ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3186/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3186/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe
rolul Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și
fiscal, reclamantul B.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea
Națională pentru Restituirea Proprietăților și Comisia Centrală pentru
Stabilirea Despăgubirilor, obligarea acestora la emiterea deciziei de acordare
a titlului de despăgubire ce i se cuvine, în valoare de 2.516.800 lei, în
dosarul nr. 1405/FFCC/2008, conform raportului de evaluare întocmit la 4
octombrie 2008.
În motivarea
acțiunii, reclamantul a susținut că prin Hotărârea nr. 10 din 17 aprilie 2007
emisă de Comisia Locală de Fond Funciar Bascov s-a făcut propunerea de acordare
a despăgubirilor pentru suprafața de 1 ha, teren situat în comuna Bascov pct.”La Uiasca”, aceasta fiind confirmată de Comisia Județeană de Fond Funciar
Argeș prin hotărârea nr. 221 din 10 mai 2007.
De asemenea, arată că
dosarul cu întreaga documentație a fost înaintat de Primăria comunei Bascov
Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății (A.N.R.P.), unde a fost
constituit dosarul nr. 14025/FFCC/2008 iar, la data de 4 octombrie 2008 a fost
întocmit raportul de evaluare a terenului, concluzionându-se că valoarea lui
este de 2.516.800 lei.
A mai susținut
reclamantul că a solicitat de mai multe ori urgentarea soluționării dosarului,
însă A.N.R.P., prin adresa nr. 5291/5292/SCFF din 15 iulie 2010 a refuzat
soluționarea, invocând lipsa unor documente, deși acestea se aflau la dosar,
iar prin adresa nr. 5989/5988/SCFF din 5 august 2010 i s-a comunicat că este
posibilă restituirea dosarului la Comisia Județeană Argeș.
În fine, reclamantul
a susținut că nu există nici un motiv pentru refuzul emiterii titlului de
despăgubiri sau pentru întârzierea emiterii lui, deoarece în prezent dosarul
este aproape finalizat.
Pârâta Autoritatea
Națională pentru Restituirea Proprietăților prin întâmpinarea formulată a
solicitat să se constate lipsa calității procesuale pasive a sa, întrucât
decizia de acordare a despăgubirilor este emisă de C.C.S.D. și nu de A.N.R.P.
Pârâta Comisia
Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin întâmpinarea formulată a
solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În argumentele expuse
a susținut că, potrivit sentinței civile nr. 6331 din 16 noiembrie 2007 emisă
de Judecătoria Pitești a fost respinsă acțiunea formulată de reclamant prin
care acesta solicitase reconstituirea în natură a suprafeței de 1 ha și s-a decis că reclamantul nu poate dobândi decât restituirea prin echivalent bănesc a
contravalorii suprafeței de 1 ha pentru a nu fi afectat dreptul lui S.A.
Curtea de Apel
Pitești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin Sentința
nr. 237/F-C din 22 octombrie 2010 a admis excepția lipsei calității procesuale
pasive a pârâtei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, a
admis cererea formulată de reclamantul B.C. în contradictoriu cu cele două
pârâte și a obligat Comisia Centrală să emită decizia reprezentând titlu de
despăgubiri în ceea ce-l privește pe reclamant.
Pentru a pronunța această
hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:
În ceea ce privește
excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A.N.R.P., instanța a
constatat că este întemeiată având în vedere că nu are competența de a emite
decizii de acordare a titlurilor de despăgubiri.
Pe fondul cauzei,
instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile
art. 16 alin. (4)-(6)
2
și alin. (7) Titlul VII al Legii nr. 247/2005
și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, întrucât au fost efectuate
procedurile de stabilire a despăgubirilor, în dosarul nr. 14025/FFCC/2008 fiind
depus și raportul de evaluare întocmit la 4 octombrie 2008, ce nu a fost
contestat de reclamant, astfel că CCSD poate emite decizie pentru acordarea
titlului de despăgubiri.
Împotriva acestei
sentințe a declarat recurs pârâtul Statul Român – Comisia Centrală pentru
Stabilirea Despăgubirilor, recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.
proc. civ. – „hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal, ori a fost dată
cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii”.
Susține
recurenta-pârâtă prin motivele de recurs formulate că în mod neîntemeiat și
nelegal instanța de fond a considerat că a fost stabilit cu exactitate dreptul
de proprietate reconstituit fiecărei persoane îndreptățite, mai exact a
suprafeței de teren atribuită în natură, după autoarea B.D. și a modalității în
care a fost partajată suprafața de teren atribuită, reținându-se ca act
doveditor în soluționarea cauzei declarația autentificată sub nr. 1442 din 15
iunie 2010 prin care S.G., în calitate de moștenitor al lui S.A., decalară că a
primit în compensație o suprafață de teren și că, în consecință, nu mai are
nici un fel de pretenții împotriva lui B.C. cu privire la drepturile acordate
acestuia prin decizia reprezentând titlu de despăgubire.
Recurenta-pârâtă
precizează că solicitările sale în sensul de a i se comunica actele prin care
s-a partajat suprafața reconstituită după autoarea B.D. și titlurile de
proprietate sau procesele verbale de punere în posesie după aceeași autoare,
astfel cum rezultă din adresa nr. 5989/5988/SCFF din 5 august 2010, au rămas
fără răspuns din partea intimatului-reclamant.
Recursul este
nefondat și urmează a fi respins potrivit considerentelor ce urmează.
Astfel cum corect a
stabilit instanța de fond, intimatul-pârât este îndreptățit la emiterea
titlului de despăgubire pentru suprafața de 1 ha teren situat în comuna Bascov, pct.”La Uiasca”, refuzul recurentei-reclamante C.C.S.D. de a
emite titlul de despăgubire fiind unul nejustificat, potrivit prevederilor art.
2 lit. h) din Legea contenciosului administrativ.
Intimatul-pârât B.C.,
posesor al Hotărârii Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș nr. 221 din 10 mai
2007 prin care i s-a respins cererea de reconstituire în natură a acestei
suprafețe de teren, propunându-se acordarea de despăgubiri, hotărâre rămasă
definitivă prin respingerea plângerii ce a formulat-o, prin sentința nr. 6331
din 16 noiembrie 2007 a Judecătoriei Pitești, definitivă și irevocabilă prin
nerecurare, a făcut demersurile necesare pentru declanșarea procedurii
administrative prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, dosarul întocmit
însoțit de documentația necesară fiind înaintat de către Primăria Comunei
Bascov Secretariatului C.C.S.D. și înregistrat sub nr. 14025/FF/CC/2008, fiind
parcurse etapele prevăzute de lege, inclusiv etapa evaluării prin întocmirea
raportului de evaluare la data de 4 octombrie 2008, ce nu a fost contestat de
părți, astfel că recurenta-pârâtă nu are motive pentru a justifica refuzul
emiterii deciziei reprezentând titlul de despăgubire.
Instanța de fond a
apreciat în mod corect ca fiind neconcludentă motivarea recurentei-pârâte, în
sensul că nu poate trece la emiterea titlului de despăgubire, deoarece nu a
fost lămurită problema dreptului la despăgubire pentru numitul S.G. în calitate
de succesor al lui S.A., la rândul ei moștenitoare alături de intimatul-pârât
pentru terenul în suprafață totală de 4,18 ha din care face parte și suprafața de 1 ha în discuție, de vreme ce această problemă a fost rezolvată, numitul S.G.
depunând la dosar o declarație autentificată, din care rezultă că a primit în
compensație o suprafață de teren pe raza localității comunei Moșoaia, județul
Argeș, astfel că nu mai are nici un fel de pretenții împotriva lui B.C. cu
privire la drepturile ce i se vor acorda de către instituțiile statului.
Așadar, este corectă
apărarea formulată de intimatul-pârât în sensul că din moment ce dosarul nr. 14025/FF/CC/2008
înregistrat la Secretariatul C.C.S.D. este aproape finalizat, fiind efectuat și
raportul de evaluare al terenului, necontestat de părți, recurenta-pârâtă în
mod corect a fost obligată la emiterea deciziei reprezentând titlu de
despăgubire.
Este adevărat că
legea nu prevede un termen pentru emiterea deciziei reprezentând titlu de
despăgubire, dar aceasta nu înseamnă că emiterea deciziei trebuie lăsată la
liberul arbitru al comisiei, cu depășirea unui termen rezonabil, încălcându-se
astfel și dreptul la un proces echitabil al justițiabilului, potrivit normelor
comunității europene.
Pentru aceste
considerente, constatând că instanța de fond a pronunțat o soluție legală și
temeinică și nu există motive de casare sau modificare a acesteia, recursul
declarat de pârâta C.C.S.D. se dovedește a fi nefondat și în baza art. 312 C.
proc. civ. va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
pârâtul Statul Român – Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor
împotriva sentinței nr. 237/F-C din 22 octombrie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 1 iunie 2011.