupunere rezonabilă

cu

privire la săvârșirea de către

inculpat a infracțiunilor menționate mai

sus care sunt pedepsite de

legea penală cu închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a

inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică raportat la

natura, gravitatea infracțiunilor de care este acuzat.

Analizând acuzațiile

aduse inculpatului, instanța a constatat că acestea sunt grave, cu un impact

social deosebit, deoarece se referă la activitatea mai multor persoane, iar

lăsarea în libertate a inculpatului ar spori sentimentul de nesiguranță și ar

conduce la o scădere a încrederii populației în capacitatea de protecție a

organelor statului, fiind necesare o ripostă fermă a societății pentru

eradicarea climatului infracțional, în caz contrar ar fi încurajate și alte

persoane în vederea comiterii de acte cu caracter penal de aceeași natură.

Instanța a apreciat

că gravitatea infracțiunilor și pericolul concret pentru ordinea publică rezidă

din modalitatea în care a acționat grupul infracțional organizat, din care se

pare că a făcut parte inculpatul, existând indicii temeinice în acest sens,

care și-au folosit cunoștințele profesionale și funcția avută pentru a asigura

grupului infracțional organizat un mod de operare cât mai eficient, pe de o

parte vitregind bugetul consolidat al statului de resurse financiare, afectând

buna desfășurare a activității comercianților onești pe segmentul comerțului de

țigări.

Pe fond, văzând că nu

sunt motive de admitere a cererii

formulate

de către inculpatul N.I.F., în temeiul art.

160

8a

alin. (6) C. proc. pen. a respins ca neîntemeiată

cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul

N.I.F.

Împotriva încheierii

sus-menționate, a declarat recurs inculpatul, pentru motivele expuse în partea

introductivă a hotărârii.

Recursul inculpatului este fondat.

Din examinarea lucrărilor dosarului, se constată

că în cauză

sunt întrunite condițiile de admisibilitate a cererii de

liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat, sub aspectul

condiției prevăzută de art. 160

2

alin. (1) C. proc. pen., cât și cu

privire la cea de a doua condiție, de temeinicie, prevăzută de alin. (2) al

aceluiași text de lege.

Potrivit art. 160

2

alin. (2) C. proc. pen., liberarea provizorie sub control judiciar nu se poate

acorda în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l

împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca

să

zădărnicească aflarea adevărului prin

influențarea unor părți, martori

sau experți, alterarea ori distrugerea

mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.

Din examinarea

lucrărilor și actelor dosarului, rezultă că în cauză, la acest moment

procesual, nu mai există date din care să rezulte pericolul și riscul de a se

zădărnici aflarea adevărului,

precum și ca

inculpatul să repete asemenea fapte.

Astfel,

raportat la poziția procesuală a inculpatului, în

sarcina căruia au fost reținute patru acte materiale de luare de mită,

pentru

sume cuprinse între 40-50 lei și 20-40 Euro și un act contra

sumei de 250 Euro, pe care Ie-a recunoscut, la

datele personale ale acestuia, precum și la momentul procesual actual

(urmărirea penală s-a terminat, inculpatul a semnat procesul-verbal de

prezentare a

materialului de urmărire penală), se constată că lăsarea

inculpatului în libertate sub control judiciar poate asigura eficient buna

desfășurare a procesului penal.

Pentru

aceste considerente, urmează ca recursul declarat de N.I.F. împotriva

încheierii nr. 153/PI din 29 aprilie 2011 a Curții de Apel Timișoara, să fie

admis, să fie casată încheierea atacată și, rejudecând, în baza art. 160

8a

alin. (2) C. proc. pen., să se admită cererea de liberare provizorie sub

control judiciar formulată de inculpat.

Va fi pus în

libertate provizorie sub control judiciar inculpatul

N.I.F. de sub puterea mandatului de arestare, dacă nu

este

arestat în altă cauză.

Î

n baza art.1 60

2

alin. (3) și alin. (3)

1

C. proc. pen., se vor

pune în vedere inculpatului ca pe durata liberării

provizorii sub control judiciar să respecte următoarele obligații:

a)

să nu depășească fără încuviințarea

instanței limita

teritorială a județului

Arad, cu excepția situațiilor în care este chemat

de către organul de

urmărire penală sau instanța de judecată;

b)

să

se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanța

de judecată

ori de câte ori este chemat;

c)

să se prezinte la organul de poliție

desemnat cu supravegherea, respectiv poliția localității Arad, conform

programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori

este chemat;

d)

să nu își schimbe locuința fără încuviințarea

instanței;

e)

să nu dețină,

să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme;

f)

să nu se

apropie de inculpații și martorii din prezenta cauză și să nu comunice cu

aceștia, direct sau indirect.

g)

să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia

a săvârșit

fapta.

În baza art. 160

2

alin. (3)

2

C. proc. pen., se va atrage

atenția inculpatului

N.I.F. că, în caz de încălcare cu rea-credință a oricăreia dintre obligațiile

sus-menționate se va lua față de acesta măsura arestării preventive.

În baza art. 160

2

alin. (4) C. proc. pen., se va comunica

prezenta decizie administrației

locului de deținere, inculpatului

N.I.F. și

tuturor instituțiilor prevăzute la art. 145 alin. (2)

1

C.

proc. pen.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C

I D E

Admite recursul declarat de recurentul inculpat N.I.F.

împotriva încheierii nr. 153/PI din 29 aprilie 2011 a Curții de Apel Timișoara,

secția penală, pronunțată în dosar nr. 545/59/2011.

Casează încheierea atacată

și, rejudecând, în baza art. 160

8a

alin. (2) C. proc. pen., admite cererea de liberare provizorie

sub

control judiciar formulată de inculpatul N.I.F.

Dispune punerea în libertate provizorie sub control judiciar

a inculpatului N.I.F. de sub puterea mandatului de arestare, dacă nu este

arestat în altă cauză.

În baza art. 160

2

alin. (3) și alin. (3)

1

C. proc. pen., pune în vedere inculpatului ca pe durata liberării provizorii

sub control judiciar să respecte următoarele obligații:

a)

să nu depășească

fără încuviințarea instanței limita teritorială a județului Arad, cu excepția

situațiilor în care este chemat de către organul de urmărire penală sau

instanța de judecată;

b)

să se prezinte

la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată ori de câte ori este

chemat;

c)

să se prezinte

la organul de poliție desemnat cu supravegherea, respectiv poliția localității

Arad, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau

ori de câte ori este chemat;

d) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;

e)

să nu dețină, să

nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme;

f) să nu se apropie de inculpații și martorii din prezenta

cauză și să nu comunice cu aceștia, direct sau indirect.

g) să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a

săvârșit fapta.

În baza art.160

2

alin.3

2

C. proc. pen.,

atrage atenția inculpatului N.I.F. că, în caz de încălcare cu rea-credință a

oricăreia dintre obligațiile sus-menționate se va lua fată de acesta măsura

arestării preventive.

În baza art. 160

2

alin. (4) C. proc. pen., dispune

comunicarea prezentei decizii administrației locului de deținere, inculpatului

N.I.F. și tuturor instituțiilor prevăzute la art.145 alin. (2)

1

C.

proc. pen..

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 25 lei

pentru apărarea inculpatului, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 12 mai 2011.