ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2042/2011

Asupra recursului de față; Din actele și lucrările dosarului, se constată că: Prin sentința comercială nr. 532 din 25 ianuarie 2010, Tribunalul București a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A.V.A.S. Prin decizia nr. 391 din 14 octombrie 2010, Curtea de Apel București a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-reclamantă A.V.A.S., împotriva sentinței primei instanțe. Împotriva deciziei pronunțată în apel a formulat recurs reclamanta A.V.A.S. Deși recurenta-reclamantă a invocat motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., aceasta nu l-a dezvoltat conform cerințelor art. 302 1 alin. (l) lit. c) C. proc. civ., reiterând aspecte vizând fondul cauzei, fără a preciza relevanța acestora față de decizia atacată și de dispozițiile art. 299 alin. (l) C. proc.

civ., care statuează asupra obiectului recursului. În concluzie, cum esența recursului consta în faptul că, acesta privește exclusiv ipoteza nelegalității soluției pronunțate de către instanța de apel, astfel cum rezultă, fără echivoc, din prevederile art. 304 alin. (l) C. proc. civ., Înalta Curte, având în vedere criticile generic formulate, ce vizează fondul cauzei, urmează să aplice acestei cereri de recurs sancțiunea nulității în absența motivelor de ordine publică care să poată fi invocate conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ. Așa fiind, PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, D E C I D E Constată nulitatea cererii de recurs formulat de reclamanta A.V.A.S., împotriva deciziei Curții de Apel București nr. 391 din 14 octombrie 2010. Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 mai 2011.