ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3615/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3615/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, reclamanții M.M., T.C., I.M.Ș., B.D.R., C.T., P.C., P.N., R.I. și H.N. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Guvernul României, suspendarea executării H.G. nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și menținerea pensiilor de serviciu stabilite în baza Legii nr. 567/2004 prin deciziile care au fost emise anterior Legii nr. 119/2010 și a H.G.
nr. 737/2010. În motivarea cererii, reclamanții au arătat că H.G. nr. 737/2010 încalcă dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, care consacră principul neretroactivității legii și dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Au susținut că intrarea în vigoare a dispozițiilor Legii nr. 119/2010 care impune recalcularea pensiilor de serviciu ale foștilor controlori financiari ai Curții de Conturi nu poate afecta drepturile aflate în plată. Pensiile aflate în plată constituie drepturi legal câștigate și nu pot fi afectate prin recalculare care, prin efectele ei, ar constitui implicit o aplicare retroactivă a legii, orice nouă reglementare aplicându-se numai pentru viitor, adică pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a acesteia.
Instituirea pensiei de serviciu pentru controlorii financiarii a apărut ca o necesitate izvorâtă din statutul profesional al acestora, care impune anumite interdicții (exercitarea direct sau prin persoane interpuse a activităților de comerț, participarea la administrarea sau conducerea unor societăți comerciale sau civile etc). De aceea, pentru această categorie profesională, singura șansă de existență în timpul activității este salariul iar, la retragerea din activitate, pensia, fără posibilitatea acumulării unor rezerve materiale pentru perioada ulterioară pensionării. Față de argumentele aduse în combaterea prezumției de legalitate a H.G. nr. 737/2010, reclamanții au solicitat a se da eficiență în cauză dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, apreciind că sunt întrunite cerințele cumulative prevăzute de lege, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă.
2. Sentința Curții de Apel Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 42 din 10 februarie 2011 a dispus suspendarea executării H.G. nr. 737/2010 până la soluționarea în fond a acțiunii în anularea actului administrativ. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că sunt îndeplinite cerințele impuse de art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, respectiv existența cazului bine justificat și paguba iminentă. Curtea a reținut că argumentele juridice susținute de reclamanți reprezintă elemente care conturează o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, fiind îndeplinită cerința unui caz bine justificat, în sensul art. 2 lit. t) din Legea contenciosului administrativ.
Referitor la paguba iminentă, Curtea a apreciat că executarea actului administrativ a cărui suspendare se solicită de către reclamanți este de natură a le provoca acestora pagube iminente, de ordin material, prin reducerea pensiilor cu mai multe procente, acest venit constituind pentru reclamanți unicul mijloc de subzistență. 3. Recursul declarant de Guvernul României Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, pârâtul Guvernul României, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea căii de atac, recurentul a susținut, contrar celor reținute prin sentința atacată, faptul că, în cauză nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru suspendare prevăzute de dispozițiile art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, întrucât H.G.
nr. 737/2010 a fost emisă în temeiul expres al dispozițiilor art. 3 alin. (3) din Legea nr. 119/2010 care autoriza Guvernul să aprobe metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1 din lege iar cuantumul pensiei a fost stabilit în baza criteriilor prevăzute prin Legea nr. 119/2010, în temeiul căreia a fost adoptată această hotărâre. 2. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Prin cererea formulată, reclamanții au învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere de suspendare a executării H.G. nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, invocând drept temei legal dispozițiile art. 14 alin. (1) și art. 15 din Legea nr. 554/2001.
Examinând aspectele invocate de autorii cererii de suspendare, prima instanță a ajuns la concluzia că în cauză sunt îndeplinite condițiile legale prevăzute de dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv „cazul bine justificat" cât și „paguba iminentă". Contrar celor reținute de către instanța de fond, Înalta Curte apreciază că în cauză nu a fost dovedită îndeplinirea condițiilor legale pentru suspendarea executării H.G. nr. 737/2010. Potrivit dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea unui act administrativ se poate dispune numai în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după îndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de dispozițiile art. 7 din aceeași lege.
Art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004 prevede că reprezintă „un caz bine justificat" orice împrejurare legată de starea de fapt și de drept de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, iar „paguba iminentă" constă în prejudiciul material viitor și previzibil sau după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public, conform art. 2 lit. ș) din același act normativ. Prima instanță a reținut în mod greșit că în speță erau îndeplinite cumulativ toate condițiile legale pentru a proceda la suspendarea executării H.G. nr. 737/2010. În cauză nu s-a demonstrat nici o aparentă evidență de nelegalitate a actului administrativ cu caracter normativ atacat, H.G.
nr. 737/2010 fiind emisă în executarea Legii nr. 119/2010, stabilind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu a personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor, prin această metodologie aplicându-se de fapt art. 4 din Legea pensiilor, act normativ cu forță juridică superioară. Astfel fiind împrejurările din cazul de față nu erau de natură a crea o îndoială serioasă asupra legalității H.G. nr. 737/2010, argumentele invocate de reclamanți vizând încălcarea dispozițiilor constituționale prevăzute de art. 15 cât și prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului reținute în motivarea sentinței atacate, vizând în fapt fondul cauzei și fiind echivalente cu o prejudecare a cauzei.
Chiar dacă reclamanții au dovedit o „pagubă iminentă" ce s-ar putea produce prin recalculare, constând în diminuarea pensiilor de serviciu stabilite în baza Legii nr. 567/2004, în lipsa dovedirii „cazului bine justificat" astfel cum s-a arătat anterior, suspendarea executării H.G. nr. 737/2010 nu poate fi dispusă, art. 14 din Legea nr. 554/2004 condiționând admiterea cererii de suspendare de îndeplinirea cumulativă a celor două cerințe. Astfel fiind, Înalta Curte constată că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, în cauză fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. iar recursul formulat este fondat, urmând a fi admis și în consecință se va modifica sentința atacată în sensul că se va respinge cererea de suspendare a executării H.G.
nr. 737/2010, ca nefondată, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) teza a II-a și art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E: Admite recursul declarat de Guvernul României împotriva Sentinței nr. 42 din 10 februarie 2011 a Curții de Apel Galați, Secția contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată, în sensul că respinge cererea de suspendare a executării H.G. nr. 737/2010, ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 iunie 2011.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.