ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4049/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 174 din 29 aprilie 2011 Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția de necompetență teritorială, a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect “obligația de a face“ formulată de reclamantul E.P. - prin procurator S.V., în contradictoriu cu pârâții Biroul Teritorial pentru Cetățenie Suceava și Autoritatea Națională pentru Cetățenie în favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că atâta vreme cât chemi în judecată atât o instituție publică centrală, Autoritatea Națională pentru Cetățenie, cât și o instituție locală subordonată acesteia, Biroul Teritorial pentru Cetățenie Suceava, competența materială a Curții de Apel este neîndoielnică, în raport de dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 1 C. proc. civ. În privința competenței teritoriale, dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, acordă reclamantului posibilitatea de a alege între instanța de la domiciliul său și cea de la domiciliul pârâtului. Competența alternativă instituită, este absolută, de ordine publică, astfel că părțile nu o pot înlătura nici cu încuviințarea instanței.

Reclamantul este cetățean străin, cu domiciliul în Republica Moldova. Deoarece nu are domiciliul pe teritoriul Curții de Apel Suceava, primul criteriu în alegerea instanței competente teritorial este inaplicabil. Împotriva instanței de fond reclamantul E.P. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Înainte de a examina motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte, examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 137 C. proc. civ., excepția invocată din oficiu, constată că recursul este inadmisibil. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate: Potrivit art. 158 C. proc.

civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010: "dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent". Din interpretarea logico-juridică a textului legal sus-citat rezultă fără putință de tăgadă, faptul că împotriva hotărârii de declinare a competenței nu se poate exercita nicio cale de atac. În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 158 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, coroborat cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de E.P. împotriva Sentinței civile nr. 174 din 29 aprilie 2011 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 13 septembrie 2011.