ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 486/2011

Asupra

recursurilor de față,

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele;

Prin încheierea din 26 ianuarie

2011, Curtea de Apel București, secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori

și de familie, investită cu soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de

pe lângă Tribunalul București și de inculpații M.O.C., N.C. și B.l., împotriva

sentinței penale nr. 833 din 30 noiembrie 2010 a Tribunalului București, secția

a ll-a penală, în baza art. 300

2

raportat la art. 160

b

alin.

(3) C. proc. pen., a menținut, ca fiind legală și temeinică, măsura arestării

preventive a inculpaților:

- M.O.C. (fiul

lui F. si L.);

- N.C. (fiul

lui D. si F.);

- B.I. (fiul

lui G. si D.).

Pentru a

pronunța această încheiere, instanța a reținut că măsura arestării preventive a

fost dispusă în condiții de legalitate și temeinicie, iar temeiurile care au

determinat luarea acestei măsuri nu s-au schimbat, ci subzistă; totodată, a

apreciat că privarea de libertate a inculpaților este justificată în raport cu

gravitatea acuzațiilor ce li se aduc - săvârșirea infracțiunilor omor deosebit

de grav, prevăzută de art. 174 - 175 alin. (1) lit. i), art. 176 alin. (1) lit.

a) C. pen., lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189 alin. (1)

și alin. (2) C. pen., tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin.

(21) lit. a) C. pen.

Împotriva

acestei încheieri, inculpații M.O.C. și B.l. au declarat, în termen legal,

prezentul recurs, solicitând, prin apărător, casarea încheierii atacate și

revocarea măsurii arestării preventive.

Recursurile sunt

nefondate.

Potrivit art. 300

2

C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal

sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și

temeinicia arestării preventive.

Potrivit art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen., când constată că temeiurile care au determinat

arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi

care justifică privarea de libertate, instața dispune, prin încheiere motivată,

menținerea arestării preventive.

Pe de altă

parte prin art. 5 alin. (1) lit. c) din C.E.D.O. s-a stabilit că o persoană

poate fi lipsită de libertate când există motive verosimile de a bănui că a

săvârșit o infracțiune.

Din examinarea

actelor dosarului se constată că inculpații au fost arestați în baza art. 148 lit.

f) C. proc. pen. existând motive temeinice de a bănui că au comis infracțiunile

de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 - 175 alin. (1) lit. i), art. 176

alin. (1) lit. a) C. pen., lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art.

189 alin. (1) și alin. (2) C. pen., tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit.

b) și alin. (21) lit. a) C. pen., constând în aceea că la în noaptea de 29/30

martie 2009, inculpații i-au aplicat lovituri cu pumnii, cu picioarele și cu un

corp contondent victimei D.F., zis R., care, urmare a leziunilor traumatice

provocate a decedat, cadavrul acestuia fiind găsit pe un teren agricol din jud.

Ilfov, în apropierea DN 4 București - Călărași.

S-a mai reținut

că agresiunea s-a desfășurat pe un interval îndelungat de timp iar victima a

fost abandonată noaptea într-un loc izolat, fără posibilități de deplasare și

expusă la temperatura de 9-11 grade Celsius, fiind provocate astfel suferințe

și chinuri victimei până I aîncetarea din viață.

În cauză,

verificându -se actele și lucrările de la dosar, se constată că temeiurile care

au determinat arestarea preventivă a inculpaților subzistă și că lăsarea în

libertate a acestora prezintă un pericol concret și actual pentru ordinea

publică avându-se în vedere gravitatea deosebită și modalitatea de comitere a

faptelor, probatoriul administrat până în prezent conturându-i pe inculpați ca

fiind autorii faptelor pentru care au fost trimiși în judecata și condamnați

deja de prima instanță la pedepse rezultante de 27 ani închisoare (inculpatul M.O.C.)

și respective 20 de ani (inculpatul B.l.).

Așa fiind,

Curtea constată că protejarea ordinii publice și asigurarea bunei desfășurări a

procesului penal fac necasară menținerea arestării preventive a inculpaților M.O.C.

și B.l.

Recursurile

declarate învederându-se, așadar, nefondate, urmează ca, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să fie respinse.

Conform art. 192

alin. (2) C. proc. pen., inculpații vor fi obligați la plata cheltuielilor

judiciare către stat conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de inculpații M.O.C. și B.l. împotriva

încheierii din 26 ianuarie 2011 a Curții de Apel București, secția a ll-a

penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 1162/3/2010

(288/2011).

Obligă

recurenții inculpați la plata sumei de câte 300 lei, cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul

apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 9 februarie 2011.