ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2042/2011

Asupra recursului de față;

Din actele și lucrările dosarului, se

constată că:

Prin sentința comercială nr. 532 din

25 ianuarie 2010, Tribunalul București a respins, ca neîntemeiată, cererea de

chemare în judecată formulată de reclamanta A.V.A.S.

Prin decizia nr. 391 din 14 octombrie

2010, Curtea de Apel București a respins, ca nefondat, apelul declarat de

apelanta-reclamantă A.V.A.S., împotriva sentinței primei instanțe.

Împotriva deciziei pronunțată în apel

a formulat recurs reclamanta A.V.A.S.

Deși recurenta-reclamantă a invocat

motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., aceasta nu l-a dezvoltat

conform cerințelor art. 302

1

alin. (l) lit. c) C. proc. civ.,

reiterând aspecte vizând fondul cauzei, fără a preciza relevanța acestora față

de decizia atacată și de dispozițiile art. 299 alin. (l) C. proc. civ., care

statuează asupra obiectului recursului.

În concluzie, cum esența recursului

consta în faptul că, acesta privește exclusiv ipoteza nelegalității soluției

pronunțate de către instanța de apel, astfel cum rezultă, fără echivoc, din

prevederile art. 304 alin. (l) C. proc. civ., Înalta Curte, având în vedere

criticile generic formulate, ce vizează fondul cauzei, urmează să aplice

acestei cereri de recurs sancțiunea nulității în absența motivelor de ordine

publică care să poată fi invocate conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ.

Așa fiind,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E

Constată nulitatea cererii de recurs

formulat de reclamanta A.V.A.S., împotriva deciziei Curții de Apel București nr.

391 din 14 octombrie 2010.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 25 mai 2011.