ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4049/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 174 din 29 aprilie

2011 Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, a

admis excepția de necompetență teritorială, a declinat competența de

soluționare a cauzei având ca obiect “obligația de a face“ formulată de

reclamantul E.P. - prin procurator S.V., în contradictoriu cu pârâții Biroul

Teritorial pentru Cetățenie Suceava și Autoritatea Națională pentru Cetățenie

în favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța

această soluție instanța de fond a reținut că atâta vreme cât chemi în judecată

atât o instituție publică centrală, Autoritatea Națională pentru Cetățenie, cât

și o instituție locală subordonată acesteia, Biroul Teritorial pentru Cetățenie

Suceava, competența materială a Curții de Apel este neîndoielnică, în raport de

dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 1 C. proc. civ.

În privința

competenței teritoriale, dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004

a contenciosului administrativ, acordă reclamantului posibilitatea de a alege

între instanța de la domiciliul său și cea de la domiciliul pârâtului.

Competența

alternativă instituită, este absolută, de ordine publică, astfel că părțile nu

o pot înlătura nici cu încuviințarea instanței.

Reclamantul este

cetățean străin, cu domiciliul în Republica Moldova. Deoarece nu are domiciliul

pe teritoriul Curții de Apel Suceava, primul criteriu în alegerea instanței

competente teritorial este inaplicabil.

Împotriva instanței

de fond reclamantul E.P. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Înainte de a examina

motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte, examinând cu prioritate, în

conformitate cu dispozițiile art. 137 C. proc. civ., excepția invocată din

oficiu, constată că recursul este inadmisibil.

Pentru a ajunge la

această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate:

Potrivit art. 158 C.

proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010: "dacă instanța

se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul

fiind trimis de îndată instanței competente sau, după caz, altui organ cu

activitate jurisdicțională competent".

Din interpretarea

logico-juridică a textului legal sus-citat rezultă fără putință de tăgadă,

faptul că împotriva hotărârii de declinare a competenței nu se poate exercita

nicio cale de atac.

În consecință, pentru

considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 158 C. proc.

civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, coroborat cu

prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge

recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de E.P. împotriva Sentinței civile nr. 174 din 29 aprilie 2011 a

Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, ca

inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 13 septembrie 2011.