ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5266/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei. 1. Hotărârea primei instanțe. Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 27 iulie 2006 pe rolul Tribunalului București Secția de contencios administrative și fiscal, reclamantul Sindicatul Național al Lucrătorilor de Administrația Națională a Penitenciarelor - Grupa Sindicală a Penitenciarului de Maximă Siguranță București Rahova a chemat în judecată Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor Penitenciarul cu regim de Maximă Siguranță București Rahova solicitând obligarea pârâților la plata drepturilor salariale reprezentând spor pentru condiții deosebit de periculoase, menționat în Anexa nr. 1 și 1.1 din Ordinul M.J.

nr. 945/C din 02 aprilie 2003 pentru perioada 01 septembrie 2005 - 01 iulie 2006, obligarea pârâților la reactualizarea cu indicele de inflație a sumelor datorate la momentul efectiv al plății, cu cheltuieli de judecată. Prin sentința nr. 5489 din 6 noiembrie 2006, Tribunalul București, secția de contencios administrativ, a declinat competența de soluționare în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal. Prin sentința nr. 939/2007 Curtea de Apel București a admis acțiunea și a obligat Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță București Rahova să achite reclamanților sporurile prevăzute în Anexa 1 și 1.1 din Ordinul nr. M.J. nr. 945/C din 02 aprilie 2003 corespunzător condițiilor de muncă și activităților desfășurate de salariat pentru perioada 01 septembrie 2004 - 01 iulie 2006, sume ce urmau a fi actualizate în raport cu data plății.

S-a reținut în considerentele hotărârii că Ordinul nr. M.J. nr. 945 din C 02 aprilie 2003 stabilește modul de acordare a acestor sporuri pentru condiții periculoase și vătămătoare conform Anexei 1.1. Astfel Ordinul prevede acordarea pentru personalul din penitenciare și centre de reeducare care își desfășoară activitatea în secțiile în care au camere pentru deținuți cu TBC și HIV-SIDA, a unui spor de 75% din solda lunară sau salariu de bază respectiv 50% din solda lunară sau salariul de bază pentru personalul din penitenciare și centre de reeducare care desfășoară activități cu deținuții din camerele TBC și HIV-SIDA. S-a reținut că reclamanții au susținut și dovedit că, deși legea recunoaște dreptul la plata sporului pretins acesta nu a fost plătit pe perioada 01 septembrie 2004 -01 iulie 2006 din lipsa alocării fondurilor de la bugetul de stat.

Buletinele de determinare prin expertizare depuse la dosarul cauzei fac dovada că, condițiile de muncă nu s-au modificat și rămân valabile și pentru anul 2004-2006, cu raportare și la Buletinele nr. 17/2003 și nr. 3/2005. Sentința nr. 939/2006 a fost atacată cu recurs de pârâtul Penitenciarul de Maximă Siguranță București-Prahova, iar prin decizia nr. 580 din 14 februarie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost menținută obligarea pârâtului la plata sumelor respective.

La data de 09 iunie 2011, reclamantul Sindicatul Național al Lucrătorilor de Penitenciare în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor, Penitenciarul cu regim de Maximă Siguranță București Rahova și chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice a formulat o cerere de lămurire a înțelesului, întinderii și aplicării dispozitivului sentinței civile nr. 939 din 02 aprilie 2007 pronunțate în dosarul nr. 26370/3/2006 al Curții de Apel București, secția a VIII-a. A arătat în motivarea cererii că, deși a solicitat punerea în executare a sentinței civile, pârâtul a refuzat în mod nejustificat calculul creanței datorate membrilor de sindicat. In aceste condiții a fost demarată executarea silită în cadrul căreia s-a efectuat un raport de expertiză contabilă având drept obiectiv calculul creanței pentru fiecare membru de sindicat din tabelele anexate hotărârii.

Pârâtul Penitenciarul Rahova a formulat contestație la executare (obiect al dosarului nr. 7467/302/2008 al Judecătoriei sectorului 5 București). Reclamantul a mai arătat că deși titlul executoriu privește criteriile de determinare a creanței datorate, pârâtul cu rea credință nu pune în executare sentința, motivând că titlul nu este clar și nu cuprinde criteriile de acordare a sporului pentru condiții deosebit de periculoase astfel că se impune lămurirea titlului executoriu sub aspectul elementelor de calcul pentru evitarea unui prejudiciu patrimonial membrilor de sindicat. Curtea de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, prin încheierea pronunțată la data de 28 iunie 2011 în dosarul nr. 26370/3/2006 a respins excepția inadmisibilității formulată de Penitenciarul Rahova și a respins cererea formulată de reclamant ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut, în esență că dispozițiile art. 281 1 C. proc. civ. reglementează o cale procesuală menită să clarifice anumite nelămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului unei hotărâri judecătorești, ori să înlăture eventualele dispoziții potrivnice. Reținând că prin dispozitivul sentinței au fost acordate sporurile așa cum au fost solicitate de reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar în considerente au fost arătate criteriile de stabilire a drepturilor bănești cuvenite membrilor de sindicat, prima instanță a apreciat că cererea de lămurire a înțelesului, întinderii și aplicării dispozitivului sentinței civile nr. 939/2007 este neîntemeiată.

2. Recursul formulat în cauză. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Sindicatul Național al Lucrătorilor de Penitenciare criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Recurentul a susținut că a formulat cererea de lămurire a înțelesului, întinderii și aplicării dispozitivului sentinței civile nr. 939/2007, având în vedere că de la data rămânerii irevocabile a hotărârii și pana în prezent hotărârea nu a putut fi pusă în executare nici prin buna învoială și nici pe calea executării silite deoarece debitoarea a formulat numeroase contestații la executare, prin care a invocat faptul că dispozitivul conține mențiuni potrivnice. A arătat că s-a solicitat punerea în executare a sentinței nr. 939/2007, s-a format dosarul de executare silita nr. 41/2008, s-au formulat două expertize contabile iar Penitenciarul București Rahova a format contestație la executare constituindu-se dosarul nr. 7467/302/2008.

Recurentul a mai arătat că în urma admiterii recursului Penitenciarului Rahova de către Tribunalul București s-a stabilit că la plata sporului au dreptul doar un număr de 353 din totalul membrilor de sindicat, în raport de varianta IV din expertiza contabilă, 106 persoane fiind excluse de la plata acestor drepturi. In funcție de cele prezentate recurentul a arătat că se impune lămurirea înțelesului și întinderii titlului. II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Analizând actele și lucrările dosarului Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Prin cererea formulată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, la data de 09 iunie 2011, reclamantul Sindicatul Național al Lucrătorilor de Penitenciare în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor, Penitenciarul cu regim de Maximă Siguranță București Rahova și chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice a formulat o cerere de lămurire a înțelesului, întinderii și aplicării dispozitivului sentinței civile nr. 939 din 02 aprilie 2007 pronunțate în dosarul nr. 26370/3/2006 al Curții de Apel București, secția a VIII-a, în temeiul art. 281 1 C. proc.

civ. Potrivit art. 281 1 C. proc. civ. " în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice,,. In cauză, prin sentința nr. 939/2007 Curtea de Apel București a admis acțiunea și a obligat Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță București Rahova să achite reclamanților sporurile prevăzute în Anexa 1 și 1.1 din Ordinul nr. MJ. nr. 945/C din 02 aprilie 2003 corespunzător condițiilor de muncă și activităților desfășurate de salariat pentru perioada 01 septembrie 2004 - 01 iulie 2006, sume ce urmau a fi actualizate în raport cu data plății.

Deasemenea, în considerentele acestei hotărâri s-a reținut că Ordinul MJ nr. 945/C din 02 aprilie 2003 stabilește modul de acordare a sporurilor solicitate de reclamanți pentru condiții periculoase și vătămătoare conform Anexei nr. 1.1. Astfel, Ordinul prevede acordarea pentru personalul din penitenciare și centre de reeducare care își desfășoară activitatea în secțiile care au camere pentru deținuți cu TBC și HTV-SIDA a unui spor de 75% din solda lunară sau salariul de bază, respectiv 50% din solda lunară sau salariul de bază pentru personalul din penitenciare și centre de reeducare, care desfășoară activități cu deținuții din camerele TBC și HIV-SIDA.

Reținând că prin dispozitivul sentinței au fost acordate sporurile așa cum au fost solicitate de reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar în considerente au fost arătate criteriile de stabilire a drepturilor bănești cuvenite membrilor de sindicat, Înalta Curte constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică ce urmează a fi menținută, criticile formulate de recurentul în prezenta cauza fiind strâns legate de executarea hotărârii. În consecință, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Sindicatul Național al Lucrătorilor de Penitenciare împotriva încheierii din 28 iunie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 26370/3/2006, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 noiembrie 2011.