ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6489/2011

Deliberând, în

condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față, constată

următoarele:

Reclamanta Direcția

pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date a solicitat prin

acțiunea înregistrată la data de 30 august 2010 ca prin hotărâre judecătorească

să se dispună restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație în Italia

pe o perioadă de cel mult 3 ani a pârâtului D.C.

Au fost invocate în

drept dispoz. art. 38 lit. b) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei

circulații a cetățenilor români în străinătate și ale obiectivului nr. 2 lit. d)

din H.G. nr. 1347/2007 pentru aprobarea planului de măsuri privind sprijinirea

cetățenilor români aflați în Italia.

Învestit cu

soluționarea cauzei, Tribunalul Galați, secția civilă, prin sentința civilă nr.

1858 din 4 octombrie 2010 a respins, ca nefondată, acțiunea reclamantei.

Curtea de Apel

Galați, secția civilă, prin decizia civilă nr. 280/ A din 9 noiembrie 2010 a

respins apelul declarat de reclamanta Direcția pentru Evidența Persoanelor și

Administrarea Bazelor de Date împotriva sentinței civile nr. 1858 din 4

octombrie 2010 pronunțată de Tribunalul Galați.

Această hotărâre a

fost comunicată reclamantei, potrivit dovezii de la fila 21 dosar apel în data

de 22 noiembrie 2010.

Împotriva acestei

decizii reclamanta a formulat cerere de recurs, trimisă prin fax și înregistrată

la grefa instanței în data de 30 noiembrie 2010.

La termenul de judecată din data de 27

septembrie 2011, instanța a invocat, din oficiu, excepția tardivității

recursului și a rămas în pronunțare pe această excepție.

Excepția este întemeiată

și va fi admisă pentru următoarele motive:

Potrivit art. 39 alin.

(5) din Legea nr. 248/2005

privind regimul liberei circulații a cetățenilor români

în străinătate

,

termenul de recurs este de 5 zile de la comunicarea hotărârii, iar potrivit art.

103 alin. 1 C. proc. civ., neexercitarea căii de atac în termenul legal atrage

decăderea părții din dreptul de a mai exercita respectiva cale de atac afară de

cazul când legea dispune altfel sau partea dovedește că a fost împiedicată

printr-o împrejurare mai presus de voința ei.

În speță, decizia

atacată a fost comunicată la data de 22 noiembrie 2010 reclamantei, semnând de

primire funcționarul însărcinat cu primirea corespondenței - D.N., așa cum

rezultă din dovada de comunicare de la fila 21 din dosarul de apel.

Raportat la data

comunicării deciziei atacate și la modul de calcul pe zile libere, prescris de art.

101 alin. (1) C. proc. civ. pentru termenele statornicite pe zile (conform

căruia nu intră în calcul nici ziua când a început și nici ziua când s-a

sfârșit termenul), urmează a se reține că, pentru reclamantă, termenul de

declarare a recursului s-a împlinit la data de 28 noiembrie 2010, respectiv

într-o zi nelucrătoare (duminica), astfel că în conformitate cu dispozițiile art.

101 alin. (5) C. proc. civ. el s-a prelungit până la sfârșitul primei zile de

lucru următoare, luni, 29 noiembrie 2010.

Reclamantul a

declarat, însă, recurs la data de 30 noiembrie 2010, dată care rezultă din rezoluția

de primire a recursului la Curtea de Apel Galați (fila10 dosar Î.C.C.J.).

Prin urmare, data

declarării recursului se situează peste termenul de 5 zile prevăzut de art. 39 alin.

(5) din Legea nr. 248/2005, raportat la art. 301 C. proc. civ.

În consecință, Înalta

Curte urmează să dispună respingerea recursului ca tardiv, făcând astfel

aplicarea sancțiunii decăderii, prevăzută de art. 103 alin. (1) C. proc. civ.

pentru neexercitarea în termen a oricărei căi de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv,

recursul declarat de reclamanta Direcția pentru Evidența Persoanelor și

Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Administrației și Internelor

împotriva deciziei nr. 280/ A din 9 noiembrie 2010 a Curții de Apel Galați, secția

civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 septembrie 2011.