ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1435/2011
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1435/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față ;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele :
Prin încheierea penală
nr. 86/PI din 22 martie 2011, pronunțată în dosarul nr.3 70/59/2011, Curtea de
Apel Timișoara, secția penală, în baza art. 160
8a
alin. (6) C. proc.
civ., a respins ca neîntemeiată, cererea de liberare provizorie sub control
judiciar formulată de inculpatul J.O.
Pentru a se pronunța
astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin încheierea
pronunțată în Camera de Consiliu din data de 09 februarie 2011, Curtea de Apel
București a dispus arestarea preventivă a inculpatului J.O. pe o perioadă de 29
zile iar ulterior această măsură a fost prelungită cu încă 30 de zile.
Se constată că față
de el s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor de
aderare la un grup infracțional organizat și luare de mită în formă continuată,
prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și art. 254 alin. (1) C. pen.
raportat la art. 7 alin. (1) și art. 9 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art.
41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale), ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C.
pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003, reținându-se că în perioada
octombrie 2010 – ianuarie 2011, lucrătorul vamal J.O. a aderat la un grup
infracțional organizat alcătuit din alți lucrători vamali din cadrul Biroului
Vamal Moravița, polițiști de frontieră din cadrul PTF Moravița, precum și din
mai multe persoane implicate în contrabanda cu țigări, grup ce acționează în
mod organizat pentru comiterea unor infracțiuni de corupție și contrabandă, în
scopul obținerii de beneficii materiale care, ulterior, se împart între membrii
grupării infracționale.
Susnumitul, în
calitate de lucrător vamal la Biroul Vamal Moravița, s-a integrat în grupul
infracțional organizat, aducându-și contribuția la realizarea obiectivelor cu
caracter ilicit, urmărite de membrii grupului, respectiv: permiterea
tranzitării graniței de către persoanele ce transportă țigări de contrabandă,
primirea și colectarea sumelor de bani remise ca mită de traficanți, împărțirea
foloaselor materiale realizate, precum și asigurarea protecției traficanților
de țigări pe traseul de deplasare după ieșirea din vamă, până la depozitarea
mărfii de contrabandă.
De asemenea, J.O. a
acceptat ca împreună cu ceilalți lucrători vamali să-și încalce atribuțiile de
serviciu privind supravegherea mărfurilor care tranzitează frontiera de stat a
României, precum și constatarea și sancționarea contravențiilor și a
infracțiunilor comise în aceste împrejurări.
În aceeași perioadă,
lucrătorul vamal J.O., prin acțiunile întreprinse în cadrul grupului
infracțional organizat la care a aderat, a primit, în mod repetat și în
realizarea aceleiași rezoluții infracționale, suma totală de aproximativ 500 Euro,
pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu ce-i revin potrivit calității
deținute, infracțiunea menționată fiind compusă din următoarele acte materiale:
La data de 26
octombrie 2010, lucrătorul vamal J.O. zis „O.” - din cadrul PTF Moravița a
încasat bani de la traficanții de țigări pentru a le permite introducerea
ilegală în țară a țigărilor de contrabandă, aspect ce rezultă din discuția în
contradictoriu purtată între lucrătorul vamal T.P. și ofițerul de poliție F.R.,
în prezența investigatorului sub acoperire V.M.C., discuție în care intervine,
la un moment dat, J.O., confirmând afirmațiile colegului său de tură T.P.,
potrivit cărora ar fi încasat bani de la traficanții de țigări în tura
respectivă. Din discuția la care s-a făcut referire anterior nu reiese cu
certitudine cuantumul sumei primite ca mită de J.O.
La data de 03
noiembrie 2010, lucrătorul vamal J.O. a primit suma de 100 de euro de la
colegul său D.F., bani pe care acesta din urmă îi primise, la rândul său, ca
mită de la traficanții de țigări.
La aceeași dată, J.O.
a primit de la traficantul de țigări D.S., zis „S.”, suma de 200 lei pentru a-i
permite acestuia accesul în țară cu țigări de contrabandă, bani pe care i-a pus
la dispoziția colegilor săi, atât vameși cât și polițiști, pentru a fi
împărțiți.
La aceeași dată, în
jurul orei 18:44, lucrătorii vamali J.O. zis „O.” și D.F. împreună cu ofițerul
de poliție F.R. au procedat la calcularea banilor primiți ca mită de la
traficanții de țigări în tura respectivă, banii încasați de J.O. și D.F. fiind
puși la comun spre a fi împărțiți între lucrătorii vamali și polițiștii de
frontieră.
Examinând cererea de
liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpatul J.O., instanța
a apreciat că, deși condițiile de formă sunt îndeplinite în sensul că pentru
infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul legea prevede pedeapsa
închisorii ce nu depășește 18 ani închisoare, cererea de liberare provizorie
sub control judiciar nu este întemeiată, în raport de pericolul social și
gravitatea faptelor comise.
La aprecierea
gradului de pericol concret pentru ordinea publică a faptelor săvârșite de
inculpat s-a avut în vedere și faptul că acestea sunt de natură să prejudicieze
buna reputație a instituțiilor publice, precum și încrederea în buna credință a
celor desemnați să apere legea.
De asemenea, s-a
ținut cont de consecințele faptelor comise în raport de obligațiile
polițiștilor de frontieră și lucrătorilor vamali care trebuie să asigure
securitatea tuturor cetățenilor.
Împotriva acestei
încheieri a declarat recurs inculpatul J.O., solicitând admiterea acestuia
astfel cum s-a reținut în practicaua prezentei decizii.
Examinând recursul
declarat de inculpat, Înalta Curte constată că acesta este nefondat pentru
următoarele considerente:
În conformitate cu
dispozițiile art. 160
1
C. proc. civ., în tot cursul procesului penal
învinuitul sau inculpatul arestat poate cere punerea sa în libertate
provizorie, sub control judiciar sau pe cauțiune.
Potrivit art. 160
2
din același cod, liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în
cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor
pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani și nu
există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau
inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească
aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea
sau distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Din examinarea
actelor dosarului se constată că inculpatul J.O. este cercetat în stare de
arest în dosarul nr. 269/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție pentru săvârșirea
infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat și luare de mită în
formă continuată prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și art. 254
alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) și art. 9 din Legea nr. 78/2000,
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (două acte materiale), ambele cu
aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003
reținându-se că, în perioada octombrie 2010 – ianuarie 2011, lucrătorul vamal J.O.
a aderat la un grup infracțional organizat alcătuit din alți lucrători vamali
din cadrul Biroului Vamal Moravița, polițiști de frontieră din cadrul P.T.F. Moravița,
precum și din mai multe persoane implicate în contrabanda cu țigări, grup ce
acționează în mod organizat pentru comiterea unor infracțiuni de corupție și
contrabandă, în scopul obținerii de beneficii materiale care, ulterior, se
împart între membrii grupării infracționale.
Arestarea preventivă
a inculpatului s-a dispus prin încheierea pronunțată în Camera de Consiliu din
data de 9 februarie 2011 de Curtea de Apel București, fiind ulterior prelungită
cu încă 30 de zile.
Referitor la cererea
de liberare provizorie sub control judiciar se constată că ea a fost în mod
justificat respinsă de prima instanță, existând riscul, în sensul art. 160
2
alin. (2) C. proc. civ., ca, în cazul eliberării, să fie tulburată ordinea
publică și chiar să fie împiedicată buna desfășurare a cercetării penale.
De asemenea, sunt de
luat în considerare și celelalte argumente avute în vedere de prima instanță la
respingerea cererii, respectiv perioada îndelungată a activității
infracționale, faptul că activitatea infracțională desfășurată de lucrătorii
vamali și de polițiștii de frontieră puși sub învinuire constituia un mod de
viață, iar exercitarea actelor materiale de luare de mită reprezenta singura
lor preocupare, pe timpul serviciului.
Pe de altă parte, la
aprecierea gradului de pericol concret pentru ordinea publică a faptelor
săvârșite trebuie avut în vedere atât faptul că acestea pot prejudicia
încrederea în instituțiile statului, cât și consecințele acestor fapte în
sensul că, inculpații sunt, teoretic, responsabili de securitatea cetățenilor
prin efectuarea controlului specific de frontieră asupra persoanelor și
mărfurilor și constatarea eventualelor fapte penale sau contravenții, cu
aplicarea măsurilor corespunzătoare.
Față de
considerentele arătate, constatând nefondate criticile formulate de recurent,
Curtea, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) și a art. 192 alin. (2) C.
proc. civ., urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul J.O.,
cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul J.O. împotriva încheierii penale nr. 86/PI din 22 martie
2011 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 370/59/2011.
Obligă recurentul inculpat la
plata sumei de 225 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25
lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu până la prezentarea
apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 8 aprilie 2011.