Decizia nr. 4207/2010 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 3987/2009 a Curții de Apel București

Judecata în prima instanță Prin sentința nr. 3987 din 18 noiembrie 2009 a Curții de Apel București a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și, în consecință, a fost respinsă acțiunea reclamantului G.C. în contradictoriu cu această parte ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Instanța a respins ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a Dispoziției nr. 1316 din 20 mai 2003 a Primarului Municipiului Bacău, a respins ca nefondată acțiunea reclamantului formulată în contradictoriu cu Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, privind obligarea pârâtei să transmită dosarul nr. 14059/CC la evaluator pentru întocmirea raportului de evaluare în ceea ce privește stabilirea de măsuri reparatorii prin echivalent și emiterea deciziei care să conțină titlul de despăgubiri și a respins cererea de chemare în garanție a Primăriei Municipiului Bacău, formulată de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, prin dispoziția nr. 1316 din 20 mai 2003 emisă de Primăria Municipiului București, a fost respinsă cererea formulată de G.C. și G.G. de restituire în natură a suprafeței de teren de 325 mp situat în Bacău, întrucât terenul este ocupat de blocuri de locuințe și rețele, urmând a li se acorda măsuri reparatorii prin echivalent. Dispoziția arătată a fost comunicată Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor fiind înregistrat astfel dosarul reclamantului cu nr. 14059/C. Instanța a reținut că dosarul astfel înregistrat nu a finalizat procedura administrativă de soluționare a cererii de emitere a deciziei reprezentând titlu de despăgubiri. p ârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a invocat excepția de nelegalitate a dispoziției emisă de primar și instanța de fond văzând dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 a respins ca inadmisibilă această excepție. În acest sens s-a motivat că pentru contestarea dispoziției primarului emisă în soluționarea notificărilor în baza Legii nr. 10/2001, s-a prevăzut o procedură specială de contestare, la Secția civilă a tribunalului, situație în care, dacă aceste decizii nu pot fi cenzurate pe cale principală de instanța de contencios administrativ, nici pe cale de excepție nu pot fi analizate. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, instanța a constatat că această autoritate nu are atribuții privind desemnarea evaluatorului și titlului de despăgubire, ce constituie obiect al cauzei deduse judecății, întrucât aceste atribuții sunt în sarcina pârâtei Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, conform dispozițiilor art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005. Cu privire la fondul cauzei, instanța a constatat că dosarul ce-l privește pe reclamant a depășit faza analizării legalității măsurii de nerestituire în natură a imobilului, iar culpa pentru transmiterea incompletă a dosarului reclamantului aparține Primăriei Municipiului Bacău. p lanul de situație depus de reclamant la dosarul cauzei nu suplinește caracterul incomplet al dosarului, iar acesta trebuia completat cu istoric de arteră și număr poștal pentru imobilul situat în str. S. nr. 59, în vederea identificării terenului ce urmează a fi supus evaluării. Instanța a reținut caracterul justificat al refuzului pârâtei de a proceda la continuarea procedurii privind desemnarea evaluatorului și respectiv, de emitere a titlului de despăgubire, întrucât nu a fost lămurită încă corespondența în timp a celor două adrese pentru imobilul în litigiu.

Recursul declarat de reclamant Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul prin mandatar, fără a invoca motivele de casare sau modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Înalta Curte constată că prin modul în care au fost expuse în recurs, criticile aduse sentinței recurate vizează interpretarea și aplicarea greșită a prevederilor art. 16 din Titlu VII al Legii nr. 247/2005. Recurentul prin mandatar arată că textul de lege invocat nu conferă intimatei dreptul de a exercita un control de legalitate al Dispoziției Primarului Municipiului Bacău, nr. 1316 din 20 mai 2003, emisă în baza Legii nr. 10/2001, decât prin prisma modalității de reconstituire a dreptului de proprietate, în natura sau în echivalent bănesc (despăgubiri). Motivându-și sentința în sensul că dosarul înaintat Comisiei este incomplet, întrucât reclamantul nu a lămurit corespondența în timp a celor două adrese pentru imobilul în litigiu, instanța de fond, afirmă recurentul, a conferit intimatei o competență pe care nu o are, legitimând abuzul de drept al acesteia. Se arată că intimata se prevalează de o eroare materială strecurată în conținutul notificării din anul 2001, în care se menționează că reclamantul solicită terenul situat în Bacău, str. S. nr. 59, când de fapt imobilul în litigiu se afla pe s tr. M., actuala M. așa cum rezultă din actul originar de proprietate.

Probe noi în recurs. În conformitate cu prevederile art. 305 C. proc. civ., recurentul a solicitat proba cu înscrisuri și în acest sens a depus la dosar în copie adresa nr. 21381 din 25 februarie 2010 emisă de Primăria Municipiului Bacău, din care rezultă faptul că strada M. din Bacău a purtat denumirea de str. M. Se comunică totodată că Primăria Municipiului Bacău nu deține un istoric al numerelor poștale care s-au atribuit în decursul timpului ci doar istoricul denumirilor de stradă.

Apărarea formulată de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor Prin întâmpinarea formulată la data de 7 octombrie 2010, intimata Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. Intimata a arătat că în urma analizării dosarului de despăgubire nr. 14509/CC în conformitate cu art. 16 din Legea nr. 247/2005, ținând cont de actele depuse la dosar, de entitate care a soluționat notificarea reclamantului, acte care descriu situația juridică a imobilului, s-a constatat faptul că dosarul mai trebuie completat cu istoric de arteră și număr poștal pentru imobilul situat în str. M. nr. 51, precum și : cu un istoric de arteră și număr poștal pentru imobilul situat în str. S. nr. 59. Arată instanței că în lipsa individualizării imobilului pentru care s-au acordat măsuri reparatorii în echivalent, acesta nu poate fi transmis la evaluare iar în lipsa unui raport de evaluare nu se poate emite decizia reprezentând titlu de despăgubire. În acest context, intimata afirmă că s-a impus soluția remiterii dosarului la Primăria Bacău pentru completare.

Apărarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților Intimata Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a solicitat respingerea recursului și menținerea soluției primei instanțe prin care în mod temeinic și legal s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive în condițiile în care în cursul procedurii administrative privind acordarea despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, procedură reglementată de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, nu Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a fost învestită cu emiterea deciziei conținând titlul de despăgubire, ci Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. II. Considerentele proprii instanței de recurs 1. Soluția instanței de recurs Recursul este fondat pentru considerentele expuse în continuare. 2. Prin Dispoziția nr. 1316 din 20 mai 2003, Primarul Municipiului Bacău entitatea învestită cu soluționarea notificării nr. 37188/2001, conform art. 1 alin. (2) și art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 a respins cererea de restituire în natură a terenului în suprafață de 325 mp situat în Bacău str. M. nr. 51, cu motivarea că terenul este ocupat de blocuri de locuințe și rețele edilitare și s-a transmis oferta de acordare a despăgubirilor bănești la Prefectura Județului Bacău. După intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005 dispoziția enunțată și documentația aferentă a fost înaintată intimatei sub nr. 14059/CC/2006 pentru stabilirea despăgubirilor, în condițiile Titlului VII din acest act normativ. 3. Relevante pentru dezlegarea prezentului recurs sunt dispozițiile art. 16 alin. (1), (4) - (7) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 care au următorul cuprins: „(1) Deciziile/dispozițiile emise de entitățile învestite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale învestite cu soluționarea notificărilor și în care s-au consemnat sume care urmează a se acorda ca despăgubire, însoțite, după caz, de situația juridică actuală a imobilului obiect al restituirii și întreaga documentație aferentă acestora, inclusiv orice înscrisuri care descriu imobilele construcții demolate depuse de persoana îndreptățită și/sau regăsite în arhivele proprii, se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, pe județe, conform eșalonării stabilite de aceasta, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (4) Pe baza situației juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, Secretariatul Comisiei Centrale procedează la analizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2) în privința verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură. (5) Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2), în care, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost, respinsă, după care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare. (6) După primirea dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnată va efectua procedura de specialitate, și va întocmi raportul de evaluare pe care îl va transmite Comisiei Centrale. Acest raport va conține cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate titlurile de despăgubire. (7) În baza raportului de evaluare Comisia Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare". 4. Dispozițiile legale citate conduc eo ipso la concluzia că, într-adevăr, instanța de fond le-a interpretat și aplicat greșit. Intimata-pârâtă nu are decât competența de a se pronunța asupra legalității respingerii cererii de restituire în natură a imobilului. Câtă vreme Dispoziția nr. 1316/2005 a Primarului Municipiului Bacău nu a fost atacată în termenul legal și nu a fost cenzurată de instanța competentă, ea beneficiază de prezumția de legalitate cât și de caracter executoriu, neputând fi repusă în discuție, chiar și incidental, de către intimata-pârâtă. A adopta o altă soluție înseamnă a deturna dispozițiile legale citate de la scopul pentru care au fost edictate și, implicit, a legitima amânarea sine die a reparării unor prejudicii pentru abuzurile săvârșite de regimul totalitar comunist, prin invocarea unor pretinse omisiuni, neconcordanțe etc. 5. În concluzie, î nalta Curte constată că criticile formulate de recurent în cuprinsul cererii de recurs sunt fondate.

Deși din punct de vedere procedural [art. 312 alin. (l) - (3) raportat la art. 304 pct. 9 C. proc. civ.] considerentele expuse în examinarea motivelor de recurs sunt suficiente pentru admiterea recursului de față și modificarea sentinței în sensul solicitat, î nalta Curte constată că în privința inadvertențelor din cuprinsul notificării din anul 2001 referitoare la individualizarea imobilului pentru care s-au acordat măsuri reparatorii în echivalent, este corectă susținerea recurentului potrivit căruia s-a strecurat în conținutul cererii o eroare materială. Astfel s-a menționat că solicită terenul situat în Bacău, str. str. S. nr.59 în loc de Bacău str. M. actuala str. M. nr. 51. Totodată, s-a făcut dovada că str. M. din Bacău a purtat denumirea de str. M. conform adresei emisă de Primăria Municipiului Bacău la data de 25 februarie 2010. În aceste condiții nu mai poate fi reținută apărarea intimatei-pârâte în sensul că dosarul cu propunerea de despăgubire este incomplet, urmând ca cererea să fie soluționată într-un termen rezonabil conform criteriilor cristalizate în Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Apărarea intimatei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților privind lipsa calității procesuale pasive în raport de obiectul cererii deduse judecății a fost reținută de prima instanță, iar sub acest aspect hotărârea nu a fost recurată. Atribuțiile pentru desemnarea evaluatorului, respectiv emiterea titlului de despăgubire aparține intimatei Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor care trebuie să continue procedura administrativă în dosarul nr. 14059/CC/2006, cu care fost învestită.

Temeiul legal al soluției adoptate Pentru toate aceste considerente, va fi admis recursul în baza art. 312 alin.(1) – (3) C. proc. civ., modificată în parte sentința recurată, prin admiterea cererii ce vizează obligarea intimatei-pârâte să transmită dosarul unui evaluator și să emită decizia reprezentând titlu de despăgubiri, fiind menținute celelalte dispoziții ale sentinței.