ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5266/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

I.

Circumstanțele cauzei.

Prin cererea de chemare în judecată

formulată la data de 27 iulie 2006 pe rolul Tribunalului București Secția de

contencios administrative și fiscal, reclamantul Sindicatul Național al

Lucrătorilor de Administrația Națională a Penitenciarelor - Grupa Sindicală a

Penitenciarului de Maximă Siguranță București Rahova a chemat în judecată

Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor Penitenciarul

cu regim de Maximă Siguranță București Rahova solicitând obligarea pârâților la

plata drepturilor salariale reprezentând spor pentru condiții deosebit de

periculoase, menționat în Anexa nr. 1 și 1.1 din Ordinul M.J. nr. 945/C din 02

aprilie 2003 pentru perioada 01 septembrie 2005 - 01 iulie 2006, obligarea

pârâților la reactualizarea cu indicele de inflație a sumelor datorate la

momentul efectiv al plății, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința nr. 5489 din 6 noiembrie

2006, Tribunalul București, secția de contencios administrativ, a declinat

competența de soluționare în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII a

contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința nr. 939/2007 Curtea de

Apel București a admis acțiunea și a obligat Penitenciarul cu Regim de Maximă

Siguranță București Rahova să achite reclamanților sporurile prevăzute în Anexa

1 și 1.1 din Ordinul nr. M.J. nr. 945/C din 02 aprilie 2003 corespunzător

condițiilor de muncă și activităților desfășurate de salariat pentru perioada

01 septembrie 2004 - 01 iulie 2006, sume ce urmau a fi actualizate în raport cu

data plății.

S-a reținut în considerentele

hotărârii că Ordinul nr. M.J. nr. 945 din C 02 aprilie 2003 stabilește modul de

acordare a acestor sporuri pentru condiții periculoase și vătămătoare conform

Anexei 1.1. Astfel Ordinul prevede acordarea pentru personalul din penitenciare

și centre de reeducare care își desfășoară activitatea în secțiile în care au

camere pentru deținuți cu TBC și HIV-SIDA, a unui spor de 75% din solda lunară

sau salariu de bază respectiv 50% din solda lunară sau salariul de bază pentru

personalul din penitenciare și centre de reeducare care desfășoară activități

cu deținuții din camerele TBC și HIV-SIDA.

S-a reținut că reclamanții au susținut

și dovedit că, deși legea recunoaște dreptul la plata sporului pretins acesta

nu a fost plătit pe perioada 01 septembrie 2004 -01 iulie 2006 din lipsa

alocării fondurilor de la bugetul de stat.

Buletinele de determinare prin

expertizare depuse la dosarul cauzei fac dovada că, condițiile de muncă nu s-au

modificat și rămân valabile și pentru anul 2004-2006, cu raportare și la

Buletinele nr. 17/2003 și nr. 3/2005.

Sentința nr. 939/2006 a fost atacată

cu recurs de pârâtul Penitenciarul de Maximă Siguranță București-Prahova, iar

prin decizia nr. 580 din 14 februarie 2008 pronunțată de Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost

menținută obligarea pârâtului la plata sumelor respective.

La data de 09 iunie 2011, reclamantul

Sindicatul Național al Lucrătorilor de Penitenciare în contradictoriu cu

pârâții Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor,

Penitenciarul cu regim de Maximă Siguranță București Rahova și chematul în

garanție Ministerul Finanțelor Publice a formulat o cerere de lămurire a înțelesului,

întinderii și aplicării dispozitivului sentinței civile nr. 939 din 02 aprilie 2007

pronunțate în dosarul nr. 26370/3/2006 al Curții de Apel București, secția a VIII-a.

A arătat în motivarea cererii că, deși

a solicitat punerea în executare a sentinței civile, pârâtul a refuzat în mod

nejustificat calculul creanței datorate membrilor de sindicat.

In aceste condiții a fost demarată

executarea silită în cadrul căreia s-a efectuat un raport de expertiză

contabilă având drept obiectiv calculul creanței pentru fiecare membru de

sindicat din tabelele anexate hotărârii.

Pârâtul Penitenciarul Rahova a

formulat contestație la executare (obiect al dosarului nr. 7467/302/2008 al

Judecătoriei sectorului 5 București).

Reclamantul a mai arătat că deși

titlul executoriu privește criteriile de determinare a creanței datorate,

pârâtul cu rea credință nu pune în executare sentința, motivând că titlul nu

este clar și nu cuprinde criteriile de acordare a sporului pentru condiții

deosebit de periculoase astfel că se impune lămurirea titlului executoriu sub aspectul

elementelor de calcul pentru evitarea unui prejudiciu patrimonial membrilor de

sindicat.

Curtea de Apel București, secția a

VIII a contencios administrativ și fiscal, prin încheierea pronunțată la data

de 28 iunie 2011 în dosarul nr. 26370/3/2006 a respins excepția

inadmisibilității formulată de Penitenciarul Rahova și a respins cererea

formulată de reclamant ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel prima instanță

a reținut, în esență că dispozițiile art. 281

1

C. proc. civ.

reglementează o cale procesuală menită să clarifice anumite nelămuriri cu

privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului unei hotărâri

judecătorești, ori să înlăture eventualele dispoziții potrivnice.

Reținând că prin dispozitivul

sentinței au fost acordate sporurile așa cum au fost solicitate de reclamant

prin cererea de chemare în judecată, iar în considerente au fost arătate

criteriile de stabilire a drepturilor bănești cuvenite membrilor de sindicat,

prima instanță a apreciat că cererea de lămurire a înțelesului, întinderii și

aplicării dispozitivului sentinței civile nr. 939/2007 este neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat

recurs Sindicatul Național al Lucrătorilor de Penitenciare criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

Recurentul a susținut că a formulat

cererea de lămurire a înțelesului, întinderii și aplicării dispozitivului

sentinței civile nr. 939/2007, având în vedere că de la data rămânerii irevocabile

a hotărârii și pana în prezent hotărârea nu a putut fi pusă în executare nici

prin buna învoială și nici pe calea executării silite deoarece debitoarea a

formulat numeroase contestații la executare, prin care a invocat faptul că

dispozitivul conține mențiuni potrivnice.

A arătat că s-a solicitat punerea în

executare a sentinței nr. 939/2007, s-a format dosarul de executare silita nr. 41/2008,

s-au formulat două expertize contabile iar Penitenciarul București Rahova a

format contestație la executare constituindu-se dosarul nr. 7467/302/2008.

Recurentul a mai arătat că în urma

admiterii recursului Penitenciarului Rahova de către Tribunalul București s-a

stabilit că la plata sporului au dreptul doar un număr de 353 din totalul

membrilor de sindicat, în raport de varianta

IV

din expertiza contabilă, 106 persoane fiind excluse de la

plata acestor drepturi.

In funcție de cele prezentate

recurentul a arătat că se impune lămurirea înțelesului și întinderii titlului.

II. Considerentele Înaltei Curți de

Casație și Justiție.

Analizând actele și lucrările

dosarului Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul este

nefondat pentru următoarele considerente:

Prin cererea formulată pe rolul Curții

de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, la data

de 09 iunie 2011, reclamantul Sindicatul Național al Lucrătorilor de

Penitenciare în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Administrația

Națională a Penitenciarelor, Penitenciarul cu regim de Maximă Siguranță

București Rahova și chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice a

formulat o cerere de lămurire a înțelesului, întinderii și aplicării

dispozitivului sentinței civile nr. 939 din 02 aprilie 2007 pronunțate în

dosarul nr. 26370/3/2006 al Curții de Apel București, secția a VIII-a, în

temeiul art. 281

1

C. proc. civ.

Potrivit art. 281

1

C. proc.

civ. " în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul,

întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde

dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să

lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice,,.

In cauză, prin sentința nr. 939/2007

Curtea de Apel București a admis acțiunea și a obligat Penitenciarul cu Regim

de Maximă Siguranță București Rahova să achite reclamanților sporurile

prevăzute în Anexa 1 și 1.1 din Ordinul nr. MJ. nr. 945/C din 02 aprilie 2003

corespunzător condițiilor de muncă și activităților desfășurate de salariat

pentru perioada 01 septembrie 2004 - 01 iulie 2006, sume ce urmau a fi

actualizate în raport cu data plății.

Deasemenea, în considerentele acestei

hotărâri s-a reținut că Ordinul MJ nr. 945/C din 02 aprilie 2003 stabilește

modul de acordare a sporurilor solicitate de reclamanți pentru condiții

periculoase și vătămătoare conform Anexei nr. 1.1. Astfel, Ordinul prevede

acordarea pentru personalul din penitenciare și centre de reeducare care își

desfășoară activitatea în secțiile care au camere pentru deținuți cu TBC și

HTV-SIDA a unui spor de 75% din solda lunară sau salariul de bază, respectiv

50% din solda lunară sau salariul de bază pentru personalul din penitenciare și

centre de reeducare, care desfășoară activități cu deținuții din camerele TBC

și HIV-SIDA.

Reținând că prin dispozitivul

sentinței au fost acordate sporurile așa cum au fost solicitate de reclamant

prin cererea de chemare în judecată, iar în considerente au fost arătate

criteriile de stabilire a drepturilor bănești cuvenite membrilor de sindicat, Înalta

Curte constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică ce

urmează a fi menținută, criticile formulate de recurentul în prezenta cauza

fiind strâns legate de executarea hotărârii.

În consecință, în temeiul art. 312 C.

proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

Sindicatul Național al Lucrătorilor de Penitenciare împotriva încheierii din 28

iunie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII a contencios

administrativ și fiscal, în dosarul nr. 26370/3/2006, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

9 noiembrie 2011.