ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 976/2012

Asupra recursului, din actele și lucrările dosarului constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 787 din 02 aprilie 2010 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 2821/108/2009 s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei SC C. SRL și s-a respins acțiunea exercitată de reclamantele SC C. SRL și SC S. SRL împotriva pârâtei G.B.C.E. SRL (fostă SC A.I.), pentru pretenții, fiind obligată pârâta G.B.C.E. SRL (fostă SC A.I.) la plata sumei de 1.700 de lei reprezentând diferență avans onorar către expertul B.P., iar reclamantele au fost obligate față de pârâtă la 2.000 de lei cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Arad la 12 mai 2008 reclamantele C. SRL și S. SRL din Italia au chemat în judecată pe pârâta SC G.B.C.E.

SRL, fostă SC A.I. SRL Arad, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 596.007,81 lei din care suma de 510.237,813 lei cu titlu de debit în baza Convenției Anexă la Actul Adițional certificat sub nr. 7 din 12 aprilie 2005 de avocat P.M.S. la care se adaugă dobânda legală în cuantum de 85.770 lei la data introducerii acțiunii și în continuare până la data plății efective a sumelor, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii sale reclamanta C. SRL a arătat că la data de 12 aprilie 2005 a achiziționat de la pârâta SC A.I. SRL Arad un număr de 48.247 părți sociale, deținute la SC A. Utviniș pentru suma de 110.000 euro la cursul BNR din data respectivă, iar anexă la actul de cesiune s-a semnat o convenție prin care vânzătoarea s-a angajat să acopere toate datoriile pe care societatea SC A. Utviniș le avea față de terți, născute anterior datei de 15 februarie 2004 și care afectau patrimoniul acesteia.

Astfel, față de debitul în sumă de 14.825.988.212 lei datorat bugetului de stat, înscris în evidențele contabile ale societății, debitul real al SC A. Utviniș față de Ministerul Finanțelor Publice, debit pe care l-a achitat în întregime, a fost de 18.868.705.583 lei, cu 4.042.717.371 echivalentul a 112.297,7 Euro mai mult. În plus, a arătat reclamanta, debitul față de A.V.A.S. București pe care SC A. Utviniș a trebuit să îl achite a fost de 1.592.298.078 lei, cu 1.059.660.760 lei, echivalentul a 29.435,02 Euro, mai mult decât cel înregistrat în evidențele contabile ale societății la data de 31 martie 2005, iar dobânda a fost calculată de la data plății și până la data introducerii acțiunii la nivelul de 6% /an, conform prevederilor art. 4 din O.G.

nr. 9/2000 deoarece convenția este încheiată cu o societate de naționalitate italiană. În ceea ce privește justificarea calității procesuale active a acestora, reclamanta SC C. SRL a arătat că este cesionara părților sociale și persoana care a semnat actul adițional și convenția anexă din data de 15 aprilie 2005 cu pârâta și potrivit respectivului act este titulara dreptului de a solicita plata debitelor de către pârâtă, iar printr-o convenție din data de 22 septembrie 2006, a cesionat părțile sociale deținute la SC A. Utviniș către reclamanta S. SRL, iar la data introducerii acțiunii SC S. SRL este asociatul unic al SC A. Utviniș, calitate în care justifică poziția procesuală de reclamantă.

Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca netemeinică și obligarea reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată. În susținerea întâmpinării a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a SCA V. și Asociații, precum și prematuritatea acțiunii potrivit cu art. 720 1 C. proc. civ., ambele excepții fiind motivate de circumstanța conform căreia mandatul acordat de către președintele Consiliului de administrație al S. SRL, domnul T.M. către mandatarul respectiv, reprezentantul convențional domnul C.V. nu conferă acestuia din urmă drepturi de a promova reclamantei acțiuni în justiție, raportat și la prevederile art. 67 și următoarele C. proc.

civ. Astfel, așa cum a precizat și cu ocazia convocării în vederea concilierii la acea dată, procura prezentată de către reprezentantul convențional domnul C.V. în probarea calității sale de mandatar al reclamatei S. SRL, nu conferă acestuia drepturi de a promova acțiuni în justiție chiar și în faze premergătoare împotriva acesteia, lipsuri care nu au fost complinite. Raportat la reclamanta C. SRL a invocat excepția lipsei calității procesuale active a acesteia, motivată fiind de circumstanța conform căreia această reclamantă a înțeles în mod convențional, prin Actul Adiționat de retragere din SC A. Utvinș SRL și cesionare către reclamanta S. SRL a tuturor părților sociale deținute, să cesioneze și drepturile avute ca fostă unic asociată, conform clauzei care statuează că S. SRL ca urmare a preluării tuturor părților sociale cesionate preia și toate obligațiile și drepturile deținute de către C. SRL în calitatea acesteia din urmă de fostă unic asociată.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală cu cheltuieli de judecată. În susținerea întâmpinării a arătat că întrucât cererea de chemare în judecată este formulată de către cele două reclamante, consideră ca fiind inadmisibilă această acțiune atât timp cât nu sunt stabilite din punct de vedere procedural calitățile celor două reclamante, precum și izvorul pretențiilor pentru fiecare reclamantă în parte, în speță consideră că nu există solidaritate activă, respectiv aceasta în cazul ipotetic al admiterii acțiunii, în baza cărui raport juridic și în ce cuantum ar trebui să achite reclamatelor sume de bani.

Excepțiile lipsei calității de reprezentant a SCPA V. & Asociații și excepția prematurității acțiunii au fost soluționate prin încheierea din ședința publică din 30 septembrie 2008, în sensul respingerii acestora raportat la procesele verbale din 18 martie 2008 și 14 aprilie 2008 de la filele 85-89 dosar, iar excepția lipsei calității procesuale active a C. SRL a fost unită cu fondul cauzei potrivit art. 137 C. proc. civ. Analizând înscrisurile existente la dosarul cauzei instanța de fond a reținut: În ceea ce privește excepția calității procesuale active a reclamantei C. SRL potrivit art. 137 C. proc. civ. instanța a admis-o. Astfel, din actul adițional la actul constitutiv al SC A. Utviniș SRL atestat prin încheierea nr. 7 din 12 aprilie 2005 la Cabinet avocat P.M., rezultă că pârâta SC A.I.

SRL Arad, reprezentând întregul capital social al SC A. Utviniș SRL și reclamanta C. SRL au hotărât retragerea SC A.I. SRL Arad din societate și cesionarea tuturor părților sociale deținute către C. SRL, cesionându-se un număr de 48.247 părți sociale reprezentând 100% din capitalul social al SC A. Utviniș SRL cu prețul total de 3.996.080.000 lei reprezentând contravaloarea 110.000 Euro la cursul oficial al B.N.R din data de 12 aprilie 2005, prețul de cesiune fiind achitat anterior semnării actului adițional care ține loc de contract de cesiune între părțile semnatare. Tot în acest act adițional există mențiunea că pârâta SC A.I. SRL Arad și-a încasat toate drepturile ca asociată și că nu are nici o pretenție de nici o natură față de cesionara C. SRL sau față de SC A. Utviniș SRL, la rândul său C. SRL, ca urmare a preluării tuturor părților sociale cesionate declarând că nu mai are vreo pretenție prezentă sau ulterioară de orice natură față de cedenta SC A.I.

SRL Arad. Cu același prilej, a fost încheiată și Convenția anexă la Actul Adițional certificat sub nr. 7 din 12 aprilie 2005 la Cabinet avocat P.M., între cedenta SC A.I. SRL Arad și cesionara C. SRL prin care acestea au stabilit ca dată convențională data de 15 februarie 2004, dată la care se va raporta regimul convențional al eventualelor datorii, debite sau prejudicii de orice natură suferite de către SC A. Utviniș SRL ce vor urma a fi achitate de către aceasta ulterior semnării acestui act. S-a mai stabilit că în cazul în care patrimoniul SC A. Utviniș SRL va fi afectat de acte sau fapte produse până la 15 februarie 2004, cedenta SC A.I.

SRL Arad va răspunde față de cesionară C. SRL în totalitate și necondiționat pentru orice eventuale datorii, debite sau prejudicii de orice natură suferite de către SC A. Utviniș SRL produse ca efect al actelor sau faptelor individualizate ca perioadă de timp până la data de 15 februarie 2004, în acest sens cedenta va achita în totalitate cesionarei datoriile, debitele sau prejudiciile sus menționate.

De asemenea, este inserată și clauza potrivit căreia, în cazul în care integritatea patrimoniului SC A. Utviniș SRL va fi afectată de acte sau fapte produse de la data de 15 februarie 2004 până la data semnării actului adițional, respectiv 12 aprilie 2005, cesionara va avea obligația ca în termen de 10 zile de la data de la care SC A. Utviniș SRL va lua la cunoștință de existența unei eventuale datorii, debite sau prejudicii de orice natură suferite de către SC A. Utviniș SRL produse ca efect al actelor sau faptelor individualizate ca perioadă de timp până la data de 15 februarie 2004, să încunoștințeze cedenta în mod procedural și după îndeplinirea procedurii de comunicare cedenta și cesionara vor cădea de acord printr-un proces verbal asupra modalității de acoperire a eventualelor debite sau prejudicii de orice natură . În situația în care acestea nu ajung la un acord s-a stabilit că vor apela la o Comisie de arbitrii convențională.

La data de 22 septembrie 2006, s-a încheiat un nou act adițional la actul constitutiv al SC A. Utviniș SRL, atestat prin încheierea nr. 24 din 22 septembrie 2006 la Cabinet avocat P.M., prin care C. SRL reprezentând întregul capital social al SC A. Utviniș SRL, se retrage din societate cesionând toate părțile sociale deținute către S. SRL, respectiv un număr de 48.247 părți sociale reprezentând 100 % din capitalul social al SC A. Utviniș SRL, prilej cu care cedenta C. SRL a declarat că și-a încasat toate drepturile ca asociată până la data semnării acestui înscris și că nu mai are nici o pretenție de orice natură față de cesionara S. SRL sau față de SC A. Utviniș SRL, iar urmare a acestei cesiuni, S. SRL a preluat și toate obligațiile și drepturile deținute de către C. SRL.

Astfel, s-a constatat că reclamanta C. SRL a renunțat la toate obligațiile și drepturile pe care le-a avut în calitate de asociat unic la SC A. Utviniș SRL, ce își au izvorul în actul de cesiune, aceste drepturi și obligații fiind preluate de către reclamanta S. SRL, renunțând deci și la pretențiile sale decurgând din calitatea sa de asociat unic la SC A. Utviniș SRL, constând în sumele achitate de către aceasta unor terți în contul datoriilor SC A. Utviniș SRL. Pe acest motiv reclamanta C. SRL este lipsită de calitate procesuală activă, drepturile și obligațiile sale decurgând din actul de cesiune de părți sociale, fiind preluate de către cealaltă reclamantă, respectiv de S. SRL, astfel încât cererea formulată de reclamantă a fost respinsă față de aceasta ca efect al admiterii excepției calității procesuale active.

Referitor la fondul cauzei, analizând înscrisurile existente s-a constatat că SC A. Utviniș SRL a efectuat plăți către diverși beneficiari, aceste datorii fiind cunoscute de către reclamanta C. SRL, la data de 30 martie 2005 conform balanței societății SC A. Utviniș SRL, aspect reținut de instanță din înscrisul fila 56 dosar reprezentând Convenție anexă la actul adițional certificat sub nr. 7 din 12 aprilie 2005, această balanță fiind însușită de către reclamanta C. SRL în conformitate cu prevederile art. 5 și 6 din această Convenție.

În cauză s-a efectuat o expertiză contabilă, care concluzionează că pârâta datorează reclamantelor suma totală de 3.288.245.739 lei vechi din care diferențe față de debitul inițial existent la 31 martie 2005 în contabilitatea SC A. Utviniș SRL, care a constituit baza negocierilor și sumele achitate până la stingerea totală a datoriilor către stat din impozite, majorări și penalități în sumă de 1.893.407.766 lei vechi, diferența față de debitul inițial existent la 31 martie 2005, în contabilitatea SC A. Utviniș SRL față de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului București și plățile efectiv făcute până la stingerea totală a datoriilor este în sumă totală de 1.059.660.782 lei vechi, iar dobânzi aferente celor două datorii menționate în sumă de 335.245.739 lei vechi.

Pârâta a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, iar expertul a depus și o completare a raportului de expertiză, completare în care concluzionează că plățile totale pentru datoriile SC A. Utviniș SRL existente la 31 martie 2005 către bugetul statului și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului București, au însumat 19.880.104.010 lei vechi din care 18.172.332.919 lei vechi obligații fiscale și 1.707.772.100 lei obligații către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului București, iar plățile au fost efectuate prin conturile debitoarei SC A. Utviniș SRL și asigurate integral prin reclamanta C. SRL.

Reclamanta C. SRL nu a dovedit prin înscrisurile existente la dosar că a achitat debitele SC A. Utviniș SRL sau că a virat către SC A. Utviniș SRL sume de bani în scopul achitării debitelor, extrasele de cont filele 42, 43 dosar ale SC A. Utviniș SRL, depuse în probațiune nefăcând dovada vreunei operațiuni de creditare sau finanțare din partea reclamantei a SC A. Utviniș SRL.

De asemenea reclamanta C. SRL nu a dovedit că debitele pretinse sunt produse ca efect al actelor sau faptelor individualizate ca perioadă de timp până la data de 15 februarie 2004, pentru a opera clauza convențională inserată la art. 3 din Convenția anexă la actul adițional certificat sub nr. 7 din 12 aprilie 2004. Cu privire la situația fiscală a SC A. Utviniș SRL din aceeași Convenție rezultă că pârâta și reclamanta C. SRL și-au însușit situația patrimonială a SC A. Utviniș SRL conform balanței societății la data de 30 martie 2005 iar la data de 22 septembrie 2006, reclamanta C. SRL s-a retras din SC A. Utviniș SRL și a cesionat celeilalte reclamante S. SRL toate părțile sociale deținute la SC A. Utviniș SRL, încheindu-se în acest sens actul adițional la actul constitutiv al SC Agroindustrială Utviniș SRL, prilej cu care a declarat că și-a încasat toate drepturile ca asociată până la data semnării acestui act și că nu mai are nici o pretenție de orice natură față de cesionara S. SRL și față de SC A. Utviniș SRL, S. SRL preluând toate drepturile și obligațiile deținute de C. SRL.

În condițiile în care s-a stabilit că reclamanta C. SRL nu a dovedit că a achitat debitele SC A. Utviniș SRL și că debitele pretinse sunt produse ca efect al actelor sau faptelor individualizate ca perioadă de timp până la data de 15 februarie 2004, în afară de părțile sociale transmise către S. nu a transmis drepturi de creanță prin actul adițional la actul constitutiv al SC A. Utviniș SRL și ca atare nici pretențiile acestei reclamante nu sunt dovedite. Față de toate aceste considerente în condițiile în care excepția lipsei calității procesuale active a fost admisă, instanța de fond a respins acțiunea reclamantei C. SRL împotriva pârâtei pe cale de excepție și văzând prevederile art. 969 C. civ.

instanța a respins pe fond acțiunea reclamantelor împotriva pârâtei. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel reclamantele SC C. SRL și SC S. SRL solicitând admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii cererii introductive de instanță și să se dispună obligarea pârâtei SC G.B.C.E. SRL (fostă SC A.I. SRL) la plata sumelor identificate în expertiza administrată în primă instanță, cu cheltuieli de judecată. În motivarea apelului reclamantele au arătat că instanța de fond a greșit când a admis excepția lipsei calității procesuale active a SC C. SRL, considerând că actul adițional la actul constitutiv al SC A. Utviniș din data de 22 septembrie 2006 are efectul unei cesiuni a dreptului de a solicita plata sumei din proces, din partea societății C. SRL în favoarea societății S. SRL.

Actul adițional la actul constitutiv al SC A. Utviniș din data de 22 septembrie 2006 reglementează raporturile juridice de drept societar dintre vechiul asociat, noul asociat și societate și stabilește regimul de exercitare a drepturilor care derivă din calitatea de asociat după cesiune. Astfel, societatea C. SRL, cedenta părților sociale a declarat că și-a încasat drepturile de asociată de la societatea SC A. De asemenea, societatea S. SRL, cesionara părților sociale, a declarat că preia toate drepturile și obligațiile care decurg din calitatea de asociat al societății SC A. Utviniș SRL. În schimb, drepturile care fac obiectul acestui litigiu nu sunt drepturi care decurg din calitatea de asociat al societății A. Utviniș.

Ele își au sursa în convenția încheiată între pârâtă și societatea C. SRL, prin care, în esență, pârâta a garantat integritatea unui patrimoniu și s-a obligat să despăgubească partea cumpărătoare în cazul în care acest patrimoniu este diminuat. Apelantele au mai arătat că instanța de fond a soluționat în mod greșit fondul cauzei, considerând în mod greșit că nu au dovedit că au achitat debitele SC A. Utviniș sau că au virat către A. Utviniș sume de bani în scopul achitării debitelor. Pârâta intimată SC G.B.C.E. SRL, fostă SC A.I. SRL a formulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței apelate ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, pârâta intimată a invocat excepția lipsei calității de reprezentant al SCPA V. & Asociații pentru apelanta SC S. SRL, raportat la împrejurarea că această societate se află în procedura de dizolvare dispusă de instanțele competente din Italia, iar pe de altă parte solicită ca reprezentanții apelantei reclamante SC S. SRL să facă dovada mandatului obținut de la reprezentanții legali ai acesteia, numiți în urma acestei proceduri. Prin încheierea de ședință din 9 mai 2011 Curtea de Apel Timișoara a respins această excepție. Pe fondul cauzei intimata arată că sentința apelată este temeinică și legală, iar criticile apelantelor sunt simple alegații fără vreun suport legic sau logic, mai mult nefiind susținute de nici o probă administrată în cauză.

Analizând cererea de apel formulată de către reclamante, Curtea a reținut următoarele : În primul rând, Curtea a reținut că pârâta s-a apărat doar invocând mai multe excepții, toate referindu-se la lipsa calității procesuale active ale fiecăreia dintre reclamante, la lipsa calității de reprezentant al împuternicitului reclamantelor să acționeze în justiție și anume C.V., precum și a lipsei calității de reprezentant al societății de avocatură împuternicită de această persoană desemnată de cele două reclamante să le reprezinte în instanță și să efectueze demersurile necesare pentru recuperarea sumelor datorate de către pârâtă.

Tot astfel nu s-a contestat cu argumente pertinente că pârâta a garantat pentru integritatea patrimoniului său în momentul cesionării părților sale sociale, însă acest patrimoniu s-a dovedit a fi în realitate mai mic decât cel prezentat la data încheierii acordului de voință exprimat prin convenția anexă la actul adițional certificat sub nr. 7 din 12 aprilie 2005 de avocat P.M. Ștefan prin care SC C. SRL a achiziționat de la pârâta SC A.I. SRL Arad un număr de 48.247 părți sociale deținute la SC A. Utviniș pentru suma de 110.000 Euro la cursul BNR din data respectivă, iar anexă la actul de cesiune s-a semnat o convenție prin care vânzătoarea s-a angajat să acopere toate datoriile pe care societatea SC A. Utviniș le avea față de terți, născute anterior datei de 15 februarie 2004 și care afectau patrimoniul acesteia.

Ulterior încheierii acestei convenții s-a dovedit că datoriile pârâtei erau mult mai mari decât cele care au fost prezentate reclamantei SC C. SRL și decât cele care erau evidențiate în evidențele societății, astfel că ulterior au fost achitate aceste datorii la valoarea lor reală de către reclamanta SC C. SRL. Curtea a stabilit că acesta este izvorul juridic al pretențiilor reclamantelor și al obligațiilor pârâtei.

Cât privește lipsa calității procesuale active a reclamantelor, precum și a calității de reprezentant al împuternicitului acestora și a societății de avocatură care le-a reprezentat în instanță, Curtea a constatat că toate aceste excepții sunt neîntemeiate, așa cum s-a mai motivat și prin încheierile de ședință în care s-au respins aceste excepții și că în principiu ambele reclamante au în cauză calitate procesuală activă de a acționa în judecată pe pârâtă, dată fiind succesiunea operațiunilor juridice încheiate între acestea, respectiv societatea C. SRL este cesionara părților sociale și cea care a semnat Actul Adițional la Actul Constitutiv al SC A. Utviniș SRL atestat de avocat P.M.-Ștefan prin încheierea nr. 7 din 12 aprilie 2005 și este parte a Convenției-Anexă la Actul Adițional certificat sub nr. 7 din 12 aprilie 2005, la Cabinet Avocat P.M.Ș.

Tot astfel a fost găsită neîntemeiată excepția lipsei calității de reprezentant al lui C.V., deoarece acesta în calitate de împuternicit al societății C. SRL și al societății S. S.RL, a împuternicit la rândul său reprezentanții SCPA V. & Asociații, să reprezinte cele două societății și să efectueze toate demersurile necesare pentru recuperarea sumelor datorate de SC A.I. SRL. De asemenea a fost găsită neîntemeiată și excepția lipsei calității de reprezentant a SCPA V. și Asociații, precum și excepția nulității apelului, conform considerentelor care s-au arătat în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă din prezenta hotărâre. Cu toate acestea, chiar dacă ambele reclamante au calitatea procesuală activă din toate actele și probele dosarului a rezultat că sumele reprezentând datoriile societății pârâte au fost achitate de către SC C. SRL.

Conform concluziilor expertului B.P. din expertiza și suplimentul la expertiză depus la dosar, sumele achitate de către reclamanta SC C. SRL pentru pârâtă și care reprezintă datorii ale pârâtei care nu au fost evidențiate în actele contabile ale acesteia la data cesiunii părților sociale sunt de 346.396 lei reprezentând debite neachitate și 83.219 lei dobânzi legale. În consecință, Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, prin decizia civilă nr. 132 din 16 mai 2011, a admis apelul declarat de reclamantele SC C. SRL și SC S. SRL, a schimbat hotărârea apelată, în sensul că a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei SC C. SRL și a admis în parte acțiunea formulată de reclamantele SC C. SRL și SC S. SRL.

A obligat pârâta să plătească reclamantei SC C. SRL suma de 346.396 lei reprezentând debite neachitate și 83.219 lei dobânzi legale, precum și 16.936 lei cheltuieli de judecată. A menținut în rest dispozițiile hotărârii apelate. Pârâta G.B.C.E. S.R.L a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 132/2011, criticând-o pentru nelegalitate, în temeiul art. 304 pct. 5, 6, 7, 8 și 9 C. proc. civ. și solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea spre rejudecare Curții de Apel Timișoara, iar în subsidiar modificarea deciziei și pe fondul cauzei respingerea acțiunii reclamantelor.

În motivarea recursului se susține, în esență, că instanța de apel nu a elucidat aspectul procesual referitor la capacitatea procesuală a reclamantei SC S. SRL deși pârâta a făcut dovada pronunțării falimentului acesteia în conformitate cu sentința Tribunalului din Cremona (Italia), din 12 iulie 2010, fără ca în faza procesuală a apelului să fie introdusă în cauză persoana cu capacitate procesuală care să poată reprezenta legal această reclamantă. De asemenea, pârâta arată că instanța de apel nu s-a pronunțat cu privire la declarația de renunțare la judecată a reclamantei SC S. SRL, (cerere cu care pârâta a fost de acord), care a fost făcută la data de 3 iunie 2009, anterior pronunțării sentinței de fond și în consecință, în cauză doar SC C. SRL mai are calitate procesuală.

Întrucât reclamantele nu au invocat teoria solidarității creditorilor izvorâtă dintr-un raport obligațional special, pârâta consideră că acțiunea este inadmisibilă. Pârâta precizează că SC C. SRL nu are calitate procesuală activă deoarece reclamanta C. S.R.L, prin încheierea Actului Adițional la Actul Constitutiv al SC A. Utviniș S.R.L certificat sub nr. 24 din 22 septembrie 2006, cu reclamanta SC S. SRL, act adițional ce ține loc și de contract de cesiune între cele două reclamante având ca obiect aceleași părți sociale ale SC A. Utviniș S.R.L, renunță la toate obligațiile și drepturile deținute în calitatea acesteia de unic asociat a SC A. Utviniș S.R.L, obligații și drepturi conexe părților sociale cesionate, obligații și drepturi ce sunt preluate de către reclamanta S. S.R.L - conform alin. (4) al actului sus menționat.

Astfel, pretențiile ce fac obiect al litigiului invocate de către SC C. S.R.L, izvorăsc din calitatea de unic asociat a SC A. Utviniș S.R.L, respectiv din eventualele datorii pe care aceasta din urmă le avea față de terți, datorii achitate eventual de către SC C. S.R.L în calitate de unic asociat a acesteia, drepturi ce sunt preluate așa cum s-a arătat de către reclamata SC S. S.R.L, condiții în care urmează ca față de SC C. S.R.L acțiunea intentată să fie respinsă aceasta neavând calitatea și nemaiavând dreptul de a solicita aceste sume.

Referitor la fondul cauzei, pârâta susține că în mod nelegal și eronat curtea de apel a interpretat probele privind debitele SC A. Utviniș S.R.L, deoarece singurul act însușit de ambele părți îl constituie balanța contabilă din data de 30 martie 2005, conform art.5 și 6 din Convenția Anexă la Actul Adițional certificat sub nr. 7 din 12 aprilie 2005 prin care SC C. S.R.L a preluat părțile sociale ale SC A. Utviniș S.R.L, de la pârâtă și pe parcursul procesului atât expertul cât și reclamanta nu au înțeles să se raporteze la acest înscris și în consecință, posterior acestei balanțe contabile, alte debite nu mai pot fi imputate pârâtei recurente, nefiind probat dacă ele sunt cuprinse sau nu în cele însușite de reclamantă la momentul achiziționării părților sociale.

Întrucât SC C. S.R.L nu deține vreo calitate procesuală în cauză, pârâta susține că ar fi trebuit dovedit raportul juridic dintre SC C. S.R.L și SC A. Utviniș S.R.L în baza căruia SC C. S.R.L a virat sumele invocate de către SC A. Utviniș S.R.L în vederea achitării debitelor. În fine, pârâta mai critică decizia și cu privire la inversarea sarcinii probei de către curtea de apel care în motivarea deciziei arată că în mod greșit s-a apreciat că ,,pârâta nu a contestat și nici nu a dovedit cu probe pertinente că sumele pretinse de cele două reclamante au intrat în patrimoniul acesteia”, deoarece sarcina probei aparținea reclamantelor.

Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele de recurs, constată următoarele: Potrivit procesului verbal al Consiliului de administrație al SC S. SRL, proces-verbal încheiat la data de 3 iunie 2009, aflat la fila 6, din volumul al II-lea al dosarului de fond, SC S. SRL ,,renunță la acțiunea civilă ce formează obiectul dosarului nr. 1226/108/2008 de la Tribunalul Arad, secția comercială, cu termen în data de 9 iunie 2009, împotriva SC A.I. SRL, actuala G.B.C.E. S.R.L, întrucât chiar și în cazul rezultatului favorabil al controversei, societatea S. SRL nu ar avea niciun avantaj economic”. Cu privire la renunțarea la judecată nu s-au pronunțat tribunalul și curtea de apel, astfel încât motivul de recurs invocat de pârâtă este fondat și urmează a fi admis, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., cu consecința modificării deciziei în sensul admiterii apelului reclamantei SC SC S. SRL Arad împotriva sentinței comerciale nr. 787 din 2 aprilie 2010 a Tribunalului Arad, secția comercială, și schimbării, în parte a acestei sentințe, urmând să se ia act de renunțarea reclamantei SC C. SRL la acțiune. Ca urmare a admiterii recursului și modificării deciziei, Înalta Curte, analizând apelul declarat de SC S. SRL împotriva sentinței civile nr. 787/2010, precitate, constată că prin Actul adițional la actul constitutiv al SC A. Utviniș SRL, act încheiat la data de 22 septembrie 2006 (fila 79, vol. I dosar fond), între SC S. SRL și SC C. SRL, reclamanta C. SRL declară că se retrage din societate, cesionând toate părțile sociale deținute la SC A. Utviniș SRL, celuilalt asociat SC S. SRL, care rămâne unic asociat.

În acest act adițional se precizează: ,,C. SRL declară că și-a încasat toate drepturile ca asociată până la data semnării prezentului act și că nu mai are nicio pretenție, de orice natură, față de cesionara SC S. SRL sau față de SC A. Utviniș SRL. De asemenea, SC A. Utviniș SRL, ca urmare a preluării tuturor părților sociale cesionate, preia toate obligațiile și drepturile deținute de către SC C. SRL în calitatea acesteia din urmă de fostă unic asociată”. Astfel fiind, din manifestarea de voință neechivocă a SC C. SRL rezultă că odată cu retragerea din societatea A. Utviniș SRL (al cărei unic asociat era), cedenta SC C. SRL nu mai are nicio pretenție de nicio natură față de SC A. Utviniș SRL și în consecință nu are calitate procesuală activă de a solicita de la pârâtă achitarea unor debite ale SC A. Utviniș SRL către terți, cum în mod legal a constatat și tribunalul.

În consecință apelul declarat de reclamanta SC C. SRL împotriva sentinței civile nr. 787/2010, urmează a fi respins, ca nefondat, cu consecința menținerii celorlalte dispoziții ale sentinței. Față de soluția adoptată, Înalta Curte consideră celelalte motive de recurs nu mai trebuie analizate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta G.B.C.E. S.R.L ( fostă A.I. SRL) ARAD împotriva deciziei civile nr. 132 din 16 mai 2011 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, modifică decizia atacată în sensul că admite apelul reclamantei SC S. SRL ARAD, schimbă în parte sentința comercială nr. 787 din 2 aprilie 2010 a Tribunalului Arad, secția comercială, în sensul că ia act de renunțarea la acțiune a acestei reclamante. Respinge apelul declarat de reclamanta SC C. SRL ARAD declarat împotriva aceleiași sentințe. Menține restul dispozițiilor sentinței. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 februarie 2012.