ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3219/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3219/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin Încheierea din 17 mai 2010,
Curtea de Ape Ploiești a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale,
cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor O.U.G. nr. 51/2008,
invocată de petenta S.A. Inotești și a respins ca neîntemeiată cererea de reexaminare
formulată împotriva Încheierii de ședință din 23 aprilie 2010 a Curții de Apel Ploiești, de către petenta S.A. Inotești.
Împotriva acestei hotărâri petenta S.A.
Inotești a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
I. Înainte de a analiza motivele de
recurs invocate în cauză, Înalta Curte, verificând data la care a fost formulat
recursul declarat împotriva capătului de cerere privind sesizarea Curții
Constituționale, constată că acesta a fost declarat peste termenul prevăzut de
art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, privind organizarea și funcționarea
Curții Constituționale.
Potrivit art. 29 alin. (6) din Legea
nr. 47/1992, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale,
încheierea prin care s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale
poate fi atacată numai cu recurs, în termen de 48 de ore de la pronunțare.
Din analiza actelor și lucrărilor
dosarului rezultă, fără putință de tăgadă, că încheierea atacată a fost
pronunțată la data de 17 mai 2010, iar recursul a fost înregistrat la data de
25 mai 2010, prin fax, depășindu-se, așadar, termenul legal de 48 de ore
prevăzut de textul legal sus citat.
Conform dispozițiilor art. 103 alin.
(1) C. proc. civ.: „neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea
oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul
când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată
printr-o împrejurare mai presus de voința ei”.
Cum în cauză, recurentul nu a
pretins și nu a dovedit că a fost împiedicat în exercitarea în termen a căii de
atac, printr-o împrejurare mai presus de voința lui, se va constata că recursul
este tardiv formulat și în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. coroborat
cu art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 se va respinge ca atare.
II. În ceea ce privește recursul
declarat împotriva cererii de reexaminare formulat împotriva Încheierii de
ședință din 23 aprilie 2010, Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil.
Potrivit art. 15 alin. (2) din
O.U.G. nr. 51/2008 „Împotriva
încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public
judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de
la data comunicării încheierii”, iar potrivit aceluiași articol alin.
(
3)
„Cererea de
reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța
pronunțându-se prin încheiere irevocabilă”.
Astfel fiind, pentru
considerentele arătate și în conformitate cu textele legale invocate, Înalta
Curte va respinge recursul formulat împotriva cererii de examinare ca
inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de S.A.
Inotești, împotriva Încheierii din 17 mai 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv
formulat în ceea ce privește cererea de sesizare a Curții Constituționale și,
respectiv, inadmisibil în ceea ce privește cererea de reexaminare formulată împotriva
Încheierii de ședință din 23 aprilie 2010 a Curții de Apel Ploiești, conform O.U.G. nr. 51/2008.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 17 iunie
2010.