ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2244/2011
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2244/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 2608 din 24 iunie
2010, Tribunalul Galați a admis acțiunea formulată de reclamantul M.S. și a
dispus excluderea pârâtului M.C. din SC N. SRL Galați.
Prin decizia nr.
9 din 24 ianuarie 2011, Curtea de Apel Galați a admis apelul declarat de
pârâtul M.C., împotriva sentinței primei instanțe, pe care a schimbat-o, în
sensul că a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul M.S.
Împotriva
deciziei din apel a formulat recurs reclamantul M.S., arătând, în esență, că
momentul care a declanșat nevoia de protecție a SC N.E. SRL a fost refuzul
unităților bancare de a acorda credite în lipsa unei hotărâri AGA, iar
convocarea AGA la care a lipsit pârâtul era esențială pentru bunul mers al
societății care avea nevoie să-și prelungească linia de credit, aspecte ce
vizează fondul cauzei fără nicio legătură cu decizia atacată.
Motivarea recursului constituie
activitatea procesuală desfășurată de către recurentă în scopul susținerii
nelegalității hotărârii atacate și, care determină limitele controlului
judiciar extraordinar exercitat de către instanța de recurs asupra eventualelor
neregularități ori greșeli pretins a sta la baza judecății în apel, reflectate
în hotărârea dată, atât direct cât și indirect.
Este de esența recursului faptul că,
acesta privește exclusiv ipoteza nelegalității soluției pronunțate de către instanța
de apel, astfel cum rezultă, fără echivoc, din prevederile art. 304 alin. (1) C.
proc. civ.
Or, în pricina de față, recurentul a
înțeles să reitereze motivele de fapt pe care și-a întemeiat cererea de chemare
în judecată inițială, reluarea aspectelor în fapt ce au determinat această
parte să formuleze acțiunea în instanță echivalând cu o nemotivare a căii
extraordinare de atac, simplele afirmații și susțineri cuprinse în cererea de
recurs neavând relevanță asupra hotărârii pronunțate în apel, deci, nepermițând
examinarea acesteia din urmă de către instanța de recurs, neputând fi
circumscrise niciunui motiv de casare ori modificare prevăzut de art. 304 C.
proc. civ.
Așa fiind, cum recurentul nu a arătat
în ce constau eventualele greșeli de judecată ale instanței de apel ce
constituie obiectul cenzurării de către instanța de recurs, înalta Curte va
aplica cererii de recurs sancțiunea nulității prevăzută de alin. (1) al art. 302
1
C. proc. civ., întrucât, potrivit lit. c) a precizatului articol, cererea de
recurs va cuprinde, sub evocata sancțiune, motivele de nelegalitate pe care se
întemeiază recursul și dezvoltarea lor, ce înseamnă încadrarea acestora
într-unui din motivele de nelegalitate a hotărârii recurate, limitativ
prevăzute de pct. 1, 4, 9 ale art. 304 C. proc. civ.
Așadar, lipsa criticilor ce vizează
nelegalitatea hotărârii atacate cu recurs nu poate atrage schimbarea soluției
la care tinde recurentul, iar abordarea recurentului în pricina de față a
motivelor de recurs ce vizează strict fondul pricinii, fără a evidenția vreo
potențială greșeală de judecată în apel duce la constatarea nulității cererii
de recurs, în absența motivelor de ordine publică care să conducă la incidența
dispozițiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea cererii de recurs
formulat de reclamantul M.S., împotriva deciziei Curții de Apel Galați nr. 9 din
24 ianuarie 2011.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi, 8 iunie 2011.