ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2023/2010

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

Sentința penală nr. 20 din 4 februarie 2010 a Curții de Apel Bacău s-a respins

ca nefondată plângerea formulată de petiționarul C.I. împotriva Rezoluției nr. 579/II/2

din 23 septembrie 2009 a Procurorului General de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

Pentru a se pronunța astfel, prima

instanță a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată la nr. 566/32

din 15 octombrie 2009 petiționarul C.I. a formulat plângerea împotriva

Rezoluției nr. 579/II/2 din 23 septembrie 2009 a Procurorului General al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

În motivarea plângerii petiționarul a

arătat că notarul public P.M. a săvârșit infracțiunile de abuz în serviciu în

dauna persoanelor fizice, fals intelectual, uz de fals și înșelăciune cu ocazia

încheierii Contractului de vânzare cumpărare nr. 220 din 15 februarie 2007, în

care a trecut prețul de 25.000 RON, în loc de 250.000 RON.

Plângerea formulată este nefondată.

Prin Rezoluția procurorului din data

de 30 iunie 2009 pronunțată în Dosarul nr. 187/P/2009 al Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Bacău, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de

notarul public P.M. pentru infracțiunile de abuz în serviciu în dauna

persoanelor fizice, fals intelectual, uz de fals și înșelăciune, deoarece

faptele nu s-au confirmat. Pentru a pronunța această soluție procurorul a

reținut faptul că la data de 15 februarie 2007, la Biroul Notarului Public P.M.

din Piatra Neamț, s-a perfectat contractul de vânzare cumpărare având ca obiect

o suprafață de teren de 1250 m.p., în care ca vânzători figurează numiții C.I.,

C.D. și C.G., iar la cumpărător figurează G.I.. Contractul a fost autentificat

sub nr. 220 din 15 februarie 2007, fiind semnat de către toate părțile

implicate, care au fost prezente personal în fața notarului public. Prețul

vânzării a fost stipulat foarte clar în contractul de vânzare - cumpărare ca

fiind de 25.000 RON, vânzătorii declarând, sub semnătură, că au primit în

întregime acest preț de la cumpărător mai înainte de semnarea prezentului

contract.

Ulterior, după circa 2 ani de zile,

unul dintre vânzători, respectiv C.I., a reclamat faptul că prețul a fost

trecut greșit în contract, că în realitate prețul negociat de părți ar fi fost

de 250.000 RON și a reclamat pentru aceste ilegalități pe notarul public și pe

cumpărător.

Din cercetările efectuate, s-a

stabilit că toate părțile implicate în perfectarea contractului de vânzare -

cumpărare a terenului în suprafață de 1250 m.p., au fost prezente personal la

notarul public, semnând fiecare contractul de vânzare - cumpărare în fața

notarului.

Faptul că una dintre părți a susținut

la aproape doi ani de la perfectarea contractului, că nu ar fi citit contractul

de vânzare - cumpărare, că nu ar fi primit un exemplar de pe acel contract, că

nu ar fi știut că s-a trecut în mod greșit prețul stabilit de părți, nu poate

avea relevanță în prezenta cauză, atâta timp cât respectiva parte a semnat și

ea personal contractul în fața notarului.

Din ansamblul probatoriului

administrat nu a rezultat că în cauză s-ar fi săvârșit vreo faptă penală de

către notarul public P.M., motiv pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi

penale față de acesta. S-a disjuns cauza și s-a trimis pentru cercetări la

Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț sub aspectul săvârșirii

infracțiunilor de fals și înșelăciune de către numitul G.I., urmând ca în

cursul anchetei să se stabilească împrejurările în care a fost semnată de către

acesta minuta din 11 decembrie 2007.

Împotriva acestei soluții petiționarul

a formulat plângere la Procurorul General care prin Rezoluția din 23 septembrie

2009 dată în Dosarul nr. 579/II/2/2009 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Bacău a respins plângerea ca nefondată pentru aceleași considerente.

În condițiile prevăzute de art. 278

1

C. proc. pen. petiționarul a formulat plângere în fața instanței de judecată.

Instanța analizând probele

administrate de organele de urmărire penală și în special copiile dosarului

notarial, a constatat că soluțiile pronunțate de organele de urmărire penală

sunt legale, faptele notarului public nerealizând conținutul vreunei

infracțiuni. Faptul că probabil vânzătorii s-au înțeles cu cumpărătorul ca

acesta să achite un preț mai mare, nu are relevanță penală, deoarece notarul a

scris în contract cât au declarat părțile, probabil pentru a nu se achita taxe

notariale mai mari.

Față de aspectele mai sus arătate, în

baza art. 278

1

pct. 8 lit. a) C. proc. pen. instanța a respins ca

nefondată plângerea formulată de petiționarul C.I. împotriva Rezoluției nr. 579/

11 din 23 septembrie 2009 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Bacău.

Împotriva acestei sentințe în termen

legal a declarat recurs petiționarul C.I., solicitând casarea hotărârii,

admiterea plângerii sale și trimiterea cauzei la procuror pentru a se începe

urmărirea penală față de notarul public P.M. pentru infracțiunile reclamate.

În motivarea recursului se arată de

către petiționar că cercetările efectuate de procuror sunt incomplete, nu s-au

audiat ceilalți semnatari ai contractului, personal nu a citit și semnat actul

autentificat de notar, iar prețul convenit cu recurentul G.I. a fost de 250.000

RON.

Examinând legalitatea și temeinicia

hotărârii recurate sub toate aspectele conform dispozițiilor art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte reține că recursul este nefondat pentru

considerentele ce urmează:

Din actele premergătoare efectuate în

cauză rezultă că la data de 15 februarie 2007 la Biroul Notarului Public P.M.

s-a perfectat contractul de vânzare - cumpărare având ca obiect suprafața de

teren de 1.250 mp., în calitate de vânzători figurând numiții C.I., C.D. și C.G.,

iar cumpărător - numitul G.I..

Prețul acestei vânzări a fost de

25.000 RON, bani pe care vânzătorii au declarat că i-au primit în întregime de

la cumpărători mai înainte de semnarea contractului.

Din cuprinsul actului autentificat din

15 februarie 2007, reiese că părțile au citit actul, i-au înțeles conținutul,

au consimțit la autentificarea înscrisului, semnând toate exemplarele.

Petiționarul împreună cu ceilalți doi

vânzători au solicitat notarului public redactarea și autentificarea

contractului de vânzare -cumpărare, conform cererii aflată la dosarul de

urmărire penală.

De asemenea, au fost depuse în copie

actele care au stat la baza încheierii contractului de vânzare - cumpărare.

Din examinarea contractului respectiv

rezultă că acesta a fost semnat de toate părțile, inclusiv de petiționar.

Notarul public a întocmit actul

respectiv la cererea părților, conform voinței acestora, prețul trecut în

contract fiind cel declarat de către părți, cărora li s-au pus în vedere

dispozițiile Legii nr. 241/2005 privind evaziunea fiscală și cele ale Legii nr.

656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor.

Stabilirea de către părți a unei alte

sume drept preț al terenului vândut decât cea declarată la notar nu poate

atrage răspunderea penală a acestuia, din moment ce notarul a respectat toate

dispozițiile legale care reglementează încheiarea unui astfel de contract.

Referitor la „minuta" întocmită

la data de 11 decembrie 2007 de către numitul G.D., prin rezoluția atacată s-a

dispus disjungerea cauzei și trimiterea acesteia la Parchetul de pe lângă

Judecătoria Piatra Neamț pentru a se efectua cercetări față de numitul G.D. sub

aspectul comiterii infracțiunii de fals și înșelăciune.

Față de considerentele expuse, în baza

dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte

va respinge ca nefondat recursul declarat de petiționar.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2)

C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petiționarul C.I. împotriva Sentinței penale nr. 20 din 4 februarie

2010 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie.

Obligă recurentul petiționar la plata

sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

21 mai 2010.