ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 328/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 18 noiembrie

2010, reclamanta C.I.C. a solicitat obligarea pârâtului Statul Român, prin

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să analizeze, să numească un

evaluator și să transmită dosarul nr. 28723/CC către evaluator în vederea

emiterii raportului de evaluare în termen de 15 zile de la data rămânerii

definitive a hotărârii, obligarea pârâtului să emită decizia reprezentând

titlul de despăgubire în termen de 15 zile de la data depunerii lucrării de specialitate,

sub sancțiunea unor daune cominatorii de 1000 RON pe zi de întârziere.

În motivarea

acțiunii, reclamanta a arătat că pârâtul a refuzat în mod nejustificat să

soluționeze dosarul nr. 28723/CC, aferent dispozițiilor nr. 6273 din 14 august

2006 și nr. 7428 din 12 februarie 2007 emise de Primăria Municipiului București

pentru acordarea de despăgubiri în baza Legii nr. 10/2001.

Curtea de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a pronunțat

Sentința civilă nr. 3491 din 17 mai 2011, prin care a admis în parte acțiunea,

a obligat Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să desemneze un

evaluator sau o societate de evaluatori în vederea întocmirii raportului de

evaluare în dosarul înregistrat sub nr. 28723/CC, respingând ca neîntemeiată

cererea privind obligarea pârâtului la emiterea titlului de despăgubire.

Hotărând astfel,

instanța de fond a reținut că, deși dosarul de despăgubire nr. 28723/CC a fost

înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor

în anul 2007, nu s-a procedat la desemnarea unui evaluator, în vederea

întocmirii raportului de evaluare pentru despăgubirile cuvenite reclamantei,

conform dispozițiilor nr. 6273 din 14 august 2006 și nr. 7428 din 12 februarie

2007 emise de Primăria Municipiului București în baza Legii nr. 10/2001.

Instanța de fond a

considerat că prin refuzul de soluționare a dosarului de despăgubiri într-un

termen rezonabil, comisia pârâtă a încălcat dispozițiile art. 16 alin. (4) și

(5) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, care prevăd expres formalitățile

necesare pentru finalizarea procedurii administrative de acordare a

despăgubirilor.

Împotriva acestei

sentințe, a declarat recurs pârâtul Statul Român prin Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor, solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul

respingerii acțiunii formulate de reclamantă ca neîntemeiată.

Recurentul a susținut

că în mod greșit a reținut instanța de fond existența unui refuz nejustificat

de soluționare a dosarului de despăgubire nr. 28723/CC într-un termen

rezonabil, deși nu au fost dovedite condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1)

lit. g) din Legea nr. 554/2004.

Recurentul a

învederat că dosarul nu a fost completat cu înscrisurile solicitate privind

descrierea imobilului - construcție, demolat din București, sector 1 și

valoarea despăgubirilor încasate în baza Legii nr. 112/1995, situație în care

nu se poate trece la etapa întocmirii raportului de evaluare.

Recurentul a mai

arătat că, etapa evaluării este condiționată de respectarea ordinii de

înregistrare a dosarelor, stabilită prin Decizia nr. 2815/2008 pentru a nu se

încălca principiul egalității în drepturi a persoanelor îndreptățite, care au

dosare înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea

Despăgubirilor încă de la înființare. Conform principiului constituțional al

egalității cetățenilor în fața legii, recurentul a arătat că, situațiile

comparabile nu pot fi tratate diferit, cu excepția cazului în care tratamentul

este justificat obiectiv.

Analizând actele și

lucrările dosarului, în raport cu dispozițiile art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru

următoarele considerente:

Instanța de fond a

constatat corect refuzul nejustificat al Comisiei Centrale pentru Stabilirea

Despăgubirilor de a aplica prevederile Legii nr. 247/2005 prin soluționarea

dosarului nr. 28723/CC, în sensul parcurgerii etapelor din procedura

administrativă pentru analizarea dosarului și întocmirea raportului de evaluare

pentru stabilirea despăgubirilor cuvenite intimatei-reclamante în baza

dispozițiilor nr. 6273 din 14 august 2006 și nr. 7428 din 12 februarie 2007

emise de Primăria Municipiului București.

Față de împrejurarea

că acest dosar a fost înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru

Stabilirea Despăgubirilor în anul 2007, au fost în mod corect respinse

apărările comisiei recurente privind caracterul incomplet al dosarului în

privința dispoziției nr. 6273 din 14 august 2006 și obligația respectării

ordinii de soluționare a dosarelor stabilită prin decizia nr. 2815/2008,

întrucât atât această decizie, cât și adresa nr. 28723/CC din 6 aprilie 2011

sunt ulterioare datei la care dosarul a fost înregistrat și la care trebuia

inițiată procedura administrativă reglementată de art. 16 din Titlul VII al

Legii nr. 247/2005.

Astfel, se reține că,

potrivit acestor dispoziții legale, după primirea notificării dispoziției emise

de entitatea învestită cu soluționarea modificării, însoțită de întreaga

documentație aferentă acesteia, Secretariatul Comisiei Centrale pentru

Stabilirea Despăgubirilor procedează la analizarea dosarelor în privința

legalității respingerii cererii de restituire în natură, apoi va centraliza

dosarele în care a fost respinsă întemeiat cererea de restituire în natură și

va proceda la transmiterea lor către evaluator sau societatea de evaluare

desemnată, în vederea întocmirii raportului de evaluare.

Cum recurenta-pârâtă

nu a dovedit îndeplinirea acestor obligații legale într-un termen rezonabil,

apreciat în raport cu înregistrarea dosarului nr. 28723/CC în anul 2007,

instanța de fond a stabilit în mod întemeiat că sunt îndeplinite condițiile

prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru admiterea primei

cereri din acțiunea formulată de intimata-reclamantă.

Pentru considerentele

care au fost expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare

a hotărârii pronunțate de instanța de fond, în baza dispozițiilor art. 312

alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge

prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul

declarat de Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor

împotriva sentinței civile nr. 3491 din 17 mai 2011 a Curții de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 25 ianuarie 2012.